Săptămâna aceasta, a avut loc unul din cele mai importante evenimente culturale, care va avea menirea să definească viitorul artistic al urbei noastre.
Sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș a devenit neînăpătoare pentru toți cei ce au dorit să asiste la un omagiu adus maestrului Silviu Oravitzan. Cu acest prilej, a avut loc lansarea fundației culturale ce poartă numele marelui plastician, al cărei președinte este conferențiar univ.dr. Mădălin Bunoiu.
Fundația „Oravitzan” este un proiect realizat prin colaborarea dintre Consiliul Județean Timiș, Universitatea de Vest din Timișoara și Mitropolia Banatului.
De altfel, profesorul Bunoiu este și cel care a militat intens pentru a pune în mișcare această fundație. Iar pe tot parcursul evenimentului și-a luat rolul de maestru de ceremonie, prezentând, rând pe rând, invitații de seamă, care au luat cuvântul. Bunoiu a făcut și un scurt preambul, în care a arătat scopurile entității culturale ce ia ființă.
La acest moment important din viața Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii, au participat reprezentanți ai autorităților locale și județene, demnitari ai statului român, oameni de cultură, artiști, scriitori, jurnaliști, admiratori și prieteni ai maestrului Oravitzan. Importanța acestui demers artistic și cultural a fost subliniată în alocuțiunile rostite de către domnul Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, domnul Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului, profesorul Marcel Tolcea de la Universitatea de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Gabriel Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și Excelența Sa, Domnul Emil Hurezeanu, ambasador al României în Austria.
Profesorul Marcel Tolcea, care a scris mai multe volume despre opera maestrului, a analizat ce înseamnă arta pictorului bănățean și cum ar trebui să ne raportăm la ea în condițiile în care pictura de influență religioasă pare pentru mulți ceva dintr-un alt secol. Nimic mai fals. Modernul răzbate din orice lucrare, ce doar aparent pare ca fiind de la începuturile picturii bisericești. Emoțiile prilejuite de prezentarea unui artist și prieten l-au făcut pe criticul Tolcea să mai apeleze la niște note scrise, deși, de regulă, poetul vorbește liber, fără nici un fel de suport pus pe hârtie.
Din pleiada de vorbitori s-a detașat și ÎPS Ioan Selejan Mitropolitul Banatului prin vorbele sale înălțătoare în care a scos în evidență meritul deosebit al pictorului Oravitzan în promovarea artei românești, fără a face rabat de la cele impuse de cerințele respectării unor norme autoimpuse de a respecta și tradiția religioasă. În opinia înaltului ierarh, tot ce-a creat artistul este o permanentă căutare a luminii de dincolo de aparențe și este o operă a sacralității.
Cu acest prilej a fost anunțat faptul că, pe 30 iunie, va avea loc o amplă licitație cu opere de artă pentru a completa fondul bănesc, pus la dispoziția fundației.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a dat câteva detalii despre spațiul ce va fi pus la dispoziție fundației, unde din septembrie va fi vizibilă o expoziție permanentă cuprinzând lucrări ale maestrului. Această expoziție va fi, nu întâmplător, deschisă în ziua sărbătorii de „Înălțarea Sfintei Cruci”.
„În acest an finalizăm un proiect important pentru Centrul eparhial, o clădire nouă, iar pe frontonul de bază va fi un vitraliu, lucrare reprezentativă a lui Silviu Oravitzan. De asemenea, unele lucrări ale sale, reprezentative pentru arta creștină, vor fi expuse în colecția de artă veche bisericească de la catedrala noastră mitropolitană. Opera maestrului Oravitzan ne invită să evadăm în lumină și să ne așezăm la umbra Crucii, în duhul păcii și al credinței noastre dreptmăritoare. Maestrul Oravitzan spune că originea creației sale se află în lumea copilăriei sale de la țară, acolo unde el a descoperit, încă de mic, primele repere ale tradiției ancestrale și frumusețea negrăită a Bisericii lui Hristos. Fundația întemeiată rămâne o candelă aprinsă în spațiul cultural și spiritual din Banat, care va pune în valoare opera valoroasă a profesorului Silviu Oravitzan” a mai adăugat mitropolitul Ioan.
Silviu Oravitzan este un artist plastic român născut în 4 octombrie 1941 la Ciclova Montană, județul Caraș-Severin. Are numeroase expoziții și lucrări de artă în muzee și colecții private din România, Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia, Statele Unite și multe altele. Deși pare, la privire rapidă, a fi influențat de diferiți pictori abstracți din secolul XX, Oravitzan, de fpat, e considerat a-și avea rădăcinile în arta bizantină, în arta religioasă a Răsăritului creștin ortodox.
„Exercițiul de a vedea dincolo de orizontul propriei persoane presupune acceptarea unei densități aparte a luminii. La propriu, vezi altfel. Concret, aurul, materie, devine aură, duh. Dar ce este, în fapt, aura? Ei bine, ea reprezintă o respiraţie întrupată, hieroglifă a sufletului însuşi. Inclusiv în icoane, trebuie să privim aura, nimbul, ca pe un discurs despre respiraţie. Picturalul nu epuizează fenomenul, chipul sfântului nefiind „delimitat” de culoare și proporții, ci doar sugerat. Spaima de vid, de gol, nu poate fi combătură printr-un preaplin de forme – aceasta ar fi diferența majoră, de pildă, dintre romanic și baroc –, ci de sugestia bine plasată, la intersecția dintre material și spiritual.
Nici nu are cum să fie altfel. Materia fiind oricum limitată, investirea ei cu puterea semnului nu poate trimite decât la o plinătate de care este capabilă doar realitatea spirituală. Aura este astfel câmpul interstițial, confirmarea materiei de a găzdui înțelesuri înalte și arvuna unei împliniri viitoare, nemateriale. Se produce o transcendere a luminii, capabilă să unifice multiplicitatea spectrală cu unicitatea definitorie a principiului, a stării primordiale…”, mărturisește maestru Silviu Oravitzan.
Timişoara are un farmec aparte. Unul dintre avantajele oraşului îl reprezintă faptul că este traversat de canalul Bega, care, la rându-i, este brăzdat de 14 poduri şi podeţe. De mai bine de 10 ani autorităţile promit să reabiliteze podurile peste Bega, dar singurul care a primit o faţă nouă este Michelangelo. Promisiunile vin şi din nevoia urgentă de reabilitare a podurilor, structurile de rezistenţă ale acestora fiind slăbite şi vechi, iar perioada de exploatare, pentru cele mai multe, a expirat de ani buni.
Podul Muncii, deşi nu este un monument istoric de sine stătător, este unul dintre cele mai vechi din oraş. Tranzitat zilnic de sute de pietoni şi mii de maşini, podul nu mai prezintă siguranţă.
Primăria Timişoara a contractat, încă de anul trecut, o firmă pentru a realiza un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru modernizarea podului. Reporterii „Banatul Azi” au reuşit să obţină unele documente care au stat la baza contractării. Un lucru ţinut secret de administraţia timişoreană este faptul că podul a fost supus unei expertize tehnice. Concluziile arată că Podul Muncii nu este sigur, că structura de rezistenţă este afectată şi stabilitatea lui este incertă fiindcă malurile pe care stau picioarele podului nu sunt asigurate, iar apa a pătruns mult în maluri.
