Cel mai recent raport al Băncii Mondiale reflectă o mare îngrijorare în ceea ce privește „perspectiva sumbră” cu care se va confrunta economia globală în acest an și în anii următori. Astfel, în opinia autorilor acestui raport, creșterea economică din 2021 va fi încetinită în mod semnificativ în 2022 și în 2023, mai ales din cauza actualei explozii a prețurilor la hidrocarburi (67,2%) și bunuri de consum (31,9%), a supraîndatorării guvernelor, a companiilor nefinanciare și a populației, precum și a acutizării disparităților și inechităților inter- și intrastatale. Drept urmare, creșterea economică la nivel global ar urma să se diminueze de la 5,5% în anul trecut la 4,1% în acest an și la doar 3,2% în 2023. (1).

În mod evident, această „perspectivă sumbră”, așa cum este calificată de autorii raportului menționat, va afecta și economia și societatea românească în ansamblu, cu toate că România a înregistrat în ultimii doi ani o dinamică economică remarcabilă comparativ cu mjoritatea țărilor din UE 27. Astfel, în 2020, economia UE 27 s-a comprimat cu 5,9%, pe când cea a României, cu doar 3,7%, iar în anul trecut, România a înregistrat o creștere economică de circa 7%, o creștere semnificativ mai mare comparativ cu economia UE 27(circa 4,5%). (1), (2).
Nota bene, sustenabilitatea unei unei asemenea rate de creștere, și în acest an, și în anul următor, este, în opinia mea, foarte puțin probabilă. Din cel puțin patru motive. În primul rând, economia României este dependentă în mare măsură de economia germană în ceea ce privește exporturile. Iar economia Germaniei a înregistrat, în anul trecut, o creștere economică cu mult sub așteptări (2,7%), comparativ cu o nivelul acestui indicator la nivelul UE 27. (3), (4). Apoi, nu trebuie să omitem faptul că România a înregistrat în ultimii trei ani o creștere nesustenabilă financiar a importurilor nete (importuri minus exporturi). Drept urmare, deficitele de cont curent din această perioadă au fost cu mult mai mari comparativ cu nivelul critic reglementat de Comisia Europeană (4% din PIB): 4,9% din PIB 2019, 5,2% din PIB în 2020 și circa 5,7% din PIB în anul trecut. (4). În al treilea rând, România a devenit mult prea dependentă de importurile de resurse energetice: cărbuni, hidrocarburi și energie electrică. Astfel, conform Institutului Național de Statistică, România a importat, în primele 11 luni ale anului trecut, următoarele cantități de cărbuni, țiței, gaze naturale, produse petroliere și energie electrică: 0,4406; 6,131; 2,503; 3,6475; 0,6277 milioane tone echivalent petrol (mtep). Datorită acestui fapt, ponderea importurilor (13,9515 mtep) în consumul total de resurse energetice (30,7849 mtep) a atins un maxim istoric: 45%! (5). În sfârșit, România a fost afectată în ultimele trei decenii de o criză demografică fără precedent, o criză care ar putea avea un deznodământ tragic. Consecințele acestei crize sunt următoarele: numărul celor născuți vii a scăzut de la 314.746 în 1990 la circa 177.000 în anul trecut; numărul deceselor a crescut de la 247.086 în 1990 la circa 342.000 în anul trecut; depopularea anuală a crescut de la 19.121 de locuitori în 1990 la aproape 200.000 (!) de locuitori în anul trecut. Drept urmare, populația rezidentă a scăzut de la 23,211 milioane (31 decemberie 1989) la mai puțin de 19 milioane (1 ianuarie 2022)! (6), (7).

Aceastea sunt datele problemei, ca să spun așa. În opinia mea, o asemenea problemă „sumbră”, mai ales „deșertificarea” demografică, ar trebui conștientizată și, în niciun caz, eludată, mistificată sau utilizată în scopuri propagandistice. Apoi, ar fi necesară soluționarea acesteia. Dar suntem oare capabili, ca națiune, să rezolvăm, cât de cât, această problemă crucială de care depinde dăinuirea țării noastre? Sau, mai degrabă, vom accepta, cu resemnare mioritică, o „aterizare forțată” fatală? Vom trăi și vom vedea…

Surse de date:
1. Banca Mondială, Global Economic Prospects – World Bank Group;
2. Eurostat, (nama_10_gdp) – Eurostat – Data Explorer;
3. https://www.destatis.de/EN/Press/2022/01/PE22_020_811.html;
4. Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook Database; October 2021;
5. Institutul Național de Statistică, https://insse.ro/cms/ro/content/resursele-de-energie-dateprovizorii-84;
6. Eurostat, demo_gind – Eurostat – Data Explorer;
7. https://insse.ro/cms/ro/content/mișcarea-naturală-populației-83.