15.1 C
Timișoara
marți 13 mai 2025
Acasă Blog

Fundația Culturală „Silviu Oravitzan” dobândește trup și lumină!

Săptămâna aceasta, a avut loc unul din cele mai importante evenimente culturale, care va avea menirea să definească viitorul artistic al urbei noastre.
Sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș a devenit neînăpătoare pentru toți cei ce au dorit să asiste la un omagiu adus maestrului Silviu Oravitzan. Cu acest prilej, a avut loc lansarea fundației culturale ce poartă numele marelui plastician, al cărei președinte este conferențiar univ.dr. Mădălin Bunoiu.

Fundația „Oravitzan” este un proiect realizat prin colaborarea dintre Consiliul Județean Timiș, Universitatea de Vest din Timișoara și Mitropolia Banatului.
De altfel, profesorul Bunoiu este și cel care a militat intens pentru a pune în mișcare această fundație. Iar pe tot parcursul evenimentului și-a luat rolul de maestru de ceremonie, prezentând, rând pe rând, invitații de seamă, care au luat cuvântul. Bunoiu a făcut și un scurt preambul, în care a arătat scopurile entității culturale ce ia ființă.
La acest moment important din viața Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii, au participat reprezentanți ai autorităților locale și județene, demnitari ai statului român, oameni de cultură, artiști, scriitori, jurnaliști, admiratori și prieteni ai maestrului Oravitzan. Importanța acestui demers artistic și cultural a fost subliniată în alocuțiunile rostite de către domnul Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, domnul Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului, profesorul Marcel Tolcea de la Universitatea de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Gabriel Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și Excelența Sa, Domnul Emil Hurezeanu, ambasador al României în Austria.
Profesorul Marcel Tolcea, care a scris mai multe volume despre opera maestrului, a analizat ce înseamnă arta pictorului bănățean și cum ar trebui să ne raportăm la ea în condițiile în care pictura de influență religioasă pare pentru mulți ceva dintr-un alt secol. Nimic mai fals. Modernul răzbate din orice lucrare, ce doar aparent pare ca fiind de la începuturile picturii bisericești. Emoțiile prilejuite de prezentarea unui artist și prieten l-au făcut pe criticul Tolcea să mai apeleze la niște note scrise, deși, de regulă, poetul vorbește liber, fără nici un fel de suport pus pe hârtie.
Din pleiada de vorbitori s-a detașat și ÎPS Ioan Selejan Mitropolitul Banatului prin vorbele sale înălțătoare în care a scos în evidență meritul deosebit al pictorului Oravitzan în promovarea artei românești, fără a face rabat de la cele impuse de cerințele respectării unor norme autoimpuse de a respecta și tradiția religioasă. În opinia înaltului ierarh, tot ce-a creat artistul este o permanentă căutare a luminii de dincolo de aparențe și este o operă a sacralității.
Cu acest prilej a fost anunțat faptul că, pe 30 iunie, va avea loc o amplă licitație cu opere de artă pentru a completa fondul bănesc, pus la dispoziția fundației.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a dat câteva detalii despre spațiul ce va fi pus la dispoziție fundației, unde din septembrie va fi vizibilă o expoziție permanentă cuprinzând lucrări ale maestrului. Această expoziție va fi, nu întâmplător, deschisă în ziua sărbătorii de „Înălțarea Sfintei Cruci”.
„În acest an finalizăm un proiect important pentru Centrul eparhial, o clădire nouă, iar pe frontonul de bază va fi un vitraliu, lucrare reprezentativă a lui Silviu Oravitzan. De asemenea, unele lucrări ale sale, reprezentative pentru arta creștină, vor fi expuse în colecția de artă veche bisericească de la catedrala noastră mitropolitană. Opera maestrului Oravitzan ne invită să evadăm în lumină și să ne așezăm la umbra Crucii, în duhul păcii și al credinței noastre dreptmăritoare. Maestrul Oravitzan spune că originea creației sale se află în lumea copilăriei sale de la țară, acolo unde el a descoperit, încă de mic, primele repere ale tradiției ancestrale și frumusețea negrăită a Bisericii lui Hristos. Fundația întemeiată rămâne o candelă aprinsă în spațiul cultural și spiritual din Banat, care va pune în valoare opera valoroasă a profesorului Silviu Oravitzan” a mai adăugat mitropolitul Ioan.