Aproape 100 de ani
Podul Muncii este al doilea ca mărime din Timişoara, după cel din Calea Şagului, şi cel mai mare care trece peste Bega. Istoria lui începe în secolul XIX. Pe locul podului care leagă bulevardul Iuliu Maniu de strada Gheorghe Pop de Băseşti s-a aflat, acum mai bine de 100 de ani, un pod de lemn. Ultimele date arată că acesta a fost reparat în 1898, dar nu există scripte care să consemneze exact anul construirii lui. Cum picioarele podului se aflau în albia râului şi îngreunau foarte mult navigaţia, acesta a fost înlocuit în 1913 cu un pod metalic care refolosea structura celui de pe canalul Suboleasa din Fabric. Podul, care se aflase între fosta fabrică de pantofi „Turul” şi cimitirul de pe Calea Buziaşului, a fost demontat după săparea noii albii a râului şi reconstruit în Iosefin. Acest pod a fost cunoscut sub numele de Podul Regal. După două reparaţii mari, în 1936 şi 1977, vechiul pod a fost demolat, iar în locul lui a fost construit actualul pod din beton armat precomprimat, dat în circulaţie în 1978.
Podul Muncii are peste 72 de metri lungime şi peste 20 lăţime. Pietonii au la dispoziţie trotuare şi scări de acces, iar şoferii beneficiază de câte două benzi de mers pe sens. Ce spun specialiştii?
Fără să fie specialist şi fără să deţină documente tehnice, orice timişorean poate vedea starea avansată de degradare a podului. Scările de acces pentru pietoni, aflate la cele 4 picioare ale podului, sunt sub orice critică. Treptele sunt crăpate, unele au picat de tot, iar balustrada este ruginită. În unele locuri aceasta lipseşte cu desăvârșire, fapt ce constituie un risc suplimentar pentru cel care urcă sau coboară pe aici.
În ceea ce priveşte starea carosabilului, lucrurile nu sunt mai bune. Gropile fac parte din peisaj. Unele mai vechi, altele nou apărute după prima repriză de frig din anul acesta. Trotuarele nu sunt nici ele într-o stare mult mai bună. Bordurile sunt rupte, asfaltul pe care trec pietonii e plin de crăpături, iar balustradele de protecţie sunt la fel de ruginite precum cele ale scărilor. Riscul ca un trecător să plonjeze în apă e la el acasă.
Specialiştii spun că defecţiunile vizibile cu ochiul liber pot ascunde probleme grave de structură.
„O deducţie, un mod de a deduce că există o problemă stucturală e că tot apar probleme pe elemente nestructurale. Structura îţi dă semne când are probleme, înainte să cedeze complet. Aşa îţi dai seama că trebuie să faci ceva. Dacă ai acasă o problemă şi îţi tot apar crăpături pe un perete, la un moment dat te saturi să tot chituieşti crăpătura şi chemi un specialist să vadă ce se întâmplă cu peretele acela. Aşa e şi la structuri mai mari”, explică un inginer în construcţii civile.
Expertiza tehnică
În acest moment, o firmă munceşte pentru întocmirea proiectului tehnic. Documentele care stau la baza proiectului atestă starea de degradare a podului.
Potrivit actelor obţinute de „Banatul Azi”, experţii au constatat: „starea suprastructurii, a elementelor de rezistenţă care susţin calea, a infrastructurii, a aparatelor de reazem, ca fiind necorespunzătoare, precum și degradări ale malurilor şi modificări de albie, degradări în zona carosabilă şi trotuare, respectiv:
— armături fără strat de acoperire, coroziunea armăturii, pete de rugină;
— beton cu aspect friabil şi/sau zone din beton exfoliat;
— beton degradat prin carbonatare, apariţia de stalactite;
— cumularea la un element al suprastructurii a mai multor degradări (coroziune, fisuri, crăpături, striviri);
— fisuri la construcţie (neorientate, scurte, superficiale), faianţarea betonului;
— lipsa sau ieşirea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie la acţiuni antiseismice;
— defecte de suprafaţă ale feţei văzute (culoare neuniformă, impurităţi);
— infiltraţii, eflorescenţe;
— dislocarea unei margini din bancheta cuzineţilor;
— eroziunea betonului, prezenţa unor zone pe suprafaţa elementului în care agregatele nu sunt înglobate în pasta de ciment;
— segregarea betonului, cuiburi de pietriş, caverne;
Degradări ale malurilor:
— lipsa lucrărilor de apărare a malurilor şi dirijare a apelor;
— lipsa lucrărilor de protecţie a taluzurilor, a scărilor de acces;
— amplasarea necorespunzătoare a instalaţiilor, cablurilor şi a conductelor suspendate pe pod;
Degradări în zona carosabilă şi trotuare:
— fisuri în îmbrăcămintea asfaltică
— lipsa etanşării dintre îmbrăcăminte şi celelalte elemente ale căii (borduri, parapete, rosturi);
— denivelări ale căii pe pod: văluiri şi refulări;
— degradarea bordurilor;
— parapet pietonal metalic cu geometrie generală necorespunzătoare în plan vertical şi orizontal;
— lipsa parapetului de siguranţă”.
O traducere simplă spune un singur lucru: reabilitarea este mai mult decât urgentă. Momentan, Consiliul Local Timişoara nu a alocat bani pentru moderizare, dar cheltuie 28.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate (SF) şi un proiectul tehnic (PT), în acest sens. Abia apoi vom şti câţi bani va costa reabilitarea podului, mai ales că autorităţile vor să-l lărgească, poate chiar cu o bandă auto, vor să refacă trotuarele şi căile de acces pentru pietoni şi vor să-l doteze cu piste pentru biciclete.
Când se va întâmpla acest lucru? Administraţia locală promite din 2013 începerea lucrărilor. Între timp, s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea altor două poduri: Eroilor şi Ştefan cel Mare. Astfel, dacă acestea vor intra în proces de reabilitare în 2018, este puţin probabil ca şi Podul Muncii să intre în şantier, mai ales că se vor impune restricţii de circulaţie în zona Iosefin, pentru lucrările programate deja la primele două poduri. Rămâne de văzut, din nou, dacă modernizarea în forţă se va face calculat sau vom avea o nouă harababură în oraş, cum s-a întâmplat când s-au deschis în paralel şantierele de la pasajele Popa Şapcă şi Jiul.
Pentru lucrări de spălare a rețelei de distribuție, luni, 29 aprilie, între orele 9-14 se va întrerupe furnizarea apei în Căpăt, Dubești, Colonia Fabricii și în Făget, pe străzile Ștefan cel Mare, Sebastian Olariu, Vâlcele, Coriolan Brediceanu, Stadionului și Drumul Gladnei.
Lucrările de spălare urmăresc să asigure o calitate corespunzătoare a apei potabile și sunt o parte a activității desfășurate de Aquatim în cadrul mentenanței preventive a rețelelor de distribuție.
