17.5 C
Timișoara
miercuri 29 mai 2024
Acasă Blog Pagina 1141

Colterm — frig în apartamente și în conturi. Mai poate fi evitată insolvența societății care încălzește jumătate din Timișoara?

Toamna și-a intrat în drepturi. Temperaturile au început să scadă tot mai mult și de câteva nopți la rând mercurul din termometre a scăzut sub 10 grade Celsius. Totuși, caloriferele timișorenilor sunt reci. Colterm anunță că începe, din această săptămână, probele pentru furnizarea agentului termic, dar sunt multe semne de întrebare. Situația regiei este atât de fragilă, încât tot mai multe voci susțin că oamenii vor sta în frig la iarnă. Autoritățile încearcă să schimbe structura companiei și nu răspund clar la o întrebare simplă: „Vor avea timișorenii căldură în această iarnă?”

Se pare că deja sunt probleme cu furnizarea agentului termic în școli. Consilierul local Roxana Iliescu face publică situația din Timișoara.

„La solicitarea Instituției Prefectului Timiș, din 71 de unități de învățământ care au răspuns în cursul zilei de astăzi, 11.10.2021, în 42 de unități temperatura în clase a fost sub 20 de grade C.

În această situație, mă tem că multe școli vor trece în on-line… Din păcate, nu te poți lupta, în același timp, atât cu virusul Covid-19, cât și cu frigul din clase, cu atât mai mult cu cât clasele trebuie aerisite constant”, a transmis Iliescu.

Același consilier spune că problemele ce trebuie rezolvate urgent sunt puse pe planul secund din cauza luptelor politice dintre USR și PNL.

„A fost convocată AGA Colterm și un plen extraordinar al CLT, în legătură cu aprobarea raportului de selecție a membrilor CA Colterm.

Deși a fost un current, înainte de ședință, potrivit căruia mai mulți consilieri locali și-au exprimat refuzul de a participa, în special pentru că PNL nu s-a înțeles cu USR-Plus pe componența viitorului CA Colterm, eu am decis să mă prezint.

În primul rând pentru că eu consider clarificarea situației de la Colterm mult mai importantă decât certurile penibile pe ciolan între PNL si USR.

În al doilea rând, încă din august, când am inițiat o convocare AGA Colterm, am solicitat dezbatere și vot în AGA pe mai multe subiecte foarte importante, pe care am dorit să le aduc în discuție și astăzi: Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021; Raportul privind stadiul pregătirilor pentru sezonul de iarnă 2021–2022/ strategia CA în vederea furnizării agentului termic pe timp de iarna/ stadiul de achiziție de materie primă; Raportul privind achiziționarea Certificatelor CO2 (al căror preț este în continuă creștere — numai din iunie și până în prezent Colterm s-a îndatorat cu 2 mil. euro din cauza creșterii prețului celor 200.000 de certificate ce trebuie achiziționate pentru conformarea pe anul 2020); Raportul firmei de avocatură, care trebuia finalizat până în 25 iunie și care nu ne-a fost comunicat nici până în zi de astăzi; stadiul procedurii privind încheierea unui nou Contract de concesiune în vederea gestiunii serviciului public de producere a energiei termice și electrice etc.”, mai spune alesul local.

Timișorenii așteaptă căldură și regia face… pregătiri

Colterm se pregătește pentru furnizarea agentului termic. De săptămâna viitoare vor începe probele la cald. În acest weekend, nopțile vor fi destul de reci, cu minime de 7–8 grade Celsius.

„În vederea pregătirii funcționării în bune condiții a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a municipiului Timișoara, în sezonul de încălzire 2021–2022, din data de 11 octombrie 2021, începând cu ora 8, vor începe, etapizat, probele la cald ale instalațiilor de încălzire. Într-o primă etapă, căldura se va livra la parametri reduși, plecarea din punctele și centralele termice fiind reglată la 35 grade C. Pentru a se putea constata și remedia eventualele probleme ce pot să apară în sistemul de distribuție, până vineri, 15 octombrie, se va livra căldură în regim continuu, după care, în funcție de evoluția temperaturilor exterioare în următoarele zile, temperatura va crește sau, în cazul în care vremea se va încălzi, se va lua măsura livrării căldurii doar în timpul nopții ori chiar întreruperea încălzirii, dacă va fi cazul. Pentru acesta, solicităm timișorenilor clienți COLTERM să-și deschidă instalațiile interioare, cel puțin în primele zile de la începerea livrării încălzirii, pentru a putea identifica eventualele probleme în imobile, care pot apărea la pornirea sistemului”, a transmis regia.

Din cauza lucrărilor proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare”, vor fi puncte termice la care nu se va putea porni, deocamdată, furnizarea încălzirii (total sau parțial): PT Păltiniș, PT 7C, PT 21, PT 6, PT 63, PT 41, PT 45A, PT 45, PT 84, PT 98, PT 86.

Mai poate fi evitată insolvența?

Insolvența este tot mai aproape de Colterm. Datoriile nu au fost plătite, unele doar eșalonate, așa că regia nu prea mai are alte variante. Asta dacă ne gândim că stocurile pentru iarnă trebuie plătite, iar bani nu mai sunt de mult în visteria societății.

Administrația orașului speră să reușească să reinventeze Colterm, iar organele de cercetare au început verificări după ce au apărut suspiciuni de delapidare. Să nu uităm că regia și, implicit, Primăria Timișoara au primit o amendă de peste 20 de milioane de euro pentru că nu au fost cumpărate certificatele verzi. Nici acum nu au fost achiziționate.

„Salut faptul că organele statului au început să ancheteze acțiuni din trecut, care au prejudiciat Colterm și au adus-o în pragul insolvenței. Am aflat că acțiunea poliției, sub coordonarea procurorilor, vizează circumstanțele în care compania a încheiat, la începutul anului trecut, un contract cu o firmă privată și verifică dacă acolo s-a produs o delapidare.

Sunt legendare în Timișoara informațiile privind căpușele din jurul companiei, Curtea de Conturi a constatat niște operațiuni la limita legii, și nu voi ezita să aduc în fața justiției orice dovadă susceptibilă de corupție.  Această abordare a deranjat deja multe grupuri de interese care au ca obiectiv ca la Colterm să nu se schimbe nimic, să continuăm să pompăm bani publici în ea, pentru ca aceștia să se scurgă în buzunare private, și care, acum, sunt extrem de vocale în spațiul public.

Primăria Timișoara și societățile din subordinea Consiliului Local Timișoara vor fi întotdeauna deschise și vor colabora cu polițiștii și procurorii, astfel încât să curățăm administrația și societãțile statului de profitori.

Amenda primită de Colterm este sancțiunea pentru 20 de ani de iresponsabilitate, incompetență și clientelism politic. Nu Primăria a fost amendată, ci Colterm, dar amenda privește și modul în care Primăria a gestionat, în ultimii ani, situația. A îndatorat fiecare timișorean către Colterm și a ascuns cetățenilor adevărul despre finanțele companiei. Eu nu voi face același lucru.