Silviu Oravitzan este un artist plastic român născut în 4 octombrie 1941 la Ciclova Montană, județul Caraș-Severin. Are numeroase expoziții și lucrări de artă în muzee și colecții private din România, Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia, Statele Unite și multe altele. Deși pare, la privire rapidă, a fi influențat de diferiți pictori abstracți din secolul XX, Oravitzan, de fpat, e considerat a-și avea rădăcinile în arta bizantină, în arta religioasă a Răsăritului creștin ortodox.
„Exercițiul de a vedea dincolo de orizontul propriei persoane presupune acceptarea unei densități aparte a luminii. La propriu, vezi altfel. Concret, aurul, materie, devine aură, duh. Dar ce este, în fapt, aura? Ei bine, ea reprezintă o respiraţie întrupată, hieroglifă a sufletului însuşi. Inclusiv în icoane, trebuie să privim aura, nimbul, ca pe un discurs despre respiraţie. Picturalul nu epuizează fenomenul, chipul sfântului nefiind „delimitat” de culoare și proporții, ci doar sugerat. Spaima de vid, de gol, nu poate fi combătură printr-un preaplin de forme – aceasta ar fi diferența majoră, de pildă, dintre romanic și baroc –, ci de sugestia bine plasată, la intersecția dintre material și spiritual.
Nici nu are cum să fie altfel. Materia fiind oricum limitată, investirea ei cu puterea semnului nu poate trimite decât la o plinătate de care este capabilă doar realitatea spirituală. Aura este astfel câmpul interstițial, confirmarea materiei de a găzdui înțelesuri înalte și arvuna unei împliniri viitoare, nemateriale. Se produce o transcendere a luminii, capabilă să unifice multiplicitatea spectrală cu unicitatea definitorie a principiului, a stării primordiale…”, mărturisește maestru Silviu Oravitzan.

 

Podul Muncii – mult de muncă şi probleme grave ţinute „la secret” de Primăria Timişoara-video

Timişoara are un farmec aparte. Unul dintre avantajele oraşului îl reprezintă faptul că este traversat de canalul Bega, care, la rându-i, este brăzdat de 14 poduri şi podeţe. De mai bine de 10 ani autorităţile promit să reabiliteze podurile peste Bega, dar singurul care a primit o faţă nouă este Michelangelo. Promisiunile vin şi din nevoia urgentă de reabilitare a podurilor, structurile de rezistenţă ale acestora fiind slăbite şi vechi, iar perioada de exploatare, pentru cele mai multe, a expirat de ani buni.

Podul Muncii, deşi nu este un monument istoric de sine stătător, este unul dintre cele mai vechi din oraş. Tranzitat zilnic de sute de pietoni şi mii de maşini, podul nu mai prezintă siguranţă.

Primăria Timişoara a contractat, încă de anul trecut, o firmă pentru a realiza un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru modernizarea podului. Reporterii „Banatul Azi” au reuşit să obţină unele documente care au stat la baza contractării. Un lucru ţinut secret de administraţia timişoreană este faptul că podul a fost supus unei expertize tehnice. Concluziile arată că Podul Muncii nu este sigur, că structura de rezistenţă este afectată şi stabilitatea lui este incertă fiindcă malurile pe care stau picioarele podului nu sunt asigurate, iar apa a pătruns mult în maluri.

Aproape 100 de ani

Podul Muncii este al doilea ca mărime din Timişoara, după cel din Calea Şagului, şi cel mai mare care trece peste Bega. Istoria lui începe în secolul XIX. Pe locul podului care leagă bulevardul Iuliu Maniu de strada Gheorghe Pop de Băseşti s-a aflat, acum mai bine de 100 de ani, un pod de lemn. Ultimele date arată că acesta a fost reparat în 1898, dar nu există scripte care să consemneze exact anul construirii lui. Cum picioarele podului se aflau în albia râului şi îngreunau foarte mult navigaţia, acesta a fost înlocuit în 1913 cu un pod metalic care refolosea structura celui de pe canalul Suboleasa din Fabric. Podul, care se aflase între fosta fabrică de pantofi „Turul” şi cimitirul de pe Calea Buziaşului, a fost demontat după săparea noii albii a râului şi reconstruit în Iosefin. Acest pod a fost cunoscut sub numele de Podul Regal. După două reparaţii mari, în 1936 şi 1977, vechiul pod a fost demolat, iar în locul lui a fost construit actualul pod din beton armat precomprimat, dat în circulaţie în 1978.

Podul Muncii are peste 72 de metri lungime şi peste 20 lăţime. Pietonii au la dispoziţie trotuare şi scări de acces, iar şoferii beneficiază de câte două benzi de mers pe sens.
Ce spun specialiştii?

Fără să fie specialist şi fără să deţină documente tehnice, orice timişorean poate vedea starea avansată de degradare a podului. Scările de acces pentru pietoni, aflate la cele 4 picioare ale podului, sunt sub orice critică. Treptele sunt crăpate, unele au picat de tot, iar balustrada este ruginită. În unele locuri aceasta lipseşte cu desăvârșire, fapt ce constituie un risc suplimentar pentru cel care urcă sau coboară pe aici.

În ceea ce priveşte starea carosabilului, lucrurile nu sunt mai bune. Gropile fac parte din peisaj. Unele mai vechi, altele nou apărute după prima repriză de frig din anul acesta. Trotuarele nu sunt nici ele într-o stare mult mai bună. Bordurile sunt rupte, asfaltul pe care trec pietonii e plin de crăpături, iar balustradele de protecţie sunt la fel de ruginite precum cele ale scărilor. Riscul ca un trecător să plonjeze în apă e la el acasă.

