19.1 C
Timișoara
sâmbătă 18 mai 2024
Acasă Blog Pagina 6403

Drumul din Bucovăţ spre Moşniţa, asfaltat pe o porţiune de patru kilometri VIDEO

Veşti bune pentru timişenii care tranzitează comunele Bucovăţ şi Moşniţa Nouă. Locuitorii se pot deplasa de acum mult mai uşor. Drumul judeţean DJ 595D Moşniţa Veche – Bucovăţ a fost asfaltat pe o porţiune de patru kilometri.

Acesta a fost inaugurat astăzi de către autorităţile judeţene. “Sunt patru kilometri care leagă comuna Bucovăţ de comuna Moşniţa Nouă, implicit de Timişoara. De la Bucovăţ se poate ajunge spre Bazoşu Nou, pe un drum de trei kilometri. Bucovăţul poate fi una dintre localităţile interesante pentru ceea ce înseamnă viitorul imobiliar, din punct de vedere al posibilităţii ca autostrada care că ar urma să se construiască. Pe teritoriul Bucovăţului era drum de piatră, iar de la marginea comunei era drum de pământ, care in ultimul timp nu mai era aşa folosit”, spune şeful CJ Timiş, Titu Bojin.

Primarul comunei Bucovăţ se declară mulţumit şi spune că acest drum asfaltat era aşteptat de foarte mult timp. Până acum oamenii trebuiau să ocolească prin Remetea, din cauza drumului pietruit. “Drumul era necesar ca pâinea caldă, dacă putem spune aşa. Acest drum deschide în primul rând comună noatră către Timişoara, pe o altă variantă decât Remetea-Ghiroda-Timişoara, şi anume Bucovăţ-Moşniţa. Acest drum pentru noi e o dezvoltare, un pas mare spre civilizaţie”, afirmă Tiberiu Jivan, primarul comunei Bucovăţ.

Valoarea lucrării este de 5,5 milioane de lei, finanţare de la Guvern şi Consiliul Judeţean Timiş. Termenul de executie al lucrărilor era de opt luni, însă a fost finalizat în cinci luni.

Primarul Nicolae Robu, audiat la DNA Timişoara

Primarul Timişoarei a fost chemat în această după-amiază la sediul DNA. Nicolae Robu a fost convocat de procurorul care instrumentează dosarul finanţării echipei de fotbal Politehnica Timişoara, în perioada în care era condusă de Marian Iancu.

Procurorii DNA Timişoara sunt pe punctul de a trimite în judecată dosarul privind finanţarea ilegală a echipei de fotbal. Edilul susţine că la DNA a cerut, în numele Primăriei, recuperarea prejudiciului estimat la aproximativ 30 de milioane de lei.

DNA Timişoara a trimis o adresă prin care i-a cerut primarului să spună dacă instituţia se constituie ca parte civilă. “Am depus această declaraţie de constituire ca parte civilă a municipalităţii. Aşa cere legea ca primarul să facă toate diligenţele pentru recuperarea prejudiciului, atunci când se invocă prejudicii. Va urma un proces şi cât va fi prejudiciul va fi stabilit finalmente în cadrul acelui proces”, explică Nicolae Robu.

Reamintim, în acest dosar sunt anchetaţi fostul primar Gheorghe Ciuhandu, fostul viceprimar Adrian Orza, secretarul Ioan Cojocari şi câţiva funcţionari publici.

Timişoara: programul Săptămânii de teatru Diogene V. Bihoi

0

Începe a 22-a ediţie a festivalului „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi”. Manifestarea, organizată de Teatrul Studenţesc Thespis al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, are loc între 16 şi 22 decembrie.

Această săptămână de teatru încurajează libertatea de expresie, propunând, prin spectacolele prezentate, un tablou viu al creaţiei teatrale studenţeşti timişorene. În 1994, situaţia socio-politică post-decembristă din România l-a determinat pe Diogene Bihoi, iniţiatorul şi mentorul Thespis, să prezinte o săptămână de teatru care să reamintească idealurile Revoluţiei timişorene şi care să pună o oglindă în faţa unei societăţi debusolate, precizează Adrian Korek, coordonator al Teatrului Thespis.