De când sunt primar, am început să achităm nu doar subvențiile actuale, din care s-a plătit gazul, ci și datoriile istorice către Colterm și creditul pentru certificatele CO2 din 2019. Am dat peste 90 milioane de lei anul acesta către Colterm, în primele luni, mai mult decât tot anul trecut. Doar în aprilie am virat o tranșă de 16 milioane de lei, plată pentru un HCL din 2019, cu care Colterm a putut cumpăra certificatele pentru CET Centru, unitatea din centru fiind modernizată în conformitate cu cerințele UE, în acest moment.

Nu am găsit în bugetul anului trecut bani pentru plata datoriilor către Colterm, care să permită companiei să cumpere, încă din 2020, certificatele CO2 aferente. Problema a fost aruncată până după alegeri de fostul primar, iar prețul certificatelor s-a dublat de atunci.

Mai există și 70 milioane facturi neplătite la E.ON, pentru care Primăria dlui Robu a garantat, la limita legii, iar pentru 50 milioane dintre ele Primăria ar putea fi executată silit în orice moment.

Cele 106 de milioane de lei primite amendă se adaugă celor 320 de milioane pe care Colterm le datorează statului și furnizorilor. Nu e singura companie de termoficare care primește amendă pentru certificatele CO2, s-a întâmplat și la Oradea, dar asta nu ne încălzește cu nimic. (…) Cred cu fermitate că există un viitor pentru termoficarea centralizată a Timișoarei.

În perioada următoare, încheiem acordul cu Banca Mondială pentru reorganizarea Colterm. Cu sprijinul Băncii, vom repune pe picioare sistemul de termoficare al Timișoarei într-o nouă formă, care răspunde tranziției verzi europene. Vom depune un proiect de modernizare a termoficării și prin PNRR.

La finalul acestor procese, Colterm ar trebui să fie o companie viabilă, și economic, și ecologic. În viitor, ar trebui să vindem certificate CO2 pentru că producem energie și căldură verde, nu să le cumpărăm cu banii copiilor noștri”, este poziția primarului Dominic Fritz.

Amenda a fost contestată în instanță în vară. A început procesul, iar într-o prim fază regia a primit câștig de cauză.

Măsuri și datorii

De la începutul acestui an, administrația Fritz a început să anunțe o serie de măsuri pentru redresarea și reînvierea Colterm. Pe hârtie, multe idei sună bine, dar până acum efectele nu se văd. Este adevărat că plata datoriilor de sute de milioane de lei este o misiune extrem de grea.

„Am spus că este ultima iarnă în care Colterm funcționează de pe o zi pe alta. Colterm a dat bătăi de cap tuturor primarilor în ultimii 30 de ani și vreau să fiu ultimul primar care are această bătaie de cap. Timișorenii trebuie să beneficieze de confort termic în case, de energie nepoluantă, iar cei care nu sunt în rețeaua Colterm nu mai trebuie să suporte costurile. Primul pas este curățarea de datorii a Colterm”, declara, în ianuarie, Dominic Fritz, care a anunțat intenția de a deschide procedura de concordat preventiv.

Concordatul preventiv reprezintă o înțelegere cu creditorii, validată de un judecător, pentru eșalonarea datoriilor în cadrul unui plan de reorganizare a companiei. Această soluție, agreată cu managementul Colterm, a fost discutată în prealabil cu creditorii importanți, ANAF și Banca Mondială. În cadrul concordatului, creditorii nu pot declanșa insolvența companiei și nu pot solicita executări silite, nici a Primăriei Timișoara, nici a activelor funcționale ale Colterm.

Abonații Colterm nu vor fi afectați de procedura de concordat preventiv sau de reorganizarea companiei, ci dimpotrivă. Odată cu evitarea riscului de insolvență, nu mai există pericolul ca activitatea companiei să fie oprită de executări silite pe conturi sau pe activele funcționale ale Colterm.

„Din păcate, fosta administrație a îndatorat Primăria către Colterm cu 160 milioane RON. Dacă însă Colterm intră în insolvență, administratorul judiciar va avea obligația să colecteze datoriile Primăriei față de Colterm, iar Primăria ar putea fi executată silit și să rămână cu conturile blocate. Nu putem să expunem orașul unui astfel de pericol”, a explicat Dominic Fritz necesitatea concordatului preventiv.

„Datoriile curente ale Colterm sunt, în acest moment, de 310 milioane lei, iar obiectivul nostru este de a proteja activele funcționale ale companiei. Am inițiat o serie de discuții cu ANAF pentru trecerea în patrimoniul orașului a acestora, în schimbul datoriilor pe care Colterm le-a acumulat la bugetul de stat”, declara directorul Colterm de atunci, Emil Șerpe.

În prezent, fiecare timișorean plătește 125 de lei pe an pentru pierderile din rețelele Colterm și 2019 lei pe an pentru subvenționarea prețului pentru energia electrică și termică furnizată către abonații Colterm.

Până la un astfel de contract, administrația a redus numărul de directori din compania de termoficare.

În vară au fost reduse posturile de conducere de la Colterm. Aceasta este prima măsură de eficientizare luată de noua administrație. Astfel, de la șapte directori, regia are acum doar patru.

„Având în vedere situația financiară a societății, era absolută nevoie de o reorganizare care să înceapă de la vârf, cu funcțiile de conducere. Prea mulți ani Colterm a fost un refugiu și o recompensă pentru diverse servicii politice, iar acest lucru trebuie să înceteze imediat. Nu voi permite ca această companie să fie căpușată de diverse interese personale sau de partid”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Astfel, din noua organigramă, aprobată de Consiliul de Administrație al Colterm, au dispărut posturile de director marketing, director comercial și director de producție. În etapa a doua a acestei reorganizări, Colterm va reduce numărul de posturi cu 20%, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 160 din numărul total de posturi, în marea majoritate personal neimplicat în procesul de producție.

„În acest moment, cheltuielile salariale ale Colterm se ridică la aproximativ 4 milioane de lei pe lună. Prin această reorganizare vom economisi circa 800.000 de lei pe lună. Acești bani sunt absolut necesari companiei și vor fi folosiți atât pentru investiții, cât și pentru stingerea datoriilor acumulate în ultimii 20 de ani”, a declarat Cristian Mîțu, președintele Consiliului de Administrație al Colterm.

Banca Mondială a intrat în joc! Autoritățile locale au anunțat încheierea unui accord cu instituția financiară pentru a retehnologiza Colterm. Acordul „Asistență pentru încălzirea durabilă și eficiență energetică pentru orașul Timișoara” ar trebui să sprijine orașul „în îmbunătățirea capacității sale de planificare pentru dezvoltarea durabilă a sistemului său de termoficare (RT) și a eficienței energetice (EE) în clădirile de pe teritorul său”.

„În cadrul acordului susmenționat, Municipiul Timișoara va beneficia de servicii rambursabile care vor include următoarele activități și rezultate: Proiect de foaie de parcurs cu opțiuni care pot fi puse în practică pentru RT din Timişoara și Proiect de plan strategic integrat RT și EE. Acordul se încheie pe o durată de 13 luni de la data intrării în vigoare, iar valoarea acordului este de 890.832 lei. Acorduri de asistență tehnică rambursabile de valori superioare, cu un grad mai mare de complexitate și pe o perioadă mai mare de timp, au fost încheiate și între alte instituții publice din România și Banca Mondială, respectiv: municipiul Cluj-Napoca, municipiul Constanța, municipiul Brașov, municipiul București — Primăria Sectorului 5”, aflăm din referatul proiectului de Hotărâre de Consiliu Local, care va trebui aprobat și de aleșii locali.

