Podul Muncii – mult de muncă şi probleme grave ţinute „la secret” de Primăria Timişoara-video

339

Timişoara are un farmec aparte. Unul dintre avantajele oraşului îl reprezintă faptul că este traversat de canalul Bega, care, la rându-i, este brăzdat de 14 poduri şi podeţe. De mai bine de 10 ani autorităţile promit să reabiliteze podurile peste Bega, dar singurul care a primit o faţă nouă este Michelangelo. Promisiunile vin şi din nevoia urgentă de reabilitare a podurilor, structurile de rezistenţă ale acestora fiind slăbite şi vechi, iar perioada de exploatare, pentru cele mai multe, a expirat de ani buni.

Podul Muncii, deşi nu este un monument istoric de sine stătător, este unul dintre cele mai vechi din oraş. Tranzitat zilnic de sute de pietoni şi mii de maşini, podul nu mai prezintă siguranţă.

Primăria Timişoara a contractat, încă de anul trecut, o firmă pentru a realiza un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru modernizarea podului. Reporterii „Banatul Azi” au reuşit să obţină unele documente care au stat la baza contractării. Un lucru ţinut secret de administraţia timişoreană este faptul că podul a fost supus unei expertize tehnice. Concluziile arată că Podul Muncii nu este sigur, că structura de rezistenţă este afectată şi stabilitatea lui este incertă fiindcă malurile pe care stau picioarele podului nu sunt asigurate, iar apa a pătruns mult în maluri.

Aproape 100 de ani

Podul Muncii este al doilea ca mărime din Timişoara, după cel din Calea Şagului, şi cel mai mare care trece peste Bega. Istoria lui începe în secolul XIX. Pe locul podului care leagă bulevardul Iuliu Maniu de strada Gheorghe Pop de Băseşti s-a aflat, acum mai bine de 100 de ani, un pod de lemn. Ultimele date arată că acesta a fost reparat în 1898, dar nu există scripte care să consemneze exact anul construirii lui. Cum picioarele podului se aflau în albia râului şi îngreunau foarte mult navigaţia, acesta a fost înlocuit în 1913 cu un pod metalic care refolosea structura celui de pe canalul Suboleasa din Fabric. Podul, care se aflase între fosta fabrică de pantofi „Turul” şi cimitirul de pe Calea Buziaşului, a fost demontat după săparea noii albii a râului şi reconstruit în Iosefin. Acest pod a fost cunoscut sub numele de Podul Regal. După două reparaţii mari, în 1936 şi 1977, vechiul pod a fost demolat, iar în locul lui a fost construit actualul pod din beton armat precomprimat, dat în circulaţie în 1978.

Podul Muncii are peste 72 de metri lungime şi peste 20 lăţime. Pietonii au la dispoziţie trotuare şi scări de acces, iar şoferii beneficiază de câte două benzi de mers pe sens.
Ce spun specialiştii?

Fără să fie specialist şi fără să deţină documente tehnice, orice timişorean poate vedea starea avansată de degradare a podului. Scările de acces pentru pietoni, aflate la cele 4 picioare ale podului, sunt sub orice critică. Treptele sunt crăpate, unele au picat de tot, iar balustrada este ruginită. În unele locuri aceasta lipseşte cu desăvârșire, fapt ce constituie un risc suplimentar pentru cel care urcă sau coboară pe aici.

În ceea ce priveşte starea carosabilului, lucrurile nu sunt mai bune. Gropile fac parte din peisaj. Unele mai vechi, altele nou apărute după prima repriză de frig din anul acesta. Trotuarele nu sunt nici ele într-o stare mult mai bună. Bordurile sunt rupte, asfaltul pe care trec pietonii e plin de crăpături, iar balustradele de protecţie sunt la fel de ruginite precum cele ale scărilor. Riscul ca un trecător să plonjeze în apă e la el acasă.

Specialiştii spun că defecţiunile vizibile cu ochiul liber pot ascunde probleme grave de structură.