La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete să curgă apă tulbure.
Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm clienților să nu folosească apa în scopuri menajere, până la limpezirea completă. Rugăm, de asemenea, consumatorii să ia măsuri de stocare a unor cantități de apă care să le acopere necesarul pe perioada anunțată.
Elevii din toată țara intră în vacanță, după finalizarea cursurilor, vineri 26 aprilie. Aceștia vor avea vacanță până în data de 7 mai. Miercuri, 8 mai, ei se vor reîntoarce în bănci.
Vacanța de vară începe în 22 iunie și se va termina în 8 spetembrie, conform Calendarului Ministerului Educației.
Elevii clasei a XVIII- a vor absolvi în data de 14 iunie. Cei mai mari din liceu, elevii clasei a XII-a vor încheia cursurile anticipat, în 7 iunie.
Elevii liceelor tehnologice, dar și cei ai școlilor profesionale vor absolvi în 28 iunie.
Primăria Municipiului Timișoara și Arhiepiscopia Timișoarei vor semna, în perioada imediat următoare, un contract de închiriere a imobilului de pe bulevardul Loga nr. 3, în vederea desfășurării activității Grădiniței cu Program Prelungit nr. 19.
Clădirea cu demisol, parter și etaj, în suprafață totală de 1.145,3 mp, a fost verificată deja de către echipe de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Direcția de Sănătate Publică Timiș, care au concluzionat că este potrivită pentru desfășurarea actului educațional.
Consilierii locali au aprobat astăzi, cu majoritate de voturi, închirierea clădirii pentru o perioadă de doi ani, iar operațiunile de mutare vor demara la începutul lunii mai.
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 19 a funcționat până acum într-o clădire retrocedată în baza Legii nr.10/2001, pe strada Martir Leontina Banciu, nr. 5, în vecinătatea Parcului Copiilor.
Primăria Timișoara plătea chirie pentru spațiul de 1460,21 mp, dar, la sfârșitul anului trecut, proprietarul a refuzat prelungirea contractului. Ca urmare, municipalitatea a inițiat procedurile de identificare a unor spații potrivite pentru desfășurarea actului educațional. În urma discuțiilor cu reprezentanții unității de învățământ și cu reprezentanții părinților, Comisia de negociere cu terții a fost împuternicită să negocieze cu Arhiepiscopia Timișoarei. Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 19 este arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 33.
RETIM Ecologic Service S.A. informează toți utilizatorii serviciului de salubrizare (persoane fizice, asociații de proprietari/locatari, persoane juridice și instituții publice) din Zona 1 a județului Timiș, că urmează să se modifice tarifele de facturare, datorită majorării tarifelor de la Stația de Sortare a Municipiului Timișoara.
Tarifele de facturare aplicabile pentru întreaga Zonă 1 Timiș, începând cu 17 aprilie 2024, vor fi:
⦁ Pentru populație – tarife exprimate în lei cu TVA
⦁ Pentru persoane juridice – tarife exprimate în lei fără TVA
Localitățile care aparțin Zonei 1 a județului Timiș sunt următoarele: Becicherecu Mic, Biled, Bucovăț, Cărpiniș, Cenei, Checea, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Fibiș, Foeni, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Giulvăz, Iecea Mare, Mașloc, Moșnița Nouă, Orțișoara, Otelec, Parța, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mare, Satchinez, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român, Șag, Șandra, Timișoara, Uivar și Variaș.
Teatrul German de Stat anunță începerea repetițiilor la o nouă premieră – spectacolul Tectonica norilor de José Rivera. Premiera va avea loc în 6 iunie 2024, începând cu ora 19.30.
Regia spectacolului îi aparține lui László Bocsárdi, decorurile sunt semnate de József Bartha, costumele de Zsuzsanna Szőke, iar muzica îi aparține lui Magor Bocsárdi. Light Design-ul este făcut de Sándor Baumgarten, machiajul este al Bojiței Ilici, iar dramaturgia este semnată de Lucian Vărșăndan. Din distribuție fac parte Silvia Török, Marc Illich, Harald Weisz și Dana Borteanu. Mai mult, spectacolul produs de TGST bifează o premieră mondială – este prima montare din lume în limba germană a piesei scrise de José Rivera.
Tectonica norilor de José Rivera este o dramă captivantă care spune povestea a doi străini care se întâlnesc întâmplător într-un mic sat din Anzi. Povestea se desfășoară într-un sat izolat de munte, unde locuitorii sunt feriți de lumea exterioară. Celestina, o tânără cu un secret misterios, se mută în acest sat pentru a se ascunde de trecutul ei. Acolo îl întâlnește pe Aníbal, un bărbat singuratic și retras, care trăiește în sat de ani de zile și care se simte înstrăinat de comunitate.
Când Celestina și Aníbal se întâlnesc, se formează o legătură inexplicabilă între ei, alimentată de fascinația lor comună pentru tectonica norilor – o legendă străveche din sat care spune că norii pot transporta și influența amintirile oamenilor. Pe măsură ce se deschid încet unul față de celălalt, Celestina și Aníbal descoperă că au mai multe lucruri în comun decât își închipuiau. Cu toate acestea, relația lor este pusă la încercare atunci când secretele întunecate din trecut ies la iveală și amenință să le distrugă legătura fragilă.
Prin peisaje care îți taie respirația și o narațiune captivantă, Tectonica norilor, de José Rivera, explorează teme precum iertarea, pierderea și puterea vindecătoare a iubirii. În final, Celestina și Aníbal trebuie să decidă dacă sunt pregătiți să lase trecutul în urmă și să își construiască împreună un viitor care să fie marcat de speranță și de noi începuturi.
Interviu cu Alfred Simonis, candidatul Alianței PNL-PSD la președinția Consiliului Județean Timiș
— Domnule Simonis, ne aflăm aici, în cadrul emisiunilor „Banatul Azi live”, pentru a vorbi despre campania electorală, care, practic, a început de ceva vreme. Vom discuta pe larg despre candidatura dumneavoastră la șefia Consiliului Județean Timiș. Ținând cont de faptul că ați avut o poziție importantă în Statul Român, cea de președinte interimar al Camerei Deputaților, multă lume nu se aștepta să candidați pentru șefia județului. Destui spuneau că „Simonis nu se va coborî din sferele celeste ale puterii intrând într-o bătălie directă, complicată și care nu ar fi pe gustul domniei sale”. Iată-vă, însă, candidat, unul ce pare și hotărât, și asumat. Ce v-a determinat, până la urmă, să alegeți această opțiune și să candidați pentru președinția CJT?