Săptămâna de teatru se numea „Săptămâna teatrului politic 16-22 Decembrie”. „După dispariţia lui Lelu, această săptămână se numeşte, în memoria sa şi a crezurilor sale, „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi”. Cu atât mai mult acum, la 26 de ani de la Revoluţie, sperăm ca oamenii să nu fi uitat pentru ce au dispărut acei tineri în decembrie 1989. Spectacolele din această săptămână de teatru reprezintă un omagiu adus acelor martiri care ne-au dat posibilitatea să ne exprimăm liber, în viaţă şi pe scenă”, adaugă Adrian Korek.

Spectacolele sunt de diferite facturi: non-verbal, documentar, comedie, dramă, farsă absurdă. Ele au loc în studioul Thespis de la etajul II al Casei Studenţilor din Timişoara (Bv. Regele Carol I, nr. 9). Intrarea este liberă. În festival este inclusă şi o expoziţie permanentă cu imagini din zilele Revoluţiei.

Programul Săptămânii de teatru “Diogene V. Bihoi” – 16-22 Decembrie

Miercuri, 16.12, ora 19:00
“Douăzecişişase”, spectacol de mişcare cu muzică şi mască după un concept de Salahhé

Joi, 17.12, ora 19:00
Premieră “Autoportret absurd de ţară”, teatru documentar după un concept de Moni Karman

Vineri, 18.12, ora 19:00
“Regele moare”, tragi-comedie de Eugen Ionesco

Sâmbătă, 19.12, ora 19:00
“Jocul de-a măcelul”, dramă de Eugen Ionesco

Duminică, 20.12
ora 18:00 “Monoloagele vecinului”, comedie românească de şi cu Laurenţiu Bănescu (Bucureşti)
ora 19:00 “Monoloagele vaginului”, docu-theatre de Eve Ensler (Teatrul Liber ‘Diogene’)

Luni, 21.12, ora 19:00
“Criză de identitate”, farsă comică de Cristopher Durang

Marţi, 22.12
ora 19:00 “Homo homini lupus sau Adevărata poveste a Scufiţei Roşii”, poveste reinterpretată de Diogene Bihoi
ora 20:00 Premiile “Diogene” 2015

Incident la un tren Timişoara – Bucureşti. CFR Călători îşi cere scuze

0

Probleme, luni, la locomotivă unui tren, pe ruta Timişoara – Bucureşti! CFR Călători şi-a cerut scuze, oficial, pentru ceea ce s-a întâmplat.

„CFR Călători informează că astăzi, în jurul orei 14:30, între Apoldu de Sus şi Sălişte s-a produs o degajare de fum la locomotivă trenului IR1622 Timişoara – Bucureşti Nord”, a anunţat compania feroviară.

Locomotiva a fost decuplată de la vagoanele trenului şi s-a intervenit prompt, degajarea de fum fiind localizată. Cei aproximativ 80 de pasageri şi personalul de tren (mecanic şi conductori) s-au aflat în siguranţă, susţine CFR Călători, care adaugă că, pentru a urni apoi trenul, a fost folosită o locomotivă de ajutor, în cel mai scurt timp.

„CFR Călători cere scuze pasagerilor pentru neplăcerile create de aceast incident şi îi asigură că toate măsurile întreprinse de angajaţii feroviari au avut ca principal scop reluarea circulaţiei trenului în condiţii de siguranţă”, a precizat operatorul feroviar.

Şi nu au fost singurele scuze prezentate călătorilor în ultimele zile! De pildă, CFR SA testează noul sistem de dirijare a traficului ERTMS nivel 2, pe segmentul feroviar Chitila – Brazi, iar trenurile au circulat în condiţii speciale, de tip cale liberă. Lucrările de punere în funcţie a noului sistem de coordonare şi dirijare a traficului feroviar au afectat circulaţia trenurilor care au tranzitat staţiile de cale ferată Bucureşti Nord, Bucureşti Basarab, Chitila, Buftea, Periş, Crivina, Brazi şi Ploieşti. „CFR SA mulţumeşte publicului călător pentru înţelegere şi le cere scuze pentru întârzierile înregistrate în aceste zile în graficul de circulaţie”, au transmis ceferiştii.