Specialiştii spun că defecţiunile vizibile cu ochiul liber pot ascunde probleme grave de structură.

„O deducţie, un mod de a deduce că există o problemă stucturală e că tot apar probleme pe elemente nestructurale. Structura îţi dă semne când are probleme, înainte să cedeze complet. Aşa îţi dai seama că trebuie să faci ceva. Dacă ai acasă o problemă şi îţi tot apar crăpături pe un perete, la un moment dat te saturi să tot chituieşti crăpătura şi chemi un specialist să vadă ce se întâmplă cu peretele acela. Aşa e şi la structuri mai mari”, explică un inginer în construcţii civile.

Expertiza tehnică

În acest moment, o firmă munceşte pentru întocmirea proiectului tehnic. Documentele care stau la baza proiectului atestă starea de degradare a podului.

Potrivit actelor obţinute de „Banatul Azi”, experţii au constatat: „starea suprastructurii, a elementelor de rezistenţă care susţin calea, a infrastructurii, a aparatelor de reazem, ca fiind necorespunzătoare, precum și degradări ale malurilor şi modificări de albie, degradări în zona carosabilă şi trotuare, respectiv:

— armături fără strat de acoperire, coroziunea armăturii, pete de rugină;

— beton cu aspect friabil şi/sau zone din beton exfoliat;

— beton degradat prin carbonatare, apariţia de stalactite;

— cumularea la un element al suprastructurii a mai multor degradări  (coroziune, fisuri, crăpături, striviri);

— fisuri la construcţie (neorientate, scurte, superficiale), faianţarea betonului;

— lipsa sau ieşirea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie la acţiuni antiseismice;

— defecte de suprafaţă ale feţei văzute (culoare neuniformă, impurităţi);

— infiltraţii, eflorescenţe;

— dislocarea unei margini din bancheta cuzineţilor;

— eroziunea betonului, prezenţa unor zone pe suprafaţa elementului în care agregatele nu sunt înglobate în pasta de ciment;

— segregarea betonului, cuiburi de pietriş, caverne;

Degradări ale malurilor:

— lipsa lucrărilor de apărare a malurilor şi dirijare a apelor;

— lipsa lucrărilor de protecţie a taluzurilor, a scărilor de acces;

— amplasarea necorespunzătoare a instalaţiilor, cablurilor şi a conductelor suspendate pe pod;

Degradări în zona carosabilă şi trotuare:

— fisuri în îmbrăcămintea asfaltică

— lipsa etanşării dintre îmbrăcăminte şi celelalte elemente ale căii (borduri, parapete, rosturi);

— denivelări ale căii pe pod: văluiri şi refulări;

— degradarea bordurilor;

— parapet pietonal metalic cu geometrie generală necorespunzătoare în plan vertical şi orizontal;

— lipsa parapetului de siguranţă”.

O traducere simplă spune un singur lucru: reabilitarea este mai mult decât urgentă. Momentan, Consiliul Local Timişoara nu a alocat bani pentru moderizare, dar cheltuie 28.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate (SF) şi un proiectul tehnic (PT), în acest sens. Abia apoi vom şti câţi bani va costa reabilitarea podului, mai ales că autorităţile vor să-l lărgească, poate chiar cu o bandă auto, vor să refacă trotuarele şi căile de acces pentru pietoni şi vor să-l doteze cu piste pentru biciclete.

Când se va întâmpla acest lucru? Administraţia locală promite din 2013 începerea lucrărilor. Între timp, s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea altor două poduri: Eroilor şi Ştefan cel Mare. Astfel, dacă acestea vor intra în proces de reabilitare în 2018, este puţin probabil ca şi Podul Muncii să intre în şantier, mai ales că se vor impune restricţii de circulaţie în zona Iosefin, pentru lucrările programate deja la primele două poduri. Rămâne de văzut, din nou, dacă modernizarea în forţă se va face calculat sau vom avea o nouă harababură în oraş, cum s-a întâmplat când s-au deschis în paralel şantierele de la pasajele Popa Şapcă şi Jiul.

Bărbat suspect de furt de bani și carduri din poșeta unei femei, reținut de polițiștii locali pe Podul Michelangelo

Polițiștii locali din cadrul Serviciului Siguranță Rutieră aflați în patrulare în această dimineață în zona centrală, au fost sesizați, în jurul orei 10, în zona Bdului CD Loga, de o femeie care le-a relatat că a observat persoana care, cu câteva zile înainte, i-ar fi sustras bani și carduri bancare dintr-o poșetă, în timp ce se afla într-un club din zonă, unde este angajată.