Acum, la Colterm, mai sunt racordate 55.000 de apartamente. Capacitățile de producție ale sistemului au o tehnologie învechită, iar cele de distribuție și transport, din cauza vechimii, prezintă coroziuni majore exterioare și o stare avansată de degradare fizică și morală a izolației termice, ceea ce face ca nivelul pierderilor de fluid și căldură să aibă valori ridicate, o recunosc autoritățile.

 

 

 

 

 

 

Doliu în Universitatea Politehnica Timișoara Prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA, fost Rector al UPT a trecut la cele veșnice

Universitatea Politehnica Timișoara anunță cu durere, încetarea din viață, azi 16 octombrie 2021, a prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA, personalitate polivalentă, om de știință și cultură, excepțională scriitoare, promotoare cu pasiune a instituției și a valorilor sale, fost rector al UPT în perioada 1981 – 1989, precum și membru de onoare al Fundației Politehnica.

Prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA s-a născut pe 5 Ianuarie 1935 la Arad. În anul 1952 a absolvit Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” din Arad iar în 1957 Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara. În anul 1966 a obținut titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Din anul 1971 a fost membru al Societății Europene de Fizică iar apoi a devenit cadru didactic la Institutul Politehnic Timișoara, urcând toate treptele didactice. În anul 1981 a devenit Rector al Institutului Politehnic Timișoara, funcție pe care a deținut-o pe durata a două mandate, până în noiembrie 1989.

Din anul 1990 a fost profesor consultant și conducător de doctorat în domeniul energiei solare, rezultatele obținute fiind publicate atât în cărți cât și în reviste de profil, precum „Thermal Science Journal.” Totodată, a condus în calitate de director de programe circa 50 de contracte de cercetare.

După anul 1989 s-a dedicat tot mai mult activității literare, scriind atât beletristică, cât și lucrări de prezentare a unor personalități și realizări tehnice din Banat.

A publicat o seamă de lucrări cu caracter monografic și istoric, precum și un număr important de cărți de literatură și cultură.
Volumele publicate de către domnia sa sunt:
 Mica ei inimă vitează, Alba Iulia, 1991;
 Pichi la zoo, Deva,1993;
 Bucătăria europeană, Timișoara,1995;
 Viața în Sahara, Timișoara,1996;
 Clanul De Niro, Timișoara, 1997;
 Pichi la mare, Timișoara, 1997;
 Frumoasa tusculană, Timișoara,1998,
 Enigma etruscă, București, 1999;
 Cazul Marichen Ursula Rott, Timișoara, 2001;
 Anii fericiți, Timișoara, 2002;
 De Niro și fiii, Timișoara, 2003;
 Între plăcere și teamă, Timișoara, 2004;
 Grădina secretă a pictorului, Timișoara, 2005;
 Misterele unui popor dispărut: etruscii, Timișoara, 2006;
 Cultura tehnică din Banat, Timișoara, 2008;
 La Culture tehnique du Banat, Timișoara, 2014.
De asemenea prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA a scris și următoarele
Monografii privind istoria Politehnicii din Timișoara:
 Institutul Politehnic Timișoara: 1920-1950, 1970;
 Remember: Profesori ai Școlii Politehnice Timișorene, Timișoara,1993;
 Universitatea Politehnică din Timișoara – oameni, idei, fapte, Timișoara, 1997;
 Monografia Catedrei de fizică, Timișoara, 2000;
 Universitatea Politehnica la 80 de ani, Timișoara, 2001.
Traduceri:
 Gianluca Testa, O voi numi Ginevra, Timișoara, 2005.
Datorită acestei întregii actvități literare, prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA a devenit astfel și membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Prof. emerit dr. ing. Coleta DE SABATA va rămâne mereu în istoria Universității Politehnica Timișoara, o instituție la a cărei dezvoltare a contribuit și asupra căreia și-a lăsat amprenta, dar și în inimile tuturor celor care au avut onoarea să o cunoască.

Sincere condoleanțe familiei și întreaga noastră compasiune.
Dumnezeu să o odihnească în pace!

Analiza preşedintelui Ripensiei: Dumitru Mihu, despre plecarea lui Cosmin Petruescu, actuala bancă tehnică și planurile pentru actuala stagiune

0

La începutul săptămânii trecute, Ripensia a anunţat, printr-un scurt comunicat oficial, că merge, în continuare, pe mâna tehnicienilor care s-au ocupat de pregătirea ultimelor două jocuri de campionat: Iulian Muntean şi Călin Mada, ajutaţi de Călin Frunză şi Bogdan Ungureanu. Asta după ce s-au vehiculat mai multe nume care ar putea prelua banca tehnică a roş-galbenilor, în această perioadă. Am stat de vorbă cu preşedintele Ripensiei, Dumitru Mihu, despre alegerea făcută, decizia despărţirii de Cosmin Petruescu şi parcursul de până acum al divizionarei secunde.

— Domnule Mihu, pornim dialogul nostru chiar de la ultima decizie a conducerii, cea de a da credit staff-ului rămas după plecarea lui Cosmin Petruescu. Cum de aţi ajuns

— Pentru început, trebuie să spun că micile divergenţe pe care le-am avut, în ultima perioadă, cu Cosmin Petruescu au plecat de la faptul că el nu a reuşit să imprime un stil de joc mai dinamic, mai ofensiv, mai plăcut ochiului… De aici au pornit toate probleme, dacă vreţi. După plecarea lui, m-am gândit şi m-am consultat cu ceilalţi din conducere şi cu staff-ul tehnic, care ar fi soluţia mai bună: să aducem un antrenor nou sau să încercăm să mergem înainte cu cei care stau pe bancă şi acum. În primul rând, cu Iuliu, evident, şi cu ceilalţi, asta pentru că el este de trei ani la club şi înţelege exact care e spiritul Ripensiei, care sunt cerinţele noastre, ale celor care sprijinim echipa. După o serie de discuţii, am ajuns la concluzia că ei sunt în măsură să încerce acest lucru, şi-au asumat şi, pentru o perioadă — vedem dacă mai lungă sau mai scurtă —, ei se vor ocupa de echipă şi vor încerca să imprime acel stil de joc pe care îl dorim. Cu jucătorii pe care îi avem acum, care au un potenţial de creştere foarte mare, fotbalişti care, într-o atmosferă corectă, pot să dea mai mult decât au făcut-o până acum.

— Spuneţi de „mici divergenţe” cu Cosmin Petruescu. A surprins, oarecum, decizia de a nu mai continua cu el la Ripensia. Când v-aţi dat seama că lucrurile nu sunt tocmai cum vă doreați?