— Cred că principalul motiv pentru care am luat această decizie, de fapt, principalele motive — fiindcă sunt mai multe — țin de nevoia de a schimba abordarea pe care județul Timiș a avut-o în raport cu Guvernele României în ultimii 32 de ani. Că de vreo doi ani încoace lucrurile funcționează la nivel guvernamental mult mai bine pentru Timișoara. Am făcut o analiză și în organizația locală a partidului, am făcut analiza experienței mele în opt ani de zile la Parlament, din care vreo șase ani am fost liderul grupului majorității din Parlament și de un an de zile președintele Camerei Deputaților. Am considerat că, având în vedere experiența acestor ani, expertiza acumulată în sistemul național de putere, care este fundamental pentru a debloca investiții, conexiunile făcute în București, toate acestea mă pot determina să candidez pentru președinția Consiliul Județean Timiș. Am înțeles că, dincolo de funcții (și ocup a treia funcție în statul român), dincolo de satisfacțiile personale din punct profesional sau de rangul poziției pe care o ocup, e nevoie să fac ceva și acasă. Prea mult timp am avut oameni politici locali care au spus că „Timișoara nu e buricul Pământului”, precum un fost deputat liberal de Timiș, și astfel am ratat construirea unui spital regional în Timișoara. Cei din Craiova s-au considerat buricul pământului și iată că acolo se construiește așa ceva. Politicienii timișeni au considerat că nu trebuie să se lupte pentru proiectele mari de infrastructură. Timișoara nu are centură. Are o bucată dintr-o centură, o bretea a cărei descărcare este undeva la 20 de kilometri de Timișoara și faci 30–40 de minute până intri în oraș. Când cobori la Remetea sau la Giarmata. N-are stadion, n-are sală polivalentă nu are nici măcar bazin de înot — când era moda bazinelor de înot, nici trenul ăla nu l-am prins. Și asta arată, evident, și un soi de nepăsare a autorităților centrale în raport cu Timișoara. Dar arată în primul rând și o delăsare și o incompetență crase a autorităților locale. Pentru că există municipii și județe în țara asta care, în anii ’90, au plecat de la zeci de locuri sub județul Timiș și sub municipiul Timișoara și, indiferent că au avut primari de la PSD sau PNL, ori de altă culoare politică, au reușit să progreseze și să aducă investiții la ei acasă. Cum au reușit ăia și noi nu am reușit? Evident că trebuie să vedem asta și cred că principalul motiv e că liderii politici pe care i-am avut nu erau de anvergură națională. Nu au avut influență, nu au știut să se bată. Și probabil că n-au avut nici idei foarte multe.
— Cu ocazia lansării oficiale a candidaturii ați amintit, într-adevăr, acest lucru. Anume că sunt județe în jurul nostru, mult mai mici și cu influență, inclusiv financiară, mult redusă în raport cu Timișul, dar care au reușit deja lucruri mult mai mari, chiar mărețe — centuri, șosele. De pildă, Aradul, care pe vremea domnului Falcă s-a închis foarte bine cu autostrada, are un stadion nou și elegant, „Francisc Neumann”, apoi Oradea, cu domnul Bolojan, care are deja șosele de centură, are șosele supraterane, poduri noi. Iată, vorbim de județe la jumătatea Timișului în primul rând numeric, ca populație, lăsând deoparte potența lor financiară. Asta vine în favoarea argumentului dumneavoastră, că noi 34 de ani am băltit pentru că nu am avut lideri politici autentici care să deschidă uși pe nicăieri.
— Corect. Vă întreb unde era, într-un clasament național, Aradul în raport cu Timișoara. Ne plăcea nouă mereu să spunem, aroganți fiind și cu piepturile umflate de fală, că Aradul este un cartier al Timișoarei.
— Cam așa era… chiar și fotbalistic vorbind!
— Aradul are șase descărcări pe centură, iar noi avem una sau două, care sunt la 20 kilometri de Timișoara. Unde era Oradea, în anii ’90, în raport cu Timișoara? Unde era Clujul lui Funar până în 2004 când a pierdut Funar alegerile. Unde era Clujul, capitala Ardealului, dar izolat complet în 2004? Toate acestea se întâmplau acum 15 sau 20 ani. Nu acum 130 de ani! Pe de altă parte, avantajele geografice și istorice pe care le-a avut Timișoara încă mai dăinuie. Acestea ar fi poziția geografică, universitățile și mediul de afaceri. Acești trei piloni au ținut cumva orașul în viață. Au făcut ca orașul totuși să rămână într-un top 10 sau 12 sau 15 la nivel național. Cumva inerțial. Dar administrația, indiferent de culoarea politică, nu a ținut pasul cu aceste trei atuuri. Liderii politici locali nu au avut anvergura necesară ca să facă mai mult. Eu știu că nu trebuie să mergi cu mâna întinsă la București. Nu se câștigă bani cu mâna întinsă la București. La București obții banii bătând cu pumnul în masă. La București obții banii răsturnând masa. Acolo, cine strigă mai tare obține bani. Ăla cuminte este tratat la „și alții”. Doi ani și jumătate sau trei ani și jumătate, când am început acest proiect, împreună cu Sorin Grindeanu, de a aduce bani în Timiș, am tot explicat colegilor noștri de la partid că de 32 de ani Timișoara contribuie cel mai mult la bugetul statului. Fără termen de comparație. Dacă ne raportăm la ultimii 34 de ani, Timișul și Timișoara au contribuit cu cei mai mulți bani la bugetul statului, după capitală. De vreo doi-trei ani e Clujul mai în față, dar dacă ne raportăm la 34 de ani, nu există termen de comparație. Și totuși, nu avem aici nicio investiție majoră din fonduri guvernamentale. Înțeleg metehnele. Unde avem voturi dăm bani. Nu mai merge așa. Că strategia asta a făcut să nu mai avem voturi timp de 34 de ani. Hai să schimbăm strategia! Hai să încercăm să facem o lege prin care cei ce contribuie să aibă și prosperitate! Trebuie să se întoarcă bani și acolo. Altfel nu vom face decât să creștem niște curente politice care sunt periculoase pentru România. Prin implicarea mea și a domnului Grindeanu am reușit să inaugurăm un aeroport la un an și o lună de când am spus că se va întâmpla asta. Deci nu facem doar schițe și desene, așa cum fac alții. Iată că s-a inaugurat. Iată că se finalizează centura de sud. Mai avem două luni de lucru la centura de sud. De la Remetea până la Șag. Și este în licitație centura de vest, de la Șag la Sânandrei. Se lucrează la descărcarea de la Sânandrei, se lucrează la autostrada Timișoara-Moravița în regim de drum expres. Începe licitația la institutul oncologic din Timișoara. Și săptămâna viitoare se va da și Hotărârea de Guvern pentru indicatorii de la stadion. Se aprobă și investiția de la stadion.
— Bun, vă propun să le luăm pe rând. Pentru că dacă ceva au avut de reproșat timișenii și timișorenii domnului Nica în acești patru ani a fost că, practic, el doar a povestit permanent despre stadion. Și să ne gândim că a avut guvernul alături de dânsul. Că PNL-ul a fost permanent în Guvern. Realitatea asta arată. Nica nu a reușit să demareze aceste obiective nici pe vremea domnului Câțu, nici pe vremea lui Ciucă, doi prim-miniștri liberali. Și ați spus ce înseamnă să ai o intrare la vârful puterii politice. Dânsul nu a reușit să înceapă nici măcar demolarea stadionului. Incredibil! Apoi e polivalenta. Auzeam de pe vremea domnului Robu, în al doilea mandat al său, că se va face. Dânsul nu a mai reușit să o construiască, pentru că a pierdut mandatul de primar. Dar domnul Nica a eșuat cu ambele obiective, de vreme ce stadionul și polivalenta sunt în sarcina Consiliului Județean Timiș.
