9.1 C
Timișoara
vineri 29 martie 2024

Îmblânzitorul de pandemie

E al doilea an al pandemiei. Numărul îmbolnăvirilor, al internaților în spitale și al morților crește de la o zi la alta. Măsurile de protecție se înăspresc, apelurile la vaccinare se îndesesc, măștile au reintrat în rolurile principale, online e, din nou, ca o parolă de acces către ceilalți și către evenimente care nu s-au anulat, dar se desfășoară fără public, doar în văzul camerelor de filmat și cu distanța de cel puțin doi metri între protagoniști.

Certificatul verde devine pașaport pentru cei care s-au vaccinat și care, astfel, pot intra acolo unde încă mai sunt deschise uși.

Teama și îngrijorarea cresc, prețurile, și ele, criza din spitale — aproape pline, deja, de acest al patrulea val al pandemiei — se suprapune peste criza economică.

Pare o distopie, o ficțiune noir, un început de poveste ce-și anunță, din start, ratarea. Din nefericire, e chiar realitatea la care, ca să rămânem conectați, dar nu disperați, ar trebui să găsim îmblânzitori care să o facă mai ușor suportabilă, mai lesne de străbătut, mai domestică. Însă care să fie mai mult decât telefonul mobil, televizorul, computerul, consola pentru jocuri, căștile, fereastra, cartea. Și, într-un fel, să le aducă pe toate laolaltă, dar să aibă în plus ceea ce obiectele, oricât de sofisticate, inteligente și prietenoase sunt, n-au: omenesc.

Unul dintre acești îmblânzitori e Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Ajuns la a X-a ediție, festivalul va fi pentru trei zile (27–29 octombrie) o arie protejată, nu doar simbolic, de pandemie.

Indiferent dacă se va desfășura live sau online, întâlnirea cu scriitori de primă mână, cu lecturile lor, cu discuțiile și schimburile de idei ce vor avea loc, ne vor decupla de la alarme și griji și ne vor duce acasă. Dar nu între pereții unde ne petrecem o bună parte dintre vieți, ci într-un loc fără granițe, distanțe, pașapoarte, certificate, în care suntem, totodată, gazde și oaspeți. Fiindcă singurul acasă adevărat e în noi, în forța cu care ne imaginăm orice și cu care facem absolut ce vrem. Împreună cu cei care ne seamănă, care cred, și ei, în frumusețea și puterea cuvintelor, cu cei ce insuflă putere și frumusețe cuvintelor, scriitorii, vom sta sub același acoperiș al literaturii și vom avea parte nu de un X, ci de un eveniment de 10: FILTM.

 

Alte subiecte :

Afară nu-i vopsit gardul, înăuntru-s „leoparzii”?

Dacă stadioanele din Timișoara ar putea vorbi, ar plânge. Fiindcă plânsul, mai ales plânsul, este forma cea mai pură a comunicării. Și prima. Dar sunt...

Fritz, Robu și un sondaj de opinie cam deprimant

Un recent sondaj de opinie ținut, deocamdată, la secret oferă câteva date interesante despre schimbările din ultima vreme produse în percepția electoratului timișorean. Mărturisesc că...

Citește și :