Polițiștii locali au pornit în urmărirea acestuia, fiind interceptat pe Podul Michelangelo. Bărbatul a fost legitimat și reținut imediat, după care a fost încătușat și transportat la sediul Secției 2 Politie, unde de altfel victima a și depus plângere atunci când s-a petrecut fapta, respectiv în data de 1 mai 2025. Cel în cauză este un bărbat de 24 de ani, cu domiciliul în localitatea Saravale, Timiș.

Acesta nu numai că a sustras banii din poșeta femeii, câteva sute de lei, dar a folosit și cardurile bancare ale victimei.

Polițiștii locali l-au predat pe cel în cauză, care este acum cercetat pentru furt din poșetă și operațiuni bancare frauduloase.

Pro Musica lansează videoclipul piesei AnteApocalipsa în cadrul unui eveniment special la Timișoara

Miercuri, 14 mai, de la ora 19, la Sala Multifuncțională a C.J.Timiș va avea loc lansarea videoclipului AnteApocalipsa al grupului Pro Musica.

Evenimentul va fi prezentat de Mircea Mihăieș, Marcel Tolcea, Robert Șerban și Cătălin Pacatiuș și cuprinde proiecții despre Pro Musica și pictorul Gheorghe Fikl. Varianta audio a acestei piese a fost lansată în data de 15 ianuarie, la exact 52 de ani de la primul concert susținut de Pro Musica pe scena Liceului Pedagogic din Timișoara, cu un concert de compoziții proprii pentru a ilustra muzical lirica eminesciană. Pentru acest an grupul pregătește lansarea filmului documentar „Pro Musica 5.1 – Vreme trece, vreme vine” și lansarea cvadruplului CD „The best of Pro Musica” (cu 61 dintre piesele grupului, din toate perioadele).

„AnteApocalipsa este o transcriere înfrigurată a spaimelor pe care le trăim și un protest/rugăciune/imn contra nebuniei dezlănțuite asupra lumii. Retrăim, ca într-un coșmar, ororile unor războaie ce secătuiesc omenirea, incapabilă să învețe lecțiile tragice ale istoriei, „ spune Mircea Mihăieș.

„AnteApocalipsa este țipătul mut al deznădejdii unei lumi, al iubirii, al credinței și luminii, al rugăciunii și speranței…Un arc peste timp de la Woodstock ’69 până acum, a tot ceea ce înseamnă generațiile Flower Power, Buy Flowers Not Arms, Give Peace A Chance, Born To Be Free…și atunci nu ne mai putem teme de ce și despre ce spunem și nici nu mai putem privi indiferenți, întorcând capul în altă parte, prefăcându-ne că nu vedem, nu înțelegem și nu simțim nimic din ce se întâmplă in jur… și, paradoxal, toate astea, cu noi contemporani ai acestei lumi. AnteApocalipsa este și fabuloasa întâlnire cu pictura lui Gheorghe Fikl„, spune Ilie Stepan. .

La lansarea videoclipului AnteApocalipsa vor participa membrii grupului Pro Musica, pictorul Gheorghe Fikl și echipa de realizatori.

 

Lansarea noului portofoliu cu programe de studii universitare de masterat, la Facultatea de Arte și Design din UVT

Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT) are plăcerea de a vă invita să luați parte miercuri, 14 mai 2025, ora 12:00, în spațiul Galeriei Mansarda (str. Oituz 4), la evenimentul de prezentare oficială a ofertei educaționale la nivel de masterat, dedicat întregii comunități academice și publicului interesat.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate cele nouă direcții ale programelor de studii universitare de masterat oferite de facultate, fiecare dintre acestea fiind susținută de cadrele didactice coordonatoare, prin prelegeri, prezentări vizuale și sesiuni interactive de dialog și întrebări.

Programele de master propuse sunt:

Pictură | Arte grafice | Sculptură și ceramică | Foto-video | Patrimoniu, restaurare și curatoriat în arte vizuale | Artă eclezială și restaurare | Design vestimentar – design textil | Design interior și de produs | Design grafic – comunicare vizuală | Game Art

Evenimentul oferă participanților ocazia de a explora în profunzime specificul fiecărei specializări și de a interacționa direct cu profesorii și coordonatorii de program, într-un cadru deschis și creativ.

Vă așteptăm cu drag să descoperiți oportunitățile de dezvoltare artistică și profesională din cadrul programelor de studii universitare de masterat ale Facultății de Arte și Design din UVT.

„Silver Medal” pentru volumul „Deutsche Literatur und Kultur im östlichen Europa – Aktuelle Paradigmen und Tendenzen”, apărut în 2024 la Editura Universității de Vest din Timișoara, distincție obținută în cadrul Book Salon Euroinvent 2025

Comunitatea academică a Universității de Vest din Timișoara (UVT) are bucuria de a anunța că volumul „Deutsche Literatur und Kultur im östlichen Europa – Aktuelle Paradigmen und Tendenzen”, apărut în 2024 la Editura Universității de Vest din Timișoara în colecția „Biblioteca de cercetare”, coordonat de Laura Cheie, Beate Petra Kory și Grazziella Predoiu, a fost premiat cu „Silver Medal” în cadrul Book Salon Euroinvent 2025.