— Nu vreau să întru în polemică cu domnul Nica și cu niciun contracandidat în această campanie electorală, deși eu sunt atacat permanent de adversarii politici. Consider că aceia care duc o astfel de campanie sunt cei care nu sunt capabili să arate rezultate. Pentru că după ce ai fost patru ani în funcția de președinte, totuși trebuie să vii să spui că ai făcut ceva. Să livrezi ceva. Domnule, am făcut ceva! Nu un rastel de parcat biciclete.
— Domnul Nica se va lăuda cu maternitatea. Doar că nici aceasta nu e cu totul funcțională.
— Nu e gata și nu e începută în mandatul domniei sale. E un proiect transfrontalier depus, din 2017, de Grindeanu. Dar nu are sens să mai discutăm ce nu s-a făcut. Totuși, un județ și un municipiu cu bugete însumate de șase-șapte sute de milioane de euro nu se pot mulțumi că fac un pasaj pietonal peste Bega sau că ridică o maternitate care e din fonduri europene. Ne bucurăm la orice realizare. Totuși, avem nevoie de niște proiecte de anvergură. De niște investiții masive, de o strategie coerentă. Adversarii politici ne atacă pentru că nu au în portofoliu niște realizări în acești ani de zile. Nu e nimic concret finalizat, nici în Timișoara, nici în județul Timiș. Nu îți trebuie neapărat o relație la București. Trebuie să-ți faci conexiuni. Să-ți impui punctul de vedere. Trebuie să impui respectul județului pe care-l conduci. Președinția Consiliului Județean Timiș și Primăria Municipiului Timișoara îți oferă putere, aceste demnități îți asigură o anvergură pe care nu ți-o oferă, cu tot respectul pentru cei de acolo, Consiliul Județean Olt. Simbolistica acestui oraș, acestui județ îți conferă o autoritate în sine dacă știi să joci. Dacă știi să îmbraci haina de președinte și mergi acolo cu demnitate. Dacă nu-ți place răspunsul primit de la centru, să știi să te bați pentru el ca să devină favorabil. Nu să se întâmple, cum ziceau unii că ar fi pățit Ilie Sârbu când i-a cerut lui Miron Mitrea să facă drumuri la Lugoj. Și Mitrea i-ar fi răspuns: „Îți fac drumul când îmi dai voturi”. Dacă eram acolo, îi răsturnam masa în cap. Eu chiar am făcut asta. Am ținut miniștri la ușă, ca să le arăt că nu glumesc când e vorba de interesele Timișului.
— Chiar așa ați procedat cu ei sau bravați acum, în scop electoral?
— Nu bravez, e purul adevăr. În acești trei-patru ani, cât am deținut funcții importante la vârf, am ținut miniștri la ușă în chestiuni importante pentru ei, până nu le-am rezolvat pe ale mele. Vorbesc de interesele județului Timiș și ale municipiului Timișoara, nu de ale mele, cele personale. Așa am modificat trei-patru legi pentru Dominic Fritz, ca să poată să finanțeze Capitala Culturală a Europei, în timp ce Alin Nica le sabota. Și era acuzat de Fritz că Nica îl sabota. Așa am modificat și susținut demolarea clădirilor de pe malurile Begăi, în momentul în care consilierii locali PNL trimiși de Nica protestau în fața buldozerelor, ca nu cumva să demoleze acele clădiri ilegale. Așa am făcut cu Colterm-ul, într-o ședință de pomină. Era nevoie urgentă de autorizația de funcționare a Colterm-ului, de sâmbătă până duminică. Pentru că, altfel, de luni Timișoara ar fi rămas fără agent termic. Așa am făcut în toți acești ani în privința proiectelor consiliului local, neanalizând cine câștigă și cine pierde. Eu sunt timișorean. Familia mea locuiește în Timișoara. Aici voi locui toată viața mea, indiferent de funcțiile pe care le ocup sau le voi ocupa. Într-un final, aici voi sta definitiv. Oameni buni, indiferent că ne votează niște oameni sau că nu ne votează, că facem stadioane sau spitale, autostrăzi, drumuri expres, beneficiem de ele ca timișoreni și timișeni. Vreau și eu să mă duc la aeroport, să mă duc mai ușor de la Moșnița până la Remetea sau până la Sânandrei. Vreau și eu autostradă, să merg să mă leg de Grecia pe la Belgrad, indiferent că vom câștiga sau nu puncte electorale, lucrurile astea implementate sunt un plus pentru fiecare timișean.
— E limpede că ne fac tuturor viața mai ușoară…
— Ne fac viața mai ușoară în primul rând nouă, timișorenilor, dar și celor din aceste localități din Banat.
— Apropo de domnul Fritz. Știu că l-ați susținut foarte tare, deși niciodată el nu a spus, cu subiect și predicat, de susținerea PSD Timiș. S-a ferit să recunoască din motive, cumva, explicabile. Acum spune că nu l-ați ajutat cu nimic și că „pegra PSD-istă vine la putere” și „feriți-vă să votați tandemul Robu-Simonis pentru că ați vota întoarcerea la anii ’90, la povestea cu dictatorul Ion Iliescu”. Mai un pic și va spune că domnul Iliescu va candida, și el, în Timișoara!