OK, dincolo de joc, nici rezultatele nu au fost cele aşteptate. În primele etape, având în vedere că am jucat cu nou-promovate, echipe aflate, teoretic, sub noi, am fi vrut un alt parcurs… Au fost rezultate modeste, am făcut multe remize, nu am dat suficient de multe goluri, dar, repet, stilul de joc m-a deranjat. Vreau ceva mai dinamic, mai orientat spre atac, cu riscurile pe care le impun, fireşte, aceste lucruri. Echipa a jucat, preponderent, defensiv, i-am simţit pe băieţi fricoşi, fără atitudine, fără spirit de luptă, au avut chiar şi o relaxare în unele momente, deci de aici au pornit lucrurile. Discuţiile cu Cosmin, mai apăsate — din punctul meu de vedere — au început acum peste două luni. I-am cerut, de nenumărate ori, să încerce să schimbe lucrurile pentru că asta era părerea mea, şi nu numai a mea, că nu mergeam în direcţia corectă…

— A fost vreun meci anume sau vreo situaţie care v-a pus capac?

Nu, în mod expres, nu. Sincer, nu eu i-am spus lui Cosmin să plece. Eu i-am dat, la un moment dat, varianta: să încerce să schimbe jocul sau să plece, asta da, recunosc, i-am spus. Să încerce să o facă, pentru că se putea realiza acest lucru. Iar asta s-a văzut în ultimele două partide!

— Sezonul trecut au fost foarte multe meciuri în care, e drept, Ripensia a fost mai mereu condusă, dar a revenit aproape de fiecare dată… E și asta o formă de spectacol, nu?

Da, aşa este, au fost şi meciuri foarte bune şi în sezonul trecut, fără discuţie! Dar să nu uităm că aşa, cu jocurile acelea spectaculoase, am fost la câteva secunde să ne apropiem de marginea prăpastiei, să jucăm un baraj pentru menţinere. Au fost însă multe rezultate, în special acasă, care nu au fost OK, şi tocmai de aceea clasarea noastră nu a fost bună la finele ediţiei trecute. Iar asta nu e adevărata faţă a Ripensiei.

— A fost şi ceva adevărat în informaţiile apărute de curând, cum că aţi fi discutat cu antrenori precum Tavi Benga sau Ianis Zicu să vină să preia echipa şi v-aţi lovit de refuzuri?

Nu am discutat cu niciun antrenor, nu am sunat niciun tehnician! Am vorbit doar în interiorul clubului despre variantele posibile, dar, în final, am rămas la cea actuală. Ambii pot confirma că nu am avut nicio discuţie… Sigur, urma să analizăm mai multe piste, dar am rămas la cea de acum, ni se pare cea mai inspirată pentru moment. Eu sper că am ales bine, deocamdată, aţi văzut, am avut o evoluţie încurajatoare la Mediaş, dar trebuie să fim atenţi pentru că avem un program greu. S-au dus meciurile mai uşoare… jucăm cu Universitatea, Poli, Buzău, Metaloglobus, dar sper să scoatem puncte suficient cât să ne menţinem într-o zonă de confort.

— Multă lume se întreabă, în tot acest context, ce îşi doreşte, cu adevărat, Ripensia de la liga secundă până la urmă?

Noi vrem să creştem, să consolidăm acest club. Pe două paliere. În primul rând, mă interesează Academia, deşi unii oameni spun că e pretenţios acest termen, dar eu consider că aici e important să lucrăm, ca să avem resurse pentru prima echipă. Bine, ca o paranteză, trebuie să ne şi menţinem în liga a doua şi, evident, să facem şi o figură frumoasă. Nu ne-am propus şi nu ştiu când ne-am putea propune promovarea, de pildă, pentru că asta presupune resurse financiare mult mai mari decât avem acum, şi vă dau un exemplu în acest sens: cei de la Sibiu aveau primă de victorie de zece ori mai mare decât Ripensia, asta cu tot cu problemele lor financiare şi cu datoriile avute — deloc puţine. Apoi, o promovare fără un stadion, fără o infrastructură decentă înseamnă resurse irosite. Mă refer la condiţii propice pentru a-ţi asigura şi alte venituri, din bilete, din sponsorizări, publicitate, marketing… Eu sunt un om de afaceri cumpătat şi nu mă aventurez în zone pe care nu le pot controla şi prefer să merg pe pământ tare, pentru că nu îmi permit să distrug această emblemă a fotbalului timişorean şi nu numai. Aşa că, momentan, acestea sunt planurile noastre, avem răbdare în acest sens şi sper că vom arăta şi altfel ca joc, după cum spuneam — asta ca o cerinţă prioritară.

Roş-galbenii au condus UTA, amical, 80 de minute şi tot au pierdut

Pauza prilejuită de jocurile Naţionalelor a făcut posibil un nou test între UTA şi „Ripi”, de data aceasta pe terenul din Sânnicolau Mic. Timişorenii au avut o nouă prestaţie bună şi au condus cu 2-0, până aproape de ultimele zece minute ale amicalului. Coulibaly, în minutul 22, şi Piftor, 120 de secunde mai târziu, au marcat pentru ripensişti, care au primit însă patru goluri pe finalul jocului disputat în judeţul vecin.

Iuliu Muntean şi Călin Mada au început cu: Mosoarcă — Sturzu, Ţieranu, Lalic, Gladun — Coulibaly, Vidrăsan, V. Macriţchii — M. Ion, Golda, Piftor, iar în actul secund au mai intrat şi Rogac, Stoi, Taras, Sokovic, Stoica, Păduraru, Ernest şi Mitrov.

„Un test reuşit, le mulţumim celor de la UTA că ne-au dat ocazia de a juca în compania unei formaţii de primă ligă. Eu spun că am făcut faţă, cam până în minutul 75, când am folosit jucătorii care evoluează de obicei titulari. Cred că am jucat de la egal la egal cu UTA, apoi am dat minute tuturor jucătorilor de pe bancă. Mă bucur că şi cei care au fost accidentaţi în ultima perioadă au intrat… Sigur, e deranjantă cădere de pe final, când am luat cele patru goluri, dar, per total, ne-a interesat să avem un antrenament reuşit, să pregătim jocul cu Universitatea Cluj de vineri aşa cum se cuvine”, a delcarat „principalul” Iuliu Muntean.

Îmblânzitorul de pandemie

0

E al doilea an al pandemiei. Numărul îmbolnăvirilor, al internaților în spitale și al morților crește de la o zi la alta. Măsurile de protecție se înăspresc, apelurile la vaccinare se îndesesc, măștile au reintrat în rolurile principale, online e, din nou, ca o parolă de acces către ceilalți și către evenimente care nu s-au anulat, dar se desfășoară fără public, doar în văzul camerelor de filmat și cu distanța de cel puțin doi metri între protagoniști.

Certificatul verde devine pașaport pentru cei care s-au vaccinat și care, astfel, pot intra acolo unde încă mai sunt deschise uși.

Teama și îngrijorarea cresc, prețurile, și ele, criza din spitale — aproape pline, deja, de acest al patrulea val al pandemiei — se suprapune peste criza economică.

