În acest context, ritmul anual de creştere a preţurilor (T3 2018 faţă de T3 2017) se află, în momentul de faţă, la 5,6%, în condiţiile în care, în perioada similară din 2017, acelaşi indicator se situa aproape de pragul de 10%.
Conform analiştilor, piaţa imobiliară arată bine, „paradoxal am putea spune, în contextul în care avem o invazie de opinii, mai mult sau mai puţin avizate, care prezic o eventuală criză de proporţii”.
„Dar, în acest moment, nu există indicatori a căror evoluţie să anticipeze o criză imobiliară”, au adăugat ei.
Preţurile proprietăţilor vor continua să crească pe termen lung, chiar dacă vor exista şi corecţii punctuale, iar valoarea activelor imobiliare se validează în timp.
În Cluj-Napoca, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,9% în ultimele trei luni, până la o valoare de 1.520 euro/metru pătrat util (faţă de 1.510 euro/mp în trimestrul anterior). Conform analizei Imobiliare.ro, diferenţa de preţ la 12 luni se situează acum la 8,6%, comparativ cu aproximativ 14% în trimestrul anterior.
Cluj-Napoca este, în continuare, singurul mare centru regional al ţării în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, diferenţa fiind de 6,2% faţă de T3 2008.
Ca şi în al doilea trimestru al anului, în cel de-al treilea, Braşovul s-a situat în fruntea clasamentului scumpirilor înregistrate în marile oraşe ale ţării. Aici, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente s-a majorat cu 1,7% în decursul a trei luni, ajungând la o valoare de 1.060 euro/mp (de la 1.040 euro/mp). În acest context, Braşovul depăşeşte Clujul în ceea ce priveşte diferenţele de preţ la 12 luni, cu un avans de 8,9%. Faţă de anul 2008, însă, apartamentele din Braşov continuă să fie cu aproximativ un sfert (25,9%) mai ieftine.
În Bucureşti a avut loc, dintre cele şase mari centre regionale analizate, cel mai mic avans al preţurilor la apartamente, respectiv 0,4%, până la 1.290 euro/mp (de la 1.280 euro/mp). Comparativ cu perioada similară din 2017, apartamentele din Capitală sunt cu 6% mai scumpe. Faţă de T3 2008, însă, acest gen de proprietăţi sunt cu 35,9% mai ieftine, Capitala având, dintre marile centre regionale analizate, cel mai mult de ‘recuperat’ din declinul provocat de perioada de recesiune.
În aceste condiţii de piaţă, marjele de negociere practicate pe segmentul apartamentelor au fost mai mari în al treilea trimestru din 2018 decât în perioada similară din 2017 în majoritatea marilor oraşe analizate. Dintre centrele regionale cu un preţ mediu de peste 1.000 euro/mp pentru apartamentele disponibile spre vânzare, Craiova se distinge prin cea mai mare marjă de negociere, respectiv 4,5% în T3 2018. Spre comparaţie, în perioada similară a anului precedent, acelaşi indicator se situa la o valoare de 2,4%.
Vânzătorii din Bucureşti, pe de altă parte, sunt dispuşi să lase la preţ 3,4% (faţă de 3,3% în T3 2017), precum cei din Braşov (faţă de 3,1% în urmă cu 12 luni).
În Timişoara şi Cluj-Napoca, marja de negociere acceptată de proprietari se situează la un nivel apropiat, anume 2,6% şi, respectiv, 2,5% (comparativ cu 2,2% şi, respectiv, 2,1% în perioada similară din 2017).
În Constanţa, pe de altă parte, flexibilitatea vânzătorilor când vine vorba de preţuri s-a mai diminuat în 2018, ajungând la un nivel de 2,2% în trimestrul al treilea (faţă de 2,8% în urmă cu un an).