Euroinvent – Expoziția Europeană a Creativității și Inovării – este un eveniment aflat la cea de-a XVII-a ediție, organizat de Forumul Inventatorilor Români, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, EUROPE DIRECT Iași (structură-gazdă: Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, în parteneriat cu numeroase organizații internaționale, cu susținerea Autorității Naționale pentru Cercetare, aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Euroinvent reunește peste 600 de invenții și proiecte din domenii precum inginerie, medicină, agricultură, mediu și educație, oferind cercetătorilor și inventatorilor din peste 30 de țări o platformă pentru a-și prezenta ideile și a colabora

Localitatea din Banat răvășită de sărăcie și vot politic cu țintă clară. Aici toată lumea îl regretă pe Ceaușescu

În satul Măguri, aparținător orașului Lugoj, cei mai mulți tineri sunt plecați în străinătate, fapt care s-a reflectat în prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Nicușor Dan a obținut 8 voturi Din cei 758 de alegători înscriși pe listele permanente s-au prezentat 144. Alte 18 persoane au votat pe liste suplimentare.

Câștigător detașat al alegerilor din Măguri, județul Timiș, a fost George Simion, care a obținut 102 din cele 160 de voturi valabil exprimate (63,75%). Pe locul doi, cu 24 de voturi și un procent de 15%, s-a plasat Crin Antonescu, iar pe trei a fost Victor Ponta, cu 19 voturi (11.88 %).

Nicușor Dan a avut la Măguri opt voturi, plasându-se pe locul patru. Au mai obținut câte două voturi Elena Lasconi, Daniel Funeriu și Sebastian Popescu. Cristian Terheș a luat un vot, iar ceilalți candidați au bifat 0 la Măguri.

„Nu mai avem pensii, nu mai avem nimic” În Măguri, multe case sunt goale. Satul se populează de obicei în luna august, când vin acasă „stranierii”. În ziua alegerilor prezidențiale, pe strada principală grupuri de oameni stăteau în fața caselor la povești sau pentru a juca remi.

Primul popas îl facem în fața unei porți în care două doamne stau „la givan”. Intrăm direct în subiectul alegerilor prezidențiale și al așteptărilor de la noul președinte. „Să dea, mami, Dumnezeu să fie totul bine!”, spune una dintre vârstnice.

„Nu ne prea interesează, că am rămas fără bani”, intervine a doua femeie. „Ba, ne interesează. Să vină altul mai bun să ne dea și nouă pensii. Am avut 15 ani (n.r. lucrați), ne-au tăiat 6 luni, nu mai avem pensii, nu mai avem nimic. Apoi, până să stai pe baza copiilor, să-ți trimită copiii, mori de foame”, mai spune femeia, care spune că a muncit filatoare la Industria Textilă Lugoj (ITL).

Refuză să-și dezvăluie favoritul

Concret, de la noul președinte al României femeia își dorește „să fie un președinte bun, să îi fie milă de popor și să aibă grijă de lume”.

„De-aia votăm. Să vină în țara noastră mai bine, să fie mai bună, să dea locuri de muncă mai bune, să muncească tineretul. Favorit… ar fi unul, dar nu îl spun”, adaugă bătrâna, ai cărei copii sunt în Spania.

Femeia din Măguri este nostalgică a comunismului, în special a liderului suprem.

„Să dea Dumnezeu să fie bine. Aia vrem și noi că am ajuns tare rău. De când a murit Ceaușescu, să știți că tare rău am fost. Era mai bine, n-am avut nevoie să mergem în țări străine. Am avut servicii, copiii noștri au fost la școli, era respect, era multă educație, dar acum nu poți să ieși seara pe stradă că îți dă în cap lumea”, mai spune femeia din Măguri.

„Dacă am intrat în Schengen, să fim egali cu Schengenul” În zonă își face apariția și un bărbat care spune că lucrează în Germania, la un depozit. Este venit în România pentru o scurtă perioadă și se pregătește să se întoarcă printre nemți.

„Aștept să iasă cineva care să mărească salariile, să mărească pensiile și alocațiile. Dacă am intrat în Schengen, să fim egali cu Schengenul măcar. Să nu mai lucrăm în străinătate, să lucrăm în țara noastră. Sunt de mulți ani în Germania. E mai frumos la noi în țară, dar plecăm ca să facem o situație la copiii noștri. Dacă erau și salariile convenabile… dar eu văd niște prețuri aiurea aici, în România. E mai scump ca în Europa”, spune bărbatul.

Acesta afirmă că munca sa este plătită în Germania cu 2.500 – 2.600 de euro lunar.