Distribuirea pensiilor: precizări de la Poşta Română

0

Poşta Română a început distribuirea pensiilor pe luna decembrie şi a altor ajutoare sociale. Ce se întâmplă cu beneficiarii care nu vor fi găsiţi la domiciliu?

Compania Naţională Poşta Română a început, luni, distribuirea drepturilor băneşti reprezentând pensii din sistemul public (pensii de asigurări sociale de stat, agricultori, veterani de război, IOVR – invalizi, orfani, văduve de război).

De asemenea, operatorul naţional de servicii poştale a început şi distribuirea ajutorului anual pentru veteranii de război, văduvele de război şi pentru cei care au avut de suferit în război.

Toate pensiile care se distribuie prin Poşta Română vor fi achitate înainte de sărbători, în intervalul 14 decembrie – 24 decembrie inclusiv. Beneficiarii care nu vor fi găsiţi la domiciliu pot intra în posesia drepturilor băneşti la ghişeele subunităţilor poştale, în perioada 28 – 30 decembrie.

Ajutorul anual destinat categoriilor sociale amintite se achită printr-un mandat separat de cel prin care se face plata pensiei aferente lunii decembrie, transmite Poşta Română.

De notat că Poşta Română oferă serviciul InfoPost – Relaţii Clienţi, pentru întrebări legate de serviciile poştale? „Sună la numărul 021 9393, disponibil de luni până vineri, între orele 8:00 – 20:00, sâmbătă 9:00 – 13:00. Apelurile telefonice se taxează cu tarif normal. Ne poţi scrie un e-mail pe adresa infopost@posta-romana.ro”, informează Poşta Română.

În sfârșit, timișorenii din zona de Sud a orașului au o variantă mai scurtă spre autostrada A1

După atâtea vești proaste și una mai bună pentru timișorenii care locuiesc în zona de Sud a municipiului de pe Bega: au o variantă mai scurtă spre Autostrada Vestului, cum ne place să numim bucata din Autostrada A1: Nădlac, Timișoara, Lugoj, Deva, Sibiu, Pitești, București.

Minunea este posibilă prin darea în folosință a drumului care leagă Moșnița Nouă de Remetea, prin Bucovăț. Primii beneficiari sunt evident, locuitorii din Moșnița care nu mai trebuie să facă 20 de kilometri până la Bucovăț, prin Timișoara, ca până acum, ci doar 3 kilometri, în condiții de drum asfaltat și marcat, după toate regulile de circulație.
Timișorenii din zona de Sud a orașului care merg spre Remetea, spre urcarea pe autostradă, și vor să evite aglomerația de pe Calea Buziașului pot alege de acum varianta prin Moșnița Nouă, Moșnița Veche, Bucovăț. Mai mult, în momentul în care primăria Timișoara termină lucrările prevăzute la Drumul Boilor, care face legătura directă cu Moșnița Veche, se dechide și pentru timișoreni posibilitatea de a scurta cu câțiva kilometri legătura cu Autostrada A1, în condiții mult mai civilizate față de cum se prezintă acum, fără nervi și claxoane, din cauza traficului uneori insuportabil, de pe Calea Buziașului.
Cei mai dezavantajați sunt însă locuitorii din Moșnița Veche și Bucovăț, localități prin care se va muta ponderea circulației spre Remetea Mare și Izvin. Pentru aceștia liniștea de până acum va fi o amintire. (vom reveni cu imagini și VIDEO)

Primăria Moșnița Nouă deschide ușa colindătorilor – VIDEO

Colinde Mosnita 4În apropierea Crăciunului, edilii comunei Moșnița Nouă le oferă locuitorilor săi spectacole de colinde, susținute de artiștii amatori din comună și de alți invitați speciali.

De spectacolele de colinde se bucură toată lumea: atât cei mici cât și părinții lor. Cei mai nerăbdători sunt însă copii pentru care, la sfârșitul spectacolelor vine Moș Crăciun, de fiecare dată încărcat cu daruri. Conducerea Primăriei Moșnița Nouă pregătește, în fiecare an, pungi cu cadouri pentru cele câteva sute de copii din satele aparținătoare, pe care nu i-a dezamăgit niciodată.