„O deducţie, un mod de a deduce că există o problemă stucturală e că tot apar probleme pe elemente nestructurale. Structura îţi dă semne când are probleme, înainte să cedeze complet. Aşa îţi dai seama că trebuie să faci ceva. Dacă ai acasă o problemă şi îţi tot apar crăpături pe un perete, la un moment dat te saturi să tot chituieşti crăpătura şi chemi un specialist să vadă ce se întâmplă cu peretele acela. Aşa e şi la structuri mai mari”, explică un inginer în construcţii civile.

Expertiza tehnică

În acest moment, o firmă munceşte pentru întocmirea proiectului tehnic. Documentele care stau la baza proiectului atestă starea de degradare a podului.

Potrivit actelor obţinute de „Banatul Azi”, experţii au constatat: „starea suprastructurii, a elementelor de rezistenţă care susţin calea, a infrastructurii, a aparatelor de reazem, ca fiind necorespunzătoare, precum și degradări ale malurilor şi modificări de albie, degradări în zona carosabilă şi trotuare, respectiv:

— armături fără strat de acoperire, coroziunea armăturii, pete de rugină;

— beton cu aspect friabil şi/sau zone din beton exfoliat;

— beton degradat prin carbonatare, apariţia de stalactite;

— cumularea la un element al suprastructurii a mai multor degradări  (coroziune, fisuri, crăpături, striviri);

— fisuri la construcţie (neorientate, scurte, superficiale), faianţarea betonului;

— lipsa sau ieşirea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie la acţiuni antiseismice;

— defecte de suprafaţă ale feţei văzute (culoare neuniformă, impurităţi);

— infiltraţii, eflorescenţe;

— dislocarea unei margini din bancheta cuzineţilor;

— eroziunea betonului, prezenţa unor zone pe suprafaţa elementului în care agregatele nu sunt înglobate în pasta de ciment;

— segregarea betonului, cuiburi de pietriş, caverne;

Degradări ale malurilor:

— lipsa lucrărilor de apărare a malurilor şi dirijare a apelor;

— lipsa lucrărilor de protecţie a taluzurilor, a scărilor de acces;

— amplasarea necorespunzătoare a instalaţiilor, cablurilor şi a conductelor suspendate pe pod;

Degradări în zona carosabilă şi trotuare:

— fisuri în îmbrăcămintea asfaltică

— lipsa etanşării dintre îmbrăcăminte şi celelalte elemente ale căii (borduri, parapete, rosturi);

— denivelări ale căii pe pod: văluiri şi refulări;

— degradarea bordurilor;

— parapet pietonal metalic cu geometrie generală necorespunzătoare în plan vertical şi orizontal;

— lipsa parapetului de siguranţă”.

O traducere simplă spune un singur lucru: reabilitarea este mai mult decât urgentă. Momentan, Consiliul Local Timişoara nu a alocat bani pentru moderizare, dar cheltuie 28.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate (SF) şi un proiectul tehnic (PT), în acest sens. Abia apoi vom şti câţi bani va costa reabilitarea podului, mai ales că autorităţile vor să-l lărgească, poate chiar cu o bandă auto, vor să refacă trotuarele şi căile de acces pentru pietoni şi vor să-l doteze cu piste pentru biciclete.

Când se va întâmpla acest lucru? Administraţia locală promite din 2013 începerea lucrărilor. Între timp, s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea altor două poduri: Eroilor şi Ştefan cel Mare. Astfel, dacă acestea vor intra în proces de reabilitare în 2018, este puţin probabil ca şi Podul Muncii să intre în şantier, mai ales că se vor impune restricţii de circulaţie în zona Iosefin, pentru lucrările programate deja la primele două poduri. Rămâne de văzut, din nou, dacă modernizarea în forţă se va face calculat sau vom avea o nouă harababură în oraş, cum s-a întâmplat când s-au deschis în paralel şantierele de la pasajele Popa Şapcă şi Jiul.

LĂSAȚI UN MESAJ