De la „niciunul nu-i bun” la „vrem o schimbare”

O sută de metri mai în față, așezați în jurul unei mese, patru bărbați joacă remi. Fac o pauză de la joc pentru a face analiza candidaților și a alegerilor prezidențiale reluate. „Numa român să nu fii și să pui pe hoții ăștia. Niciunul nu-i bun. Au mâncat țara de 35 de ani și o mai mâncă. Prima dată își fac ei buzunarele pline și dacă rămâne ne mai dau și nouă, dacă nu, nu. Eu nu m-am dus la vot și nici nu am să votez pe nimeni”, spune primul bărbat de la masa de joc.

Primul vorbitor este întrerupt de un alt localnic. Acesta e hotărât. Vrea o schimbare. „De 35 de ani tot în clica asta suntem cu PSD-ul, PNL-ul. Vrem și noi o schimbare, dacă se poate o schimbare în bine, dar nu cred. Noi încercăm. Dacă se poate, bine, dacă nu… Sistemul ăsta nu se mai oprește, dom’le. Atât am avut de spus”, spune jucătorul numărul 2.

Întrebat cum vede anularea alegerilor prezidențiale din iarnă, bărbatul din Măguri știe vinovatul: „tot sistemul”: „Așa ceva nu a existat în toată Europa. Le dă pensii din alea, cum le zice, speciale la CCR și le dă salarii mari și nouă ne dă 1.200 de lei după 30 de ani de muncă”.

O viață mai bună, „dar nu de la domnul Simion”

Între bărbații de la masă spiritele se încing și încep să discute în contradictoriu în limba romani. Îi vine rândul unui alt bărbat de la masă să își spună opțiunea politică. „Noi așteptăm o viață mai bună, dar nu de la domnul Simion”, spune bărbatul, întrerupt brusc: „Nici de la Ponta”. „Ponta, da. Ponta merită”. „A fost prim-ministru nu a făcut nimic. Vedeți cum se recunoaște sistemul? Nu vrea schimbare…”.

„Ce schimbare? Așa am făcut cu Iohannis. Hai să schimbăm și 10 ani ne-a omorât Iohannis. Ponta ce a promis când a fost prim-ministru… n-a tăiat nimic, a ridicat alocațiile copiilor, a ridicat pensiile. Simion îl bagă pe Georgescu și Georgescu… acum era să vorbesc ceva. Ei cred că dacă vine Simion curg dolarii, euro pe stradă, nu mai plătesc curentul, nu mai plătesc nimic”.

În ciuda discuțiilor contradictorii și a viziunilor politice diferite, bărbații de la masă reușesc să depășească momentul, să rămână prieteni și să continue jocul.

„Să nu ne lase să murim de foame”

Păreri contradictorii, dar fără dușmănii, sunt și într-un grup de femei. În timp ce o localnică spune că îi este și frică să mai meargă la vot, o bătrână se laudă că a fost deja. „Acuma așteptăm să vedem ce o fi. Să fie bine. Să nu ne lase să murim de foame, să ne crească pensiile. Să nu se întâmple năcaz în țară, să nu fie război”, sunt așteptările femeii. Bătrâna spune că tinerii din Măguri sunt plecați „pe dincolo”.

„Știe Dumnezeu cum trăiesc și pe acolo, că nemții îi pune să lucre oriunde și ei lucră ca să își poată ține familiile”, spune femeia care se teme să meargă la vot.

Grupul de femei din Măguri suspină după vremea comunismului, când au fost construite multe case din localitate. „Ieșeam din școală și ne băgam la lucru și trăiam. Casele le-am făcut pe vremea lui Ceaușescu. Am avut salariu 400-500 și tot am făcut casa. A fost țara bogată. Acuma unde-i țara, la ei în buzunar?”, spune una dintre femei. Când li se reamintește că în vremea comuniștilor nu puteau vorbi liber ca acum, femeile sunt de acord. „Acuma degeaba vorbim liberi dacă murim de foame”, concluzionează una dintre vârstnice.

„Românu-i tot român. Parșiv, într-un cuvânt”

Un bărbat ieșit în fața casei sale din Măguri se declară resemnat. Alegerile sunt „tot așa cum au fost înainte” pentru că „suntem români”. „Dacă înțelegi vorba românească, românu-i tot român. Parșiv, într-un cuvânt. Te vorbește în față de bine și în spate de mușcă. Ăsta e românul nostru. Sarea și marea promit la televizor și când ajunge pe funcție uită de unde a plecat”, spune bărbatul.

De la președinte, bărbatul așteaptă să schimbe ceva, „ceea ce a fost rău să se arunce în spate”.

O părere despre președinții de până acum? „Nu, nu. Te rog frumos să nu mă întrebi, nu vreau să spun așa ceva. Dar nu e bine. Nu o să fie bine nici acum”, mai explică localnicul de la Măguri.