— Dacă suntem atenți la narativul construit de domnul Fritz, el nu spune nimic rău de mine. Vorbește de rău PSD-ul, dar de mine spune că am ajutat mult la atragerea de fonduri europene în județ și în municipiu și că am ajutat Primăria în toți acești ani, ceea ce chiar este adevărat. Doar că PSD-ul e rău. Asta face. Dar de mine nu spune ceva negativ. Culmea, după ce trei ani a spus că mulțumește celor care l-am sprijin și că PSD e altfel în Timiș. Abordarea mea este extrem de sinceră și va fi la fel, indiferent de cine câștigă alegerile. Eu vreau ca, din poziția pe care o ocup, să fac foarte mult bine oamenilor care m-au votat și județului în care locuiesc. Fiecare parlamentar ar trebui să facă așa ceva pentru regiunea lui. Problema Timișului și a Timișoarei a fost tot timpul această veche meteahnă de a ne certa între noi. Această problemă care nu e doar la nivel politic. Se ceartă între ei și cei din HoReCa. Am avut o întâlnire cu universitățile. Nici acolo nu e în regulă. Acum s-au mai reglementat lucrurile. Nu există o simbioză în niciun mediu local. Hai să stabilim care sunt proiectele indiferent cine câștigă sau pierde, astea trebuie făcute până la capăt! Teama ca nu cumva să facă Simonis ceva sau să facă celălalt altceva. Să nu cumva să taie o panglică. Hai să piardă Fritz banii de Capitală Europeană ca nu cumva să câștige voturi. Pentru că asta a urmărit Alin Nica. În vreme ce eu am modificat legile de pe o zi pe alta, ca să rămână banii în Timișoara. Nu vă supărați, Nicolae Robu a fost lansat în competiția electorală de Alin Nica, când era încă președinte PNL. Exact! „Ca să salvăm orașul de catastrofa Fritz”. Înțeleg că PSD e rău. Dar trei ani și jumătate, cât s-au votat proiectele USR, am socotit că erau proiecte în folosul orașului. Atunci nu a fost rău acest PSD. Când ne sunau pentru Timișoara Capitală Culturală, atunci nu a fost rău. Când a fost nevoie de sprijin pentru Colterm, PSD nu a fost rău. Când mă luptam pentru alocarea banilor pentru spitalul de copii, nu a fost rău. Acum, dintr-o dată, e rău? Hai să trecem și la domnul Nica. Păi domnul Nica era vicepreședinte PNL central la momentul la care s-a votat alianța electorală de guvernare dintre PSD și PNL. Și a votat pentru. A votat pentru lista comună de europarlamentare. Spunea că dacă PSD îl susține pe dânsul și pe domnul Robu, acceptă bucuros sprijinul PSD. Să vă dau citatul formulat de Alin Nica: „Este exclus ca PNL să-l susțină pe domnul Simonis la președinția Consiliului Județean Timiș. Dar dacă PSD-ul dorește să mă susțină pe mine și pe domnul Robu, acceptăm bucuroși. Și poate PSD primește în altă parte un alt județ”. Atunci era bun PSD, în viziunea domnului Nica. Nu mai era rău dacă îl susținea pe dânsul la conducerea județului. Am vorbit de bătăliile pe care le-am dus la București pentru proiectele Timișului. Am văzut că domnul Nica a fost extrem de dinamic în a merge și a-și salva funcția sa. S-a dus cu 15 primari peste Ciucă. Au bătut cu pumnul în masă, au stat până la 12 noaptea la sediul PNL din Modrogan, spunând că nu e bine să cedăm PSD poziția la președinția Consiliul Județean Timiș. Vă amintiți ca, în cei patru ani de când e președinte, să fi mers vreodată, la fel de autoritar, la fel de hotărât, la fel de înconjurat de o echipă pentru vreun proiect al județului Timiș?
— Din păcate, nu s-a văzut acest lucru. Avem același stadion vechi, nedemolat. De polivalentă nu se mai aude nimic, nici măcar nu știm în ce situație mai este proiectul cu pricina.
— Păi vedeți! Singurul moment în care a fost extrem de dinamic și bătăios a fost când își pierdea dânsul funcția. „Nu puteți să-mi luați mie funcția. Mergem și ne batem”. De ce nu v-ați bătut pentru stadion? De ce nu v-ați bătut pentru institutul oncologic? Pentru că era pierdut. De ce nu v-ați bătut pentru Lugoj? De ce nu pentru centuri? Sunt foarte multe lucruri de importanță pentru județ pentru care nu s-a bătut nimeni din actuala conducere a județului. Iertați-mă! Te bați numai când îți pierzi funcțiile? Nu ai credibilitate. PSD-ul e rău numai când nu te susține pe tine? Dar când cereai și făceai guvernări era bine? Când am întrebat niște primari de la PNL au spus că „partenerii noștri de la PSD nu sunt corecți”. Înainte cu o săptămână au împărțit banii de la Consiliul Județean, iar primarii PSD nu au luat niciun leu. Sau foarte puțin. Municipiul Timișoara a luat zero lei. Timișoara e aproape jumătate din județ ca populație. Ani de zile au luat zero lei și acum sunt brusc împreună. Patru ani s-au certat și a existat un conflict permanent între USR și PNL în Timiș. În prima săptămână după ce au semnat protocolul USR-PNL și au făcut poza aia în centru, pe o terasă, la un vin, după trei zile s-au certat pentru votul pentru viceprimari. A trebuit noi să votăm în pandemie cu Lațcău (nu că ne era simpatic)… Dacă timișorenii au hotărât că Fritz e primar și aproape majoritar (îi lipsea un vot în Consiliu Local, USR câștigase 13 consilieri din 27), cine suntem noi să spunem că nu suntem de acord? Era și pandemie, pe deasupra. Am hotărât că e normal să-i lăsăm să conducă, că i-au ales timișorenii. Asta e democrația. Ai pierdut, feliciți câștigătorul și îl sprijini cu ce poți să implementeze programul de guvernare. Asta am făcut în acești ani. Și de asta sunt așa de încurcați — pentru că nu prea au ce să spună. Tot așa, niciun primar din județ nu poate să spună că a încercat să-mi dea un telefon și nu i-am deschis o ușă.
— Domnule Simonis, e timpul să abordăm câteva idei importante din agenda dumneavoastră electorală. Vorbim de un stadion, care nu e doar o chestiune de civilizație sau de valorizare în sine a orașului. Priviți cum arată cel de la Craiova, de pildă. Un stadion nou înseamnă, până la urmă, o chestiune de onorabilitate, de perspectivă în viitor. De faptul că vei putea construi în jurul lui o echipă de fotbal de prima ligă. Pe vremea lui Iancu se construise o comunitate umană specială. Acei 30.000 de copii, tineri, ingineri, profesori, care veneau la meciurile importante, nu erau doar niște privitori. Reprezentau un fenomen social. Or, dacă nu ai un stadion, nu vei avea niciodată nici spirit de comunitar, nu vei avea nici mândria unei echipe care să însemne ceva pentru memoria așezării, cum a fost Poli Timișoara. La fel stau lucrurile și în lipsa unei săli polivalente. Nu poți chema pe nimeni la Timișoara să țină spectacole de anvergură. Am vorbit cu oameni ce lucrează în domeniul artistic. Nu poți chema mari artiști ai lumii nici dacă ai avea milioane de euro să-i plătești. Nu ai unde să-i duci, să se manifeste, că te faci de rușine. Când, în opinia dumneavoastră, vom vedea aceste două mari obiective, în cazul în care veți câștiga alegerile, finalizate?
— Aș spune de la început că edificarea acestor investiții nu e doar o chestiune de civilizație. E și o chestiune de drepturi și obligații. Se pare că Timișoara și Timișul au avut doar obligații față de guvernele țării timp de 34 de ani, anume de a trimite bani și de a investi în alte zone ale țării, încât să dezvoltăm armonios România. Și eu, ca român, nu sunt deranjat că nu lăsăm regiuni istorice ale României în noroaie. Ca principiu. Dar nu putem investi toți banii Timișului și ai celor trei-patru motoare economice ale României doar într-o zonă, și aici deloc. Pentru că, astfel, tocmai noi, cei care am fost primii și producem cei mai mulți bani la nivel național, riscăm să ajungem să fim depășiți de cei în care am investit banii noștri. Este de neacceptat. Trebuie o armonizare a acestor cheltuieli raportat chiar la 34 de ani de democrație. Înțelegem că, de câte ori se dau bani de la guvern, județele bogate primesc mai puțin pentru că au banii lor la dispoziție. Dar cât mai merge asta? Nu ai nicio investiție din fonduri guvernamentale, cât de mică, în Timișoara sau în Timiș. Revenind la întrebarea dumneavoastră. Stadionul are termen de execuție de 30 de luni, din care opt luni de proiectare. E foarte probabil ca Guvernul României să vină la Timișoara cu o ședință de guvern dedicată problemelor Timișoarei. Și să dea aici Hotărârea de Guvern prin care să aprobe indicatorii. Asta înseamnă că, în mod normal, în trei ani ar trebui să fie construit și finalizat. Partea grea a trecut. Am obținut finanțarea. Următorul obiectiv, după ce terminăm cu stadionul, este să trecem prin toate comisiile proiectul cu sala polivalentă, care este mult mai ieftină. Dar important este să avem consens asupra locului unde se ridică.