Pare o distopie, o ficțiune noir, un început de poveste ce-și anunță, din start, ratarea. Din nefericire, e chiar realitatea la care, ca să rămânem conectați, dar nu disperați, ar trebui să găsim îmblânzitori care să o facă mai ușor suportabilă, mai lesne de străbătut, mai domestică. Însă care să fie mai mult decât telefonul mobil, televizorul, computerul, consola pentru jocuri, căștile, fereastra, cartea. Și, într-un fel, să le aducă pe toate laolaltă, dar să aibă în plus ceea ce obiectele, oricât de sofisticate, inteligente și prietenoase sunt, n-au: omenesc.

Unul dintre acești îmblânzitori e Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Ajuns la a X-a ediție, festivalul va fi pentru trei zile (27–29 octombrie) o arie protejată, nu doar simbolic, de pandemie.

Indiferent dacă se va desfășura live sau online, întâlnirea cu scriitori de primă mână, cu lecturile lor, cu discuțiile și schimburile de idei ce vor avea loc, ne vor decupla de la alarme și griji și ne vor duce acasă. Dar nu între pereții unde ne petrecem o bună parte dintre vieți, ci într-un loc fără granițe, distanțe, pașapoarte, certificate, în care suntem, totodată, gazde și oaspeți. Fiindcă singurul acasă adevărat e în noi, în forța cu care ne imaginăm orice și cu care facem absolut ce vrem. Împreună cu cei care ne seamănă, care cred, și ei, în frumusețea și puterea cuvintelor, cu cei ce insuflă putere și frumusețe cuvintelor, scriitorii, vom sta sub același acoperiș al literaturii și vom avea parte nu de un X, ci de un eveniment de 10: FILTM.

 

Bătaie de joc pe milioane de euro din banii publici! Cum arată spitalul din vestul țării, recent inaugurat VIDEO

La doar un an după ce a fost inaugurat, noul spital din Lipova, din județul Arad are nevoie de reparații. Apa de ploaie s-a infiltrat zilele acestea prin pereții unității medicale. Autoritățile locale au sesizat deja constructorul, iar pagubele se ridică la aproximativ 50.000 de lei.

O investiție de aproximativ 21 milioane de lei și lucrări care par a fi făcute de mântuială la spitalul din Lipova. Apa s-a infiltrat în pereți, tencuiala se scorojește, iar instalațiile electrice atârnă din tavan.

Florin Pera – primar Lipova: Apa s-a infiltrat în subsolul clădirii. Căutăm soluții pentru a vedea de ce s-a întâmplat acest lucru și sperăm în scurt timp să o remediem. Este afectată doar incinta, pardoseala, nu avem alte pagube materiale. 

Mircea Jichici – fost primar: De luni o să construim o rigolă și să deversăm tot ce înseamnă apă de ploaie. 

Video aici: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/video-cum-arata-acum-noul-spital-din-lipova-la-un-an-dupa-ce-a-fost-inaugurat-localnica-nu-are-ce-sa-ma-mire-toate-se-fac-asa-1702323

Spitalul a fost conceput ca o extensie a instituției vechi, însă construcția nu este gata nici până acum.

Pavel Fânață – manager spital: În momentul de față lipsește tunelul de legătură dintre cele două corpuri. A fost depusă o solicitare de finanțare, am primit confirmarea că se află în listă, urmând ca acest tunel să fie construit.

Localnică: Spitalul putea fi dat în funcțiune de mult timp, dar este dezinteres total din toate punctele de vedere.

Localnică: Nu are ce să mă  mire, toate se fac așa.

Peste 10 ani a durat construcția spitalului. Din cauza timpului îndelungat, managerul susține că acesta nu mai corespunde nevoilor actuale.

Pavel Fânață – manager spital: În momentul de față, dinamica medicală s-a schimbat foarte mult și poate ar trebui să ne orientăm la servicii mult mai aplicate populației și nevoilor zonei. Mai multă recuperare medicală, fiind populație îmbătrânită cu patologie cronică. 

Pagubele se ridică la aproximativ 50.000 de lei. Cum clădirea este încă în garanție, autoritățile locale speră sa recupereze banii de la constructor.

Sursa: www.digi24.ro

Banatul ieri și azi | Istoria explozivă a Timișoarei: asedii și bombardamente VIDEO

Dacă ne întoarcem în urmă cu doar câteva episoade, când am depănat povestea fotbalului pornit de pe aceste meleaguri, vom vedea că am amintit de stadionul Chinezul sau CFR, cum este cunoscut astăzi, avariat serios în timpul bombardamentelor din vara anului 1944.

Arena sportivă a fost inutilizabilă câțiva ani. Nu se mai disputau nici meciuri de fotbal, nici întâlniri de rugby. Însă locul a fost raiul pe pământ pentru zecile de prichindei ai cartierului, ce aveau, astfel, un maidan de joacă nemaipomenit. Pe ei nu-i deranja deloc faptul că vechile tribune de lemn erau căzute sau gardul era la pământ pe cea mai mare parte a perimetrului. Cele câteva gropi rămase în urma unor obuze ori bombe nu făceau decât să sporească farmecul locului.

Imagini obținute de regizorul timișorean Victor Popa, direct de la un bătrân veteran de război american care a filmat secvențele în anul 1944. Mulțumim cineastului pentru datele oferite și imaginile din arhiva sa.

Situația a durat cam cinci ani. Un nou stadion a fost reconstruit de muncitorii feroviari, care au început cu entuziasm renovarea stadionului lor. Era o dorință mai veche a ceferiștilor, dar aceasta se suprapunea peste elanul adus cu forța de politrucii vremii, ce scoteau lumea la cunoscutele „munci patriotice”, mai mult sau mai puți forțate.

Meciul amical dintre CFR Timișoara și MATEOSz Budapesta a marcat inaugurarea (mai bine zis, reinaugurarea) oficială a stadionului, în 17 octombrie 1949. Totul arăta iarăși ca pe vremurile bune ale Chinezului. Gardul înalt de câțiva metri din scânduri era ca un fel de emblemă neoficială a clubului, care a dăinuit peste ani. Și acum se mai văd, în câteva locuri, scândurile ce împrejmuiau locul.

Mulți localnici au auzit, sub o formă sau alta, de bombardamentele care ar fi distrus orașul. Dar să vedem ce a reprezentat acel scurt episod sângeros pentru urbea noastră.

Deși au fost destul de intense, revărsările de bombe asupra unor puncte considerate de Aliați a fi strategice și vitale pentru armata germană nu au produs decât pagube mici și medii, iar victimele umane au fost destul de puține.

Timișoara, după perioada medievală, când a fost încercată de numeroase atacuri, răzmerițe, asedii sau incendii, a trecut sub administrația habsburgică, la începuturile secolului al XVIII-lea. Fortificarea puternică a cetății a fost o cheltuială imensă pentru vistieria de la Viena și nu a adus prea mari foloase militare. În cele trei veacuri scurse de atunci, Timișoara a trecut doar prin două mari primejdii militare. Prima a fost asediul cetății de către trupele revoluționare maghiare din timpul Revoluției de la 1848–49. Atunci, sub conducerea generalului George von Rukawina, cetatea din mijlocul orașului a rezistat câteva luni sub ploaia de ghiulele ce cădea peste ziduri. Au fost avariate grav multe clădiri și au izbucnit numeroase incendii. Dar apărătorii nu au cedat. Poate i-a întărit, în elanul lor belicos, declarația generalului  care a respins pretențiile atacatorului său, generalul revoluționar Franz Haller, de a preda cetatea:  „Îl va asculta doar pe împărat, în acest sens”.