Anul acesta, spectacolele au început duminică seara, când Căminul Cultural din Moșnița Veche a devenit neîncăpător pentru doritorii care s-au delectat, mai bine de 3 ore cu spectacolul oferit de colindători. Cei care nu au mai avut loc în sală, au urmărit spectacolul în curtea căminului, pe un ecran, în fața unei căni de ceai sau de vin fiert, care să-i facă să uite de frigul de afară.
Primăria Moșnița Nouă a mai pregătit două spectacole de colinde pentru locuitorii săi. Primul se va desfășura Duminică, 20 decembrie, la Căminul Cultural din Urseni iar ultimul luni, 21 decembrie, pe platoul special amenajat în parcul din centrul comunei.

Premierul Dacian Cioloş a prezentat in Parlament proiectul de buget pe 2016: veniturile scad, cheltuielile cresc. Votul final va fi dat miercuri

0

Plenul reunit al Parlamentului a început azi dezbaterile pe legea bugetului de stat pentru 2016, după ce acesta a fost prezentat de premierul Dacian Cioloş. Acesta a precizat ca Guvernul are în vedere, pentru implementarea bugetului de stat pe anul viitor, cinci elemente de bază – prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate

În opinia sa, prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. „Cu un deficit de 2,95% este clar că trebuie să fim extrem de prudenți, pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10%, circa 4 miliarde de lei, ca tampon pentru a evita derapajele în execuția bugetului. Guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri și este firesc să survină efectelor din runda a doua a relaxării fiscale”, a spus Dacian Cioloș.

Premierula menționat că Guvernul a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 și a inclus în buget prevederi importante de relaxare fiscală și creștere salarială pentru personalul bugetar.

„Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcției bugetare pentru anul 2016. Prevederile menționate nu sunt deloc de neglijat, acestea totalizând un impact bugetar de 20 de miliarde de lei, ținând cont de faptul că veniturile scad cu circa 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a explicat prim-ministrul.

El a adăugat că Executivul a făcut realocări pentru Sănătate, Educație, Transporturi, Apărare și investiții.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, declarase anterior că veniturile bugetului pe anul viitor sunt estimate la 31% din PIB, în scădere față de anul curent.

„Avem venituri de 31% din PIB, (pe cash n.r.) în scădere de la 32,3% în anul curent, iar pe partea de cheltuieli avem o ușoară creștere de la 33,5% la 33,8% din PIB. Per total, soldul bugetar în termeni cash crește de la un estimat de—1,19% la—2,8%”, a spus Dragu.

Ministrul Finanțelor a precizat că un impact negativ foarte mare în venituri îl are reducerea TVA, respectiv diminuarea cu 4 puncte procentuale de la 24% la 20%, precum și reducerea TVA la apă potabilă și pentru irigații și agricultură de la 24% la 9%.

„Anticipăm o creștere economică de 4,1%, căreia îi corespunde un PIB nominal de 746,6 miliarde lei. Inflația anuală medie este de 0,5%, iar pentru sfârșitul anului de 1,8%. În zona câștigului salarial mediu brut previzionăm o creștere de la 2.501 lei la 2.681 lei. Anticipăm o creștere a numărului de salariați și o reducere a numărului de șomeri. Pentru sfârșitul anului anticipăm o scădere de la 465.000 la 450.000 de șomeri. Previzionăm un sold al contului curent de—1,2% din PIB ceea ce corespunde unei creșteri a exporturilor, dar, de asemenea, o creștere mai accelerată a importurilor”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.

În data de 4 decembrie, Anca Dragu a afirmat că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

Ea a precizat, totodată, că nu se intenționează introducerea de taxe noi și nici majorarea celor actuale în 2016, iar creșterea veniturilor bugetare va fi axată pe o mai bună colectare.

Academia Română premiază Excelența Bănățeană

0

Personalități ale lumii academice, instituții și organizații cu rezultate remarcabile au fost premiate în cadrul ediției a II-a a Galei Excelenței Bănățene.