— Când ar putea începe lucrările de construire a institutului oncologic? Este o altă poveste care ține de mai mult de 20 de ani, o așa-zisă lucrare începută, dar nici azi finalizată. Iar în Banat avem o incidență crescută a diferitelor tipuri de cancer. E o necesitate acest institut. Care e situația lui? Pentru că și acesta va costa foarte mult.
— Timișoara medicală suferă foarte mult. Lipsa de infrastructură modernă face ravagii. Doar spitalul județean este într-o situație mai bună. S-au investit foarte mulți bani, în ultimii doi-trei ani, acolo. S-a adus aparatură modernă, inclusiv la spitalul „Victor Babeș” sau la cel de copii. Urmează institutul cardiovascular și cel de mari arși, la care se lucrează în ritm susținut. Am reușit să aducem aparatură medicală și investiții în sistem, dar mai durează câțiva ani până sunt toate gata. Institutul oncologic a fost probabil cel mai complicat obiectiv de impus bucureștenilor. Dincolo de mafia locală din domeniu — îmi permit să spun acest lucru —, care nu și-a dorit niciodată acest spital pentru că acele clinici private care tratează astfel de boli sunt foarte profitabile și un astfel de institut, de asemenea amploare, le-ar luat mult din profituri, au existat și alte piedici. A fost un efort susținut să nu se facă așa ceva. Și am văzut asta până în ultima clipă, în ideea ca institutul să fie sabotat. E o investiție de peste 200 de milioane de euro. Una din cele mai importante din țară cu excepția celor din București. Va avea 280 de paturi, cu heliport. În prezent, acea clădire aflată în ruină, de pe Calea Torontalului, reprezintă panorama eșecului clasei politice timișorene de peste trei decenii. Vă mai spun că mai avem în lucru investiții de 4,5-5 miliarde de euro în anii următori pentru Timiș. E un record absolut — chiar peste Cluj. Dar, chiar și cu aceste investiții uriașe, nu recuperăm întregul decalaj față de județele care ne-au luat-o înainte. Noi facem centura de ocolire a orașului, în timp ce la Oradea se vorbește deja de a doua centură ocolitoare, de un al doilea inel. Cam aici suntem, din păcate, acum.
— Bun. Domnule Simonis, sunt convins că știți că oamenii locului nu mai au răbdare. Dați câteva termene, de finalizare concretă a acestor obiective, în cazul în care veți fi ales președintele Consiliului Județean Timiș.
— Spitalul Oncologic va fi gata la final de 2026. Stadionul „Dan Păltinișanu”, în 30-36 de luni. Polivalenta nu este o lucrare așa de ambițioasă. Dacă ne vom mișca rapid, anul acesta, ar trebui să fie gata în doi ani și jumătate.
Fostul premier, actualmente ministrul Transporturilor în Cabinetul Ciolacu, a făcut această precizare în cadrul întâlnirii membrilor guvernului cu presa timișoreană.
Și el, și Alfred Simonis, liderul PSD Timiș și candidatul Alianței PNL-PSD la președinția CJT, au pledat, înaintea primului-ministru, pentru o regândire substanțială a relației dintre Banat, în general, și puterea centrală.
Sorin Grindeanu a recunoscut că abia în ultimii doi ani investițiile guvernamentale au început să vină și către Timișoara, nu doar invers, cum au stat lucrurile, neîntrerupt, de la Revoluție încoace.
Cabinetul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu și-a ținut obișnuita ședință de Guvern la sediul Prefecturii Timiș pentru prima dată în afara capitalei. Jumătate dintre miniștri s-au aflat fizic în orașul nostru fiind în legătură directă prin intermediul transmisiunilor prin net cu cei rămași la București.
Ministrul transporturilor Sorin Grindeanu în calitate de gazdă dar și de principal beneficiar al hotărârilor adoptate azi a explicat că orașul și județul nostru au meritat cu prisosință această onoare. Mai în glumă (sau poate mai în serios) premierul Ciolacu a cerut găzduire în județul nostru pentru o eventuală viză de flotant deoarece în ultima vreme a venit destul de des pe aceste meleaguri.
„Este adevărat că în ultima vreme ați venit destul de des la noi. Deja o să spun că sunteți de-al casei. Mai recunosc ceva: că nu mă miră faptul că a început să vă placă aici la Timișoara și că vreți să vă mutați în vest. Știm cu toții că Timișoara e Fruncea, ceea ce înseamnă investițiile în orașul nostru reprezintă un punct aparte, de infrastructură modernă” și-a susținut punctul de vedere Sorin Grindeanu.
În ședința de azi s-au discutat și aprobat proiectele de acte normative incluse în prealabil pe agenda ședinței e vizează în mod direct această parte de țară.
„Este un semnal clar pe care Guvernul României îl dă astăzi. Județul Timiș merită și are dreptul să aibă parte de investiții guvernamentale mari, pe măsura contribuției pe care o are la PIB-ul României. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, ca în Banat, Timișul a fost văduvit mult prea mult timp de proiecte majore, deși este unul dintre polii de creștere economică ai țării. În 30 de ani, prea puțini din banii cetățenilor din Timiș s-au întors aici în investiții care să le facă viața oamenilor mai bună. Vrem să schimbăm această situație și de aceea am venit astăzi cu proiecte concrete, care au un impact major asupra dezvoltării județului.
Astăzi demarăm procedurile pentru construirea Institutului Regional de Oncologie din Timișoara. Este un obiectiv foarte important pentru viețile a zeci de mii de pacienți, o investiție PNRR de peste 230 de milioane de euro. Noul institut va avea 250 de paturi și ambulatoriu integrat cu 26 de cabinete medicale. Vor fi dotări de ultimă oră pentru analize de laborator, imagistică, bloc operator, terapie intensivă și centru pentru transplant”, a explicat demersul său Marcel Ciolacu.
Dintre proiectele din 25 aprilie vom enumera ele ce au o relavanță directă pentru vestul țării.