Astfel, Timișoara a trecut prin prima situație de război adevărat din epoca modernă. A rezistat, cu mari eforturi, din 23 aprilie până la marea bătălie a Timișoarei, din 9 august (ce a avut loc, de fapt, în împrejurimi) și a reprezentat una din bornele majore ce amintesc de pacificarea forțată care avea să vină. Sigur că o parte din efort a aparținut armatei imperiale țariste, care a sprijinit, deloc dezinteresată, Imperiul Austriac.

Trebuie spus că marea bătălie de la Timișoara a ocolit urbea. Încleștările dintre unitățile militare au avut loc pe un aliniament situat la nord-vestul orașului, pe linia ce lega, aproximativ, Săcălazul de azi, Becicherecul Mare, Dudeștii Noi și liziera Pădurii Verzi, care în epocă se întindea până în zona ocupată azi de localitatea Dumbrăvița.

A fost marele noroc al Timișoarei, care, astfel, a scăpat destul de puțin distrusă din anul revoluționar 1848–49. Alte orașe nu au avut sorții de partea lor, în așa mare măsură ca urbea noastră.

Vremurile au trecut, cu diverse perioade mai favorabile ori mai puțin benefice unei dezvoltări line a orașului. Prima marea conflagrație mondială, cunoscut de unii și ca Marele Război, a implicat din nou, în mare măsură, Timișoara. Populația a suferit atunci neajunsuri majore. Materialele, alimentele, lemnele de foc și electricitatea au fost raționalizate spre finalul războiului. Mulți locuitori ai orașului și ale împrejurimilor erau plecați pe front. În jurul urbei erau lagăre de prizonieri. Bolile au lovit, fără alegere, civili și militari. Dar o brumă de noroc au avut și de data asta locuitorii împovărați de necazuri. Nu au fost bombardamente care să lovească direct localitatea. Totul se întâmpla la oarecare depărtare de malurile Begăi și ale Timișului.

Aproape un secol, însă, după Revoluția de la 1848, bombele aveau să cadă din nou ca din senin asupra capitalei Banatului. De data aceasta tehnica militară era mult mai evoluată. Nu mai cădeau ghiulele trase cu tunuri de câmp ori de asalt, ci bombe de aviație de mare capacitate, ce explodau și incendiau cu precizie obiectivele vizate.

Deși România se afla implicată în operațiuni militare active în cel de-al Doilea Război Mondial, aproape de la începutul său, din iunie 1941, până în anul 1943, populația civilă a fost oarecum ferită de loviturile directe ale părților beligerante, pe teritoriul său. Totul se întâmpla dincolo de hotarele țării, pe frontul de est, în stepele nord pontice.

Pentru a înțelege mai bine acest episod din participarea românească în cel de-al Doilea Război Mondial, trebuie contextualizată situația din prima parte și din partea mediană a conflagrației.

România era cea mai veche și cea mai importantă țară europeană producătoare și exportatoare de produse petroliere înalt rafinate din acea epocă din Europa. Rafinăriile Ploieștiului asigurau peste 30% din necesarul armatelor Axei. O altă mare sursă avută în vedere de Germania nazistă ar fi fost câmpurile petroliere azere din zona Baku (pe atunci aparțineau de Uniunea Sovietică). Dar cum dezastrul operațiunii Barbarossa a îndepărtat Germania de acele surse, România căpăta un interes tot mai mare pentru ambele părți implicate în război. Cea mai mare rafinărie, Astra Română, procesa în jur de 2.000.000 de tone de petrol pe an, oferind o mare parte din combustibilul armatei germane.

Germania producea cea mai mare parte a benzinei pe cale sintetică, prin rafinarea cărbunelui. Procedeul era scump și destul de nesigur. Cantitățile obținute astfel erau mult prea puține. Aliații aveau tot interesul să oprească producția românească pentru a înfrânge Germania.

La 1 august 1943 România avea să cunoască primele misiuni ale aviației militare americane, care avea să atace furibund Ploieștiul și întreaga zonă petrolieră din împrejurimi. Erau vizate nouă din cele mai importante rafinării.

Operațiunea „Tidal Wave” avea să implice un număr impresionant de 177 bombardiere grele B-24 Liberator. Erau, la acele vremuri, unele din cele mai performante aparate de zbor. Formațiunile de zbor au decolat din nordul Africii, de la Benghazi și din partea de sud a Italiei. Nu trebuie uitat că Aliații controlau deja Libia și o parte din peninsula italică, unde își amplasaseră baze militare. Atacul a fost de la joasă înălțime pentru a spori eficiența distrugerilor. Dar această înălțime avea să le aducă și pagube greu de cuantificat. Deși nu se face mare caz în zilele noastre, trebuie spus că a fost unul din cele mai mari dezastre militare americane. Artileriile antiaeriene române și germane au scos din luptă nu mai puțin de 53 de aparate de zbor și 660 de militari, din care 220 au fost luați prizonieri.

Misiunea a produs cea mai mare pierdere înregistrată vreodată de aviația Statelor Unite, într-o singură acțiune, și una dintre cele mai costisitoare misiuni din istoria aviației americane. Așa a devenit „Tidal Wave” o adevărată „Duminică Neagră”, cum a fost numită ulterior. Iar Ploieștiul a căpătat renumele de „cimitirul bombardierelor”.
Deși orașul Ploiești și unele instalații petroliere au suferit pierderi, acestea s-au dovedit a fi minime. Nicio rafinărie sau instalație importantă nu a fost scoasă din uz și nici măcar nu a trebuit să fie oprită. Totul s-a remediat din mers. După cum consemnează rapoartele ulterioare, nu s-a produs „nicio reducere a producției de petrol”, deși s-a dorit a fi o misiune strategică de bombardare, parte a „campaniei petroliere”, pentru a diminua accesul armatelor Axei la combustibilul pe bază de hidrocarburi. Așadar, imensa misiune aeriană a avut un rezultat minim.

Un raport de cercetare din 1999, pregătit pentru Colegiul de Război Aerian de la baza Maxwell Air Force din Alabama, a concluzionat că misiunea de la Ploiești a fost „una dintre cele mai sângeroase și eroice misiuni din toate timpurile”.

Dar cum zilele mai bune, când Timișoara scăpa, cumva, de loviturile crâncene ale războiului cam trecuseră, a venit și fatidica vară a anului 1944. Situația de pe front era incertă și foarte încordată. Armata Roșie înainta ajungând în coastele Moldovei. Armatele germane se retrăgeau sau „se repliau pe poziții mai favorabile”, pentru a scurta linia frontului, după cum sunau comunicatele propagandei. De fapt, erau semnele înfrângerii ce va urma. Armata Română, aflată în alianța sa de conjunctură, se retrăgea de asemenea. Pentru a lovi aprovizionarea trupelor germane dinspre vest, Aliații au început să atace, pe cale aeriană, cele mai serioase noduri feroviare în intenția de a bloca trenurile cu muniție și echipamente.