La Timișoara a avut loc, la sfârșitul săptămânii trecute, Gala Excelenței Bănățene, eveniment în care au fost premiate personalități ale lumii academice din Banat, din domenii precum științe ale naturii, sociale, inginerești, umaniste, biologice, agronomice și implicare civică. De asemenea, s-au acordat distincții pentru organizații din Banat cu rezultate deosebite în educație și sport. Și de această dată, organizatorii au fost Academia Română – filiala Timișoara, universitățile de stat din Timișoara și Marea Lojă Națională din România.

Gala s-a aflat la cea de-a doua ediție, noutatea față de anul precedent fiind lărgirea ariei de adresabilitate a celor selectați pentru premiere. Astfel, dacă la ediția precedentă atât organizarea, cât și premiile au fost gestionate la nivelul județului Timiș și a municipiului Timișoara, ediția din acest an a cuprins pe lângă județul Timiș, județele Arad, Caraș Severin și Hunedoara. Mai mult, unul dintre premii a mers mai dincolo de granițele României, în spațiul Banatului istoric, acesta fiind acordat profesorului român Costa Roşu, publicist, reputat om de cultură, directorul onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

Universitatea de Vest din Timișoara s-a implicat activ în desfășurarea evenimentului, având în vedere experiența pe care o are în viața socio-culturală a comunității și specialiștii săi, nume marcante în domeniile vizate de Gală.

„Anul acesta am extins foarte mult zona asupra căreia ne-am aplecat atenția, astfel că am trecut și dincolo de graniță, în zona Banatului istoric. Avem deosebit de multe personalități care merită distinse pentru activitatea lor, astfel că vom încerca să continuăm tradiția acestei gale și să aducem lângă noi cât mai mulți actori din regiune. Așa cum spuneam și în cadrul Galei Premiilor Universității de Vest din Timișoara, desfășurată zilele trecute, o societate care își cunoaște valorile, are viitorul asigurat. Dacă prețuim performanța, reușim să clădim pentru generații întregi, nu doar pentru astăzi sau mâine”, declară rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Comisiile pentru acordarea premiilor au fost formate din reprezentanți ai mediului academic, universitar și ai instituțiilor organizatoare, după o jurizare comprehensivă a activității celor propuși spre premiere.

Lista premianților Galei Excelenței Bănățene 2015:

– Ș. l. dr. ing. Robert Ianoș – Premiul „Traian Lalescu” pentru „Matematică și Științele Naturii”
(Universitatea Politehnica Timișoara)
– Prof. univ. dr. ing. Radu-Emil Precup – Premiul „Traian Vuia” pentru „Științe Inginerești”
(Universitatea Politehnica Timișoara)
– Ș. l. dr. Romulus Bogdan Timar – Premiul „Pius Brânzeu” pentru „Științe Biologice și Biomedicale” (Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara)
– Prof. univ. dr. ing. Teodor-Ioan Trașcă – Premiul „Gheorghe Ionescu Șișești” pentru „Științe Agronomice și Medicină Veterinară” (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara)
– Prof. univ. dr. Bogdan Dima – Premiul „Cornel Olariu” pentru „Științe Sociale și Economice”
(Universitatea de Vest din Timișoara) – Prof. univ. dr. Mircea Mihăieș – Premiul „Eugen Todoran” pentru „Științe Umaniste și Arte”
(Universitatea de Vest din Timișoara)
– Colegiul Național Sportiv „Cetate”-Deva – Premiul „Ioan Drâmbă” pentru „Performanțe deosebite în sport” (Județul Hunedoara)
– Colegiul Național „Moise Nicoară”-Arad – Premiul „Coriolan Brediceanu” pentru „Performanțe Deosebite în Educație” (Județul Arad)
– Prof. Costa Roșu – Premiul pentru „Implicare Civică, Socială și de Promovare a Imaginii Banatului” (Membru de onoare din străinătate al Academiei Române)
– Organizația „Salvați Copiii”-Filiala Timiș – Premiul „Solidaritatea – Gheorghe Ciobanu” pentru „Activități Caritabile” (Județul Timiș)

Premiile au constat în trofee și cecuri de câte 10.000 de lei fiecare, fondurile necesare fiind colectate din contribuțiile invitaților, prin sponsorizări, dar și printr-o licitație desfășurată în cadrul evenimentului.