Are și un exemplu de situație care îl face să fie resemnat. „WC-urile noastre sunt în spate. Nu poți să faci o baie. Cum să dau drumul pe șanț. Mă obligă să fac fosă și de unde bani? Din pensia de 1.300? Dezamăgire completă”, spune bărbatul, cu lehamitea alegătorului care pare că nu mai știe ce să aleagă pentru „o schimbare”.

Sursa: https://www.libertatea.ro

 

Anunț public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

COMUNA GHIRODA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Modernizare strada Victoria, pe tronsonul situat între podul peste râul Bega și DN Centura Timișoara, în localitatea Ghiroda, jud. Timiș”, propus a fi amplasat în comuna Ghiroda, satul Ghiroda, identificat prin extrase CF nr. 408719, 409373, 412317, 412533, 412622, 400698, 409317, 412420, 412418, 406442, jud. Timiș.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Timiș, municipiul Timișoara, B-dul Liviu Rebreanu nr. 18-18A, jud. Timiș și la sediul titularului, localitatea Ghiroda, str. Victoria, nr. 46, jud. Timiș, în zilele de luni-joi între orele 08:00 – 16:30, vineri între orele 08:00 – 14:00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Timiș.

 

 

Șeful unui institut de sondaje electorale vede certă participarea PSD la guvernare alături de AUR, dacă Simion câștigă alegerile prezidențiale

Sociologul Marius Pieleanu a comentat la Antena 3 CNN situația din PSD, cel mai mare partid parlamentar, unde unii lideri dau semnale că ar putea înclina la vot spre George Simion.

Pieleanu a fost invitat să comenteze declarația lui Marian Neacșu, vicepremier, care a spus că „personal” este „împărțit între rațiune şi conștiință”.

„Sunt un om rațional”, a adăugat Neacșu.
Marius Pieleanu: Rațiunea, la PSD, înseamnă să îndemne oamenii să voteze Simion”

„În politică, rațiunea înseamnă pragmatism. Rațiunea, în opinia mea, înseamnă a îndemna electoratul PSD să voteze cu Simion. Pentru că PSD are o minimă șansă de a constru

Citește mai mult la: https://www.antena3.ro/politica/alegeri-prezidentiale-2025/sociolog-ratiunea-la-psd-inseamna-sa-indemne-oamenii-sa-voteze-cu-simion-pentru-ca-psd-are-o-sansa-de-guvern-cu-aur-745759.html

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

Conștiința nu înseamnă, neapărat, Nicușor Dan. Cât timp, pentru prima oară în perioada post-decembristă, eu, PSD, nu am candidat în turul 2, conștiința îmi spune mie, PSD, să fiu elvețian. Din moment ce nu sunt implicat ca partid, de ce să nu stau la TV, să mănânc floricele?

Din perspectiva practicii politice, îmi asum ce spun: e rațional să fie ‘elvețieni’ cei de la PSD, sau să își dorească să iasă Simion, pentru că au o șansă să rămână la putere. PSD are valori complet non-congruente (cu Nicușor Dan, n.r.) Văd posibil un premier PSD și guvernare (cu AUR), majoritară PSD (…)

Sigur că și au aș fi de acord să treacă PSD un pic în opoziție, ca să ‘traverseze deșertul’.

O să mi se spună că sunt ideolog, dar PSD

Citește mai mult la: https://www.antena3.ro/politica/alegeri-prezidentiale-2025/sociolog-ratiunea-la-psd-inseamna-sa-indemne-oamenii-sa-voteze-cu-simion-pentru-ca-psd-are-o-sansa-de-guvern-cu-aur-745759.html

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

Sursa: https://www.antena3.ro/

Cine câștigă puterea la vârful PSD? Bătălia se dă între Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și Daniel Băluță

În urma demisiei lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru, Partidul Social Democrat (PSD) se confruntă cu o competiție internă intensă pentru conducerea partidului.

Mai multe tabere s-au format în interiorul PSD, fiecare susținând diferiți candidați pentru șefia partidului.

Tabăra Ardealului: Susținerea pentru Bogdan Ivan

Bogdan Ivan, ministrul Economiei și Digitalizării, este susținut de influenți lideri din Ardeal, precum Radu Moldovan (președintele CJ Bistrița) și Vasile Dîncu (președintele PSD Cluj).

Ivan este considerat un politician tânăr, cu relații bune în cadrul socialiștilor europeni, și este văzut ca o opțiune proaspătă pentru conducerea partidului.

Gruparea „Lupii tineri”: Corneliu Ștefan și susținătorii săi

Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița, conduce o grupare de tineri lideri PSD care promovează o orientare pro-europeană.

Această grupare include și pe Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, precum și pe lideri locali cu performanțe notabile, cum ar fi Constantin Rădulescu (CJ Vâlcea) și Ionuț Pucheanu (primar al Galațiului).

Daniel Băluță: O opțiune pentru București și conducerea PSD

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, este considerat o posibilă opțiune atât pentru Primăria Capitalei, cât și pentru șefia PSD.