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat Beba Veche (România) – Kübekháza (Ungaria), completarea anexei nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002, precum şi pentru trecerea în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a sectorului de drum județean DJ 682, inclusiv a terenului aferent acestuia aflate în domeniul public al judeţului Timiș şi în administrarea Consiliului Județean Timiș, precum şi încadrarea acestuia în categoria funcțională a drumurilor de interes naţional
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurii de expropriere a imobilului proprietate privată, precum şi aprobarea listei cuprinzând imobilul proprietate publică a unității administrativ – teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităților, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Varianta ocolitoare a municipiului Arad -Est"
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare în portul Drobeta Turnu Severin.
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ,,Construire Stadion cu capacitate de 30.000 locuri, Str. Ştefan Covaci nr. 1, municipiul Timișoara, judeţul Timiș.
…
6. PROIECT DE HOTĂRÂRE A GUVERNULUI privind plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi speciale, aferente lunii mai 2024, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetul de stat
La finalul întânirii de lucru a cabinetului ministrul Sorin Grindeanu a profitat de ocazie și a prezentat pe larg stagiul lucrărilor de infrastructură în curs de desfășurare sau care vor intra în cel mai scurt timp în licitație.
Miercuri, 24 aprilie, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, Florica CHIRIȚĂ, a participat la deschiderea oficială a celei de-a VII-a ediții a FoodIntelForum – Agribusiness – Producție alimentară/băuturi – Retail – Ho.Re.Ca., eveniment găzduit de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, sub cupola Leader Space.
Mesajul de bun venit a fost adresat de Răzvan Teodorescu, Prorector al USAMV București, urmat de discursurile susținute de Florica Chiriță, Președinte CCIAT, Gabriel Biriș, Managing Partener Biriș-Goran Legal&Tax și Petre Roman, Președinte Universitatea UMEF Geneva. (Vezi: https://foodintelforum.ro/) „Doresc să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ediția 2024 a FoodIntelForum, și totodată, să felicit organizatorii pentru inițiativă și pentru organizarea unui eveniment care a reușit în acești șapte ani să devină o adevărată platformă-program care reunește elita mediului academic, de afaceri, politic, pentru un scop extrem de important și actual – viitorul agriculturii, un viitor verde, sănătos care să răspundă mai bine nevoilor planetei noastre în schimbare. Consecventă misiunii camerelor de comerț din România de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri locale în raport cu autorităţile publice, CCIAT şi-a demonstrat în cei 34 de ani de activitate vocația de promotor al unui mediu de afaceri durabil, competitiv și inteligent. (…)
CCIA Timiș este un vector de business cu un foarte mare potențial de a genera și consolida coeziune în mediul de afaceri. Consider că prin eforturile concertate ale principalilor actori din mediul politic și economic se pot contura direcții strategice convergente. Putem fi astfel contributori ai unui mediu de afaceri sănătos, ai unei elite de afaceri puternică, stabilă și atractivă”, a spus președintele CCIAT în discursul său. Totodată, omnia Sa a prezentat Forumul Internațional de Afaceri care va avea loc la Timișoara între 9 și 10 mai și a invitat pe cei prezenți să participe la acest eveniment unic în peisajul cameral românesc.
La discuțiile care au urmat ceremoniei oficiale, dna Florica CHIRIȚĂ și Stana STOIANOV, Director în cadrul CCIAT, au avut întâlniri cu Robert Hellwagner, CEO Selgros, și cu Bogdan Popovici, Director al BucharestFoodSummit, pentru a le prezenta aspecte din activitatea Camerei de Comerț timișene dar și pentru a-i invita ca parteneri la evenimentele de anvergură organizate de CCIAT.
FoodIntelForum 2024, a adunat fermieri, antreprenori, bancheri, mari retaileri, specialiști fiscali și reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale, pentru a discuta despre viitorul agribusiness-ului românesc.
Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara a organizat miercuri, 24 aprilie, o sesiune de instruire profesională a asistenților personali ai persoanelor cu handicap, angajați în cadrul DAS MT, la care au participat în jur de 200 de asistenți personali.
Programul de formare profesională a avut drept tematică: „Principiile etice ale profilului asistentului personal, incidența faptelor de corupție. Particularități privind normele specifice de protecție în domeniul sănătății și securității în muncă”.
Evenimentul a fost organizat de către departamentul Servicii și Beneficii Sociale pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din cadrul DAS MT în colaborare cu personalul de specialitate al direcției.
Sesiunea de instruire profesională a avut loc la Casa Tineretului, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș și a fost dedicată asistenților personali angajați în cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara.
Prezent la eveniment, primarul Municipiului Timișoara, Dominic Fritz, le-a transmis participanților: „Sunt ferm convins că Timișoara are la fel de mult nevoie de dumneavoastră și de persoanele de care aveți grijă, cum dumneavoastră aveți nevoie de Direcția de Asistență Socială, Primărie, alte instituții. Cu fiecare persoană cu dizabilitate care este inclusă în viața noastră comună, noi ca o comunitate creștem. Creștem în diversitate, creștem în experiență, în empatie, creștem bunătatea. Toată lupta pentru un oraș mai accesibil, mai prietenos cu persoanele cu dizabilități, nu este doar o luptă pentru dumneavoastră și familiile dumneavoastră, este de fapt o luptă importantă pentru tot orașul, indiferent dacă ai sau nu o dizabilitate. Noi toți avem nevoie să fim o comunitate care învață cum să depășim bariere.“
Mesajul Directorului General DAS MT, doamna Emese Eszteró: „Munca dumneavoastră, a asistenților personali, este foarte importantă pentru noi și pentru cei pe care îi aveți în grijă. Asistenții personali au mai multe roluri, în primul rând sunteți membri de familie și știm cât de greu este acest lucru. Vă asigurăm de tot sprijinul nostru. Suntem aici, împreună, pentru că instituția noastră, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, este alături de dumneavoastră, cu tot ce ne obligă și ne permite legea.”
Directorul General Adjunct DAS MT, doamna Simona Potîng, coordonatorul serviciului care se ocupă de asistenții personali, a transmis: „Apreciem foarte mult munca dumneavoastră, a asistenților personali. De dumneavoastră depinde modul în care o persoană cu dizabilități are contact cu societatea, poate să intre în societate, să socializeze și să nu rămână undeva ascunsă în anonimat. Dorim să știți că, ori de câte ori veți apela la noi, avem servicii și centre în care vă putem sprijini.“
Prin aceste programe de formare profesională, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara își propune creșterea gradului de eficientizare a activității asistenților personali ai persoanelor cu handicap și sprijinirea acestora în desfășurarea atribuțiilor profesionale, așa cum sunt prevăzute în legislație, în contractul de muncă, precum și în fișa postului.
Potrivit normelor legale, autorităţile publice au obligaţia să asigure instruirea periodică a asistenților personali, iar aceștia au obligaţia de a participa, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator.
Dezinsecția care urma să aibă loc în perioada 15-25 aprilie s-a amânat din cauza ploilor. Tratamentele chimice vor avea loc în perioada 26-30 aprilie, pe timp de noapte, în intervalul orar 21:00 – 6:00 dimineața.
Tratamentul chimic va avea loc împortriva insectelor și larvelor.
Cetățenii sunt atenționați să facă dezinsecții în spațiile private. În caz contrar, riscând amenzi de până la 1.000 de lei.