Va promulga Iohannis legea dării în plată? Preşedintele ar dori o limitare la un plafon de maxim 250.000 euro

0

Președintele Klaus Iohannis se gândește să întoarcă la Parlament legea privind darea în plată și va sugera Legislativului, neoficial, să introducă o limită de aplicare, respectiv pentru creditele cu ipotecă în sumă de cel mult 250.000 de euro.

În urmă cu trei săptămâni, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind darea în plată, care a mers astfel la promulgare. Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, apoi va produce efecte după 15 zile. Dacă nu o va trimite la reexaminare, Iohannis va trebui să promulge legea în următoarele zile.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a anunțat recent că banca centrală va solicita Președintelui să nu promulge legea dării în plată și să o retrimită la Parlament. Olteanu crede că legea ar trebui să se aplice pe bază voluntară și să nu fie obligatorie pentru bănci.

După ce la început BNR s-a opus oricărei forme a legii dării în plată, care a trecut de Parlament și se află pe masa președintelui Iohannnis, acum banca centrală crede că o astfel de lege e necesară, dar cu criterii sociale. Pe de altă parte, BNR susține că aplicarea legii la creditele în derulare este neconstituțională, pentru că ar încălca principiul neretroactivității și mai încalcă și Directiva 17/2014, care spune că prevederile din aceasta, inclusiv cele privind darea în plată, se aplică creditelor acordate după martie 2016. Din acest motiv BNR a cerut Președintelui să nu promulge legea.

Olteanu a fost întrebat, în cadrul unei conferințe derulate la BNR, despre cum ar transforma criteriile sociale o lege pe care BNR o consideră neconstituțională într-una constituțională.

“În privința retroactivității se pot găsi soluții. Poate aplicarea voluntară pentru contractele în derulare. Important este să avem un consens la nivelul factorilor decizionali că e necesară reluarea legii în discuție. Întotdeauna se pot găsi și formule de compatibilizare atât cu nevoile publice, cât și cu cadrul constituțional și cu principiile unei bune funcționări a societății”, a declarat Olteanu.

În privința modelului pe care BNR l-ar propune Parlamentului, dacă legea ar fi retrimisă de Președinție spre reexaminare, Olteanu spune că ar putea fi aplicat modelul spaniol sau unul mai simplu.

“Există un reper la nivel european, legea din Spania, unul singur. E o lege extrem de complicată. Poate că vom merge spre acea formulă, poate că ne vom gândi că e o lege a cărei punere în aplicare durează câțiva ani, până să se ajungă la o soluție. Poate vom găsi soluții mai simple, poate mai puține mecanisme prealabile și niște plafoane”, a adăugat Olteanu.

Oficialul BNR a reluat argumentele privind faptul că darea în plată va favoriza în mod deosebit debitorii cu credite mari. Astfel, dacă pentru împrumuturile sub 150.000 de euro rata neperformanțelor e foarte redusă, de 1,7%, aceasta crește cu cât neperformanța e mai mare. Pentru creditele ipotecare peste două milioane de euro, rata neperformanței este de la 47,6% și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare. Tot Olteanu spune că numărul debitorilor cu astfel de credite este de patru.

Băncile au împrumutat cu peste 150.000 de euro 1.402 români, dintre care 1.317 au împrumuturi între 150.000 de euro și 500.000 de euro.

Printre propunerile băncilor și ale BNR se numără și plafonarea creditului maxim care poate fi dat în plată la 150.000 de euro. Dacă inițiatorii legii spun că un astfel de plafon ar introduce o discriminare contrară Constituției, Olteanu afirmă că nu există un astfel de impediment, drept dovadă că statul emite constant legi cu caracter social, inclusiv cele privind ajutoarele sociale, care nu sunt contestate de nimeni.

BNR susține, de asemenea, că darea în plată ar trebui limitată la cei care au cumpărat o locuință, în timp ce legea adoptată de Parlament nu face nicio discriminare privind destinația creditului, singura condiție fiind existența unei garanții ipotecare.