Mutarea ar presupune o negociere mai amplă şi ar presupune, mai întâi, victoria lui Nicuşor Dan la alegerile prezidenţiale. Apoi, PSD ar urma să formeze o nouă coaliţie de guvernare alături de PNL, UDMR şi USR, cu Ilie Bolojan în rolul de prim-ministru.

La schimb, coaliţia ar trebui să-l susţină pe Daniel Băluţă pentru fotoliul de primar general, pe care, odată ajuns la Palatul Cotroceni, îl va lăsa liber Nicuşor Dan. ”Nu putem să fim la putere şi să nu avem nici preşedinte, nici prim-ministru, nici primar general. Avem cele mai multe mandate în Parlament. Deci mutarea cu Băluţă ar avea logică, mai ales că sunt şi alte organizaţii în spatele său”, susţin surse din PSD pentru News.ro.

Cu toate acestea, Gabriela Firea, fost primar general al Bucureștiului, ar putea reprezenta o concurență serioasă pentru Băluță în ambele direcții.

Sorin Grindeanu: Ambiții afectate de scandaluri

Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte al PSD și ministru al Transporturilor, nu și-a ascuns dorința de a prelua conducerea partidului. Totuși, implicarea sa în scandalul Nordis ar putea afecta șansele sale în competiția internă.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, şi preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, caută susţinere în partid, dar se lovesc de un mare obstacol: scandalul Nordis. ”Grindeanu şi Simonis chiar aveau şanse mari să preia partidul, toată lumea îi vedea ca pe succesori ai lui Ciolacu, dar scandalul Nordis le-a distrus imaginea. Totuşi, Sorin Grindeanu încă tatonează terenul”, susţin sursele citate.

Rolul lui Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu

Claudiu Manda, unul dintre cei mai influenți lideri PSD, a exprimat inițial opoziția față de preluarea interimatului de către soția sa, Lia Olguța Vasilescu.

Cu toate acestea, surse politice sugerează că Manda ar putea reconsidera această poziție, având în vedere influența sa în partid, susține News.ro.

În perioada următoare, PSD urmează să organizeze o ședință pentru a desemna un președinte interimar, care va conduce partidul până la organizarea unui congres. Acest interimat este crucial, deoarece liderul interimar va avea un rol semnificativ în negocierile pentru formarea majorității parlamentare și în stabilirea direcției viitoare a partidului.

Sursa: https://evz.ro/

Liderul de facto al PSD, Sorin Grindeanu, îi acuză pe foștii ambasadori americani în România că joacă ,,alba-neagra” cu electoratul român. ,,Să nu facem un soi de agresiune asupra electoratului, care nu mai înghite astfel de metode”

Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, a declarat luni, despre scrisoarea foştilor ambasadori SUA, că nu trebuie să facem un soi de agresiune asupra unui electorat care nu înghite această albă sau neagră, el arătând că nu crede că dacă iese unul din candidaţi, ieşim din UE, transmite News.ro.

Prim-vicepreşedintele PSD a fost întrebat despre scrisoarea celor 7 foşti ambasadori ai SUA, în care arată că România alege duminică între un preşedinte pro-Putin, şi apărarea şi sprijinul economic al SUA. ”Nu aşa se pune problema. Dacă vreţi să nu agresăm, şi înţeleg toate aceste tactici, dar eu vă îndemn să nu facem un soi de agresiune asupra unui electorat care nu chiar înghite această albă sau neagră. Şi vă spun de ce. Eu nu cred că dacă iese unul din candidaţi, şi îl ştim care e, noi ieşim din Uniunea Europeană. Eu nu cred lucrul ăsta. E foarte greu să ieşi din Uniunea Europeană chiar dacă e un preşedinte de tip izolaţionist, fiindcă nu vrea poporul român acest lucru. Mai trebuie referendum”, a spus Grindeanu.

El a precizat că, în schimb, ”poate să existe o politică izolaţionistă, să fim izolaţi în interiorul Uniunii Europene”. ”Restul, chiar sfidează inteligenţa. Nu poţi să ieşi, chiar dacă vrea un preşedinte, din Uniunea Europeană”, a mai spus Sorin Grindeanu.

Lucrări la rețele și spălări

Luni, 12 mai, între orele 9-15, în Moșnița Veche se va opri furnizarea apei pe strada Scaramouche pentru lucrări de conectare a unui branșament.

Tot pe 12 mai, între orele 9-15 presiunea va fi scăzută în Liebling pentru lucrări de spălare a rețelei de distribuție.

Lucrările de spălare urmăresc să asigure o calitate corespunzătoare a apei potabile și sunt o parte a activității desfășurate de Aquatim în cadrul mentenanței preventive a rețelelor de distribuție.

La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete să curgă apă tulbure. Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm clienților să nu folosească apa în scopuri menajere, până la limpezirea completă. Rugăm, de asemenea, consumatorii să ia măsuri de stocare a unor cantități de apă care să le acopere necesarul pe perioada anunțată.