Cum Timișoara era cea mai apropiată gară mare de lângă frontiera de est (alături de gara din Arad), era și cea mai expusă. Ce era de așteptat, dar nimeni nu credea că se va întâmpla prea curând, a venit — mai precis, a căzut, la propriu, din cer.

Luna iunie a anului 1944 era la fel ca lunile de dinainte. Foarte cald, de-a dreptul înăbușitor. Dar mai apăsătoare erau veștile ce veneau de pe front. Înfrângerile erau tot mai dese. Veștile bune nu prea își mai făceau loc în ziare. Doar din timp în timp, scrisori cernite. Războiul încă părea departe până în seara târzie a zilei de 16 iunie, când de 66 fortărețe zburătoare au decolat din Italia, de la Taranto și de la Pescara. Erau bombardierele aliaților anglo-americani. Din total, 19 aparate au primit o altă misiune în timpul zborului, iar trei s-au defectat pe drum. Dar tot au ajuns pe cerul Timișoarei 44 de avioane. Escadrilele au trecut ca prin brânză prin sistemele de semnalizare, iar la 7 minute după miezul nopții a început infernul. Sirenele antiaeriene au dat alarma. După doar trei minute, au căzut și aparatele de iluminat ce aveau să marcheze locul țintelor. Erau așa-numitele parașute luminoase. Au urmat, imediat, bombele. Era vizată Gara „Domnița Elena”, cum era numită gara din Iosefin, și anexele ei, liniile, remizele, atelierele, triajul și depozitele.

Frumoasa clădire a gării, mai cu seamă aripa ei din stânga, a fost distrusă aproape în întregime. A mai fost lovită și distrusă parțial policlinica CFR și dispensarul. Depozitele au fost mistuite de flăcări, odată cu toate mărfurile din interior.

La ateliere au fost incendiate 15 locomotive și peste 80 de vagoane, atât de marfă cât și de călători. Dar, odată cu liniile scoase din uz, au mai fost distruse și alte 170 de vagoane.

Nu toate bombele au căzut în perimetrul gării. Au mai fost lovite și imobile din vecinătate, din cartierele Blașcovici și Iosefin, ca și Stadionul „Banatul” (cum se numea la vremea aceea arena Chinezul).

Cu toate că doar foarte puţini dintre cei care se găseau la acea oră în împrejurimile gării (angajaţi, călători sau simpli trecători) au reuşit să se retragă în adăposturile antiaeriene, numărul redus de aeronave, ora târzie la care a avut loc bombardamentul şi existenţa numeroaselor zone verzi din interiorul oraşului au făcut ca numărul victimelor bombardamentului să fie foarte mic.

Printre clădirile importante lovite se numără și Fabrica de Țigări (care a fost, inițial, confundată cu o clădire militară a germanilor). Nici clădirea dinspre bulevard a Școlii Notre Dame nu a scăpat. Acoperișul a fost avariat și nici în ziua de azi nu și-a mai recăpătat forma inițială. A fost renovat într-un mod destul de simplist, fără decorațiunile sub formă de turle de la colțuri.

Rapoartele oficiale ale administrației Căilor Ferate Române menţionează, astfel, doi morţi (mecanicul de locomotivă Andrei Bedo şi acarul Grigore Gavrilă), dar estimează pagubele materiale la o valoare cumulată de peste 850.000.000 de lei. Graţie eforturilor uriaşe ale militarilor şi lucrătorilor din complexul feroviar, urmările acestui prim atac aerian au fost înlăturate rapid, circulaţia trenurilor fiind complet restabilită în dimineaţa zilei de 18 iunie 1944.

Dar toată această nenorocire a rezultat și o oarecare latură pozitivă. Majoritatea bombelor erau de tip incendiar, și nu exploziv. Pagubele au fost, astfel, mai mici.
Dar, cum nici războiul nu s-a încheiat în acel moment, nici șirul loviturilor pe care avea să le primească orașul nu s-a încheiat aici. Dar despre acestea, în episoadele noastre viitoare.

Două celebre bloggerițe de la noi au ajuns la tribunal pe motiv de … rețete la eclere! VIDEO

Ceartă cu scântei și cu vizite la tribunal între două dintre cele mai de succes bloggerițe din domeniul culinar de la noi, Geanina Staicu-Avram (Jamila) şi Laura Laurenţiu. Tribunalul Bucureşti a pronunţat recent o primă sentinţă într-un proces în care cele două s-au judecat pentru o rețetă de eclere.

Procesul de la Tribunalul Bucureşti a fost deschis de Jamila, care a reclamat că în mai 2019, după ce a postat pe canalul său de Youtube un video în care prezintă o reţetă de ecler la tavă, competitoarea sa a raportat-o abuziv susţinând că difuzarea încalcă drepturile de autor.

Mai exact, Laura Laurenţi a reclamat că videoclipul Jamilei ar copia videoclipul său în care este prezentată reţeta pentru prăjitura ecler. În urma raportării, videoclipul Jamilei a fost şters de pe Youtube, fiind reactivat abia după 17 zile, după e Jamila a făcut dovada că nu a încălcat drepturile de autor.

Jamila a cerut daune morale pentru că a fost numită ”hoață de rețete”

În procesul de la Tribunalul Bucureşti, Jamila a arătat că videoclipul era realizat în cadrul unei campanii publicitare, iar prin raportarea abuzivă a fost prejudiciată cu peste 2.000 de euro, beneficii pe care nu le-a putut realiza.

De asemenea, Jamila a mai cerut daune morale de 1.000 de euro arătând, că „pârâta nu a ţinut cont de influenţa pe care o are şi a incitat, prin postarea sa, publicul Facebook să o vadă pe reclamanta drept «hoaţă de reţete»”.

Laura Laurențiu susține că rețeta e complet diferită de eclerul clasic

Laura Laurenţiu s-a apărat în proces susţinând că reţeta de ecler care îi aparţine şi pe care a raportat-o este diferită total reţeta clasică de ecler. Laura Laurenţiu a arătat că în timp ce eclerul clasic „este o prajitură de formă alungită, umplută cu cremă şi acoperită cu glazură de şerbet, ciocolată, eclerul la tavă creat de ea „este o singură prăjitură cu dimensiunea de 38/28 cm care după coacere este acoperită şi nu umplută cu cremă şi garnisită cu frişcă bătută”.

„Prăjitura astfel concepută se porţionează cu cuţitul în pătrate, iar în afara tipului de aluat nu are nici un fel de legătură cu clasicul ecler”, a explicat Laura Laurenţiu în proces. Pârâta s-a mai apărat spunând că „simplul fapt al raportării videoclipului către reţeaua YouTube nu a dus automat la întreruperea difuzării videoclipului, hotărârea de a întrerupe difuzarea acestuia pe canalul YouTube aparţine acestui canal şi astfel, fapta ilicită nu există”.

Sursa: https://m.click.ro/vedete/romanesti/jamila-si-laura-laurentiu-la-tribunal-pentru-o-reteta-de-eclere-de-ce-s-au-acuzat

Încă două stații de epurare noi în Timiș, prin fonduri europene atrase de Aquatim

În data de 15 octombrie 2021, Aquatim a semnat contractul de lucrări „Proiectare și execuție stații de epurare Găvojdia, Chizatău-Belinț” din cadrul „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020”(cod SMIS 2014+ 125651), parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Contractul de lucrări „Proiectare și execuție stații de epurare Găvojdia, Chizatău- Belinț”, în valoare de 15.683.538,40 Lei, fără TVA, a fost semnat cu Asocierea TERRA DINAMIC SRL – ART CONSTRUCT TIMIS SRL – SEDGA CONSTRUCT SRL – TANCRAD SRL și are ca durată de execuție 24 de luni, urmate de 60 de luni perioada de garanție.

Se vor construi două stații de epurare: una cu o capacitate de 2120 L.E. pentru Găvojdia, și una cu capacitate de 2189 L.E. pentru Chizătău și Belinț. Stațiile vor fi prevăzute cu treaptă mecanică și biologică avansată, incluzând pe lângă eliminarea încărcării organice și eliminarea compușilor cu azot și fosfor. Pentru tratarea nămolului este prevăzut câte un sistem de îngroșare mecanică și un bazin de stocare nămol îngroșat.

„Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020” are o valoare totală de 180 milioane de euro, din care 135,6 milioane de euro fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, 30,4 milioane euro de la bugetul de stat, 3,2 milioane de la bugetul local și 10,8 milioane euro co-finanțare Aquatim.

Obiectivul este dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată în Timișoara și în 81 localități din județul Timiș.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Măsuri de ordine și siguranță publică UTA-UNIVERSITATEA CRAIOVA 1948

0

Duminică, 17 octombrie a.c., începând cu ora 17:30, pe stadionul “Francisc von Neuman” din municipiul Arad, va avea loc partida de fotbal dintre echipele UTA – U Craiova 1948.

Pentru desfășurarea în condiții de ordine și siguranță publică a acestui eveniment sportiv, efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod” Timișoara, alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, vor asigura măsurile de ordine și siguranță publică la meciul de fotbal cu echipe din cadrul Ligii I.

Suporterii vor avea acces pe stadion începând cu ora 15:30, pe baza biletelor și a documentelor care confirmă respectarea regulilor sanitare și epidemiologice.

Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la această competiţie sportivă. Este interzisă afişarea de inscripţii care incită la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă.

Pentru buna desfășurare a competiției sportive, jandarmii recomandă respectarea măsurilor de protecție sanitară, a indicațiilor structurilor de ordine aflate în misiune și evitarea implicării în incidente care ar putea duce la tulburarea ordinii publice.

Concursul „POLITEHNICA PRIN OCHII MEI!”, ediția a II-a, cu premii de 10.000 de lei

Universitatea Politehnica Timișoara, care la 11 noiembrie 2020 a împlinit 100 de ani de la înființare, iar acum se află în cel de-al doilea secol al existenței sale, adresează o nouă provocare elevilor, studenților, cadrelor didactice și absolvenților, aceea de a-și exprima propria viziune, creativă, asupra Politehnicii, în cadrul celei de-a II-a ediții a concursului „POLITEHNICA PRIN OCHII MEI!”, dotat cu premii totale în valoare de 10.000 de lei.

Competiția, desfășurată pe două secțiuni – pictură și fotografie – încurajează, ca și în ediția anterioară, exprimarea prin pictură sau prin fotografie a unei viziuni creative asupra Universității Politehnica Timișoara. Organizatorii își doresc o interpretare cât mai creativă, diversă și liberă a acestei tematici.

Prin concursul „POLITEHNICA PRIN OCHII MEI!” ediția a II-a oferă oportunitatea elevilor, studenților, cadrelor didatice și absolvenților Universității Politehnica Timișoara, pasionați fie de pictură, fie de fotografie, de a câștiga premii substanțiale.

Regulamentul concursului și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul Universității Politehnica Timișoara ( http://www.upt.ro ) și pe pagina de Facebook dedicată competiției ( www.facebook.com/politehnicaprinochiimei/ ), unde sunt publicate toate detaliile despre eligibilitate și condițiile de participare.

Secțiunea pictură este dedicată elevilor și studenților, care sunt încurajați să exprime propria viziune asupra Politehnicii timișorene, prin intermediul unei lucrări pe format la alegere, tehnica de reprezentare fiind manuală, pe care să o transmită, fie personal, fie prin poștă/curier la Biblioteca UPT, Bd. Vasile Pârvan nr. 2B, Timișoara, cod 300 223, jud. Timiș, împreună cu formularul înscriere, disponibil pe site-ul UPT, completat și semnat. Pentru eficientizarea jurizării, participanții sunt rugați să transmită formularul de înscriere completat și o poză a lucrării și prin e-mail, la adresa concurs.desen@upt.ro, până cel târziu în data de 10.11.2021. Eventuale întrebări se pot adresa, prin e-mail, la adresa concurs.desen@upt.ro.

Secțiunea fotografie se adresează elevilor, studenților, cadrelor didactice și absolvenților UPT, care sunt provocați să își dea frâu liber imaginației prin intermediul fotografiei, având ca tematică principală percepția Universității Politehnica Timișoara, printr-o abordare liberă, diversificată și creativă, și să trimită maxim 3 fotografii (în format JPG, cu o rezoluție de minim 2000 de pixeli pe latura lungă, iar dimensiunea totală să nu depășească 5 Mb/buc.), împreună cu formularul de înscriere, online, la adresa concurs.foto@upt.ro, unde se pot obține și detalii suplimentare.

Pentru ambele secțiuni, termenul limită de transmitere (data poștei în cazul secțiunii de pictură) este 10 noiembrie 2021.

Lucrările vor fi evaluate de câte un juriu de specialitate pentru fiecare secțiune, după cum urmează:

 Secțiunea pictură – Grigore Arbore Popescu – director Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică – Veneţia, conf.dr. George Păunescu, artist plastic – Universitatea București, as.dr.arh. Drăgan Dragomir – Președinte OAR filiala Timiș, lect.dr.art.pl. Vlad Ardeleanu – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, lect.dr.arh. Cristina Maria Povian – Facultatea de Arhitectură și Urbanism.
 Secțiunea fotografie – conf.dr.arh. Cătălina Bocan – Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UPT, lect.dr.ing. Ciprian Dughir – Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, Marius Condrea – fotograf profesionist, as.dr.arh. Ovidiu Micșa – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Lucian Ronkov – Biroul Imagine UPT.

După jurizarea lucrărilor, se vor acorda premii și mențiuni în valoare totală de 10.000 de lei, în cazul secțiunii de fotografie existând și premii de popularitate, în baza voturilor online, pe pagina de Facebook, unde vor fi postate toate lucrările transmise.

Rezultatele finale se vor anunța în data de 15 noiembrie 2021, iar în 20 noiembrie 2021 va avea loc Gala de premiere, ocazie cu care va fi organizată și o expoziție ce va reuni toate lucrările transmise.