20.1 C
Timișoara
sâmbătă 27 aprilie 2024
Acasă Blog Pagina 3301

Fără bani de salarii în instituțiile publice! Urmează disponibilizări de personal, inclusiv în Timiș

„Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituțiilor publice din țară, inclusiv instituțiilor de cultură și a institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, „reducerea numărului de angajați și/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale”, scrie senatorul USR Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit documentului, Teodorovici arată că banii prevăzuți pentru plata salariilor pentru trimestrul al IV-lea sunt insuficienți. Ministrul Finanțelor reamintește obligația ordonatorilor principali de credite de a se încadra în cheltuielile aprobate prin buget, ceea ce ar însemna fie o restructurare de personal fie o reducere corespunzătoare a salariilor. În final, ministrul roagă Ministerul Muncii să i se comunice săptămânal măsurile luate pentru încadrarea în cheltuielile de personal prevazute.

„Măsurile fiscale și economice inconștiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Cheltuielile sunt în creștere, iar veniturile nu reușesc să țină pasul, mai scrie Alexandrescu.

Ce mai arată senatorul USR:

Promisiunile electorale populiste și măsurile fiscale care avantajează companiile și instituțiile camarilei politice de la București și ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar în toamnă.

Practic, instituțiile publice, inclusiv teatre, spitale, școli și centre de cercetare, sunt avertizate de Orlando Teodorovici că trebuie să impună o austeritate cruntă, totul pentru ca bugetul fantasmagoric adoptat în primăvară, cu o întârziere de aproape jumătate de an, să nu ducă la deficite bugetare galopante.

După schimbările legislative promovate de guvernarea Dragnea-Dăncilă, inclusiv creșterea îndemnizațiilor demnitarilor și creșterea nediscriminată a salariilor funcționarilor publici, Teodorovici îndeamnă acum instituțiile publice să strângă cureaua și să sufere de pe urma proastei guvernări a PSD-ALDE, apelând la austeritate și tăieri de salarii pentru a evita reducerea personalului.

Toate acestea în condițiile în care multe instituții sunt deja subfinanțate și nu își pot îndeplini menirea stabilită de legislația în vigoare.

Creșterea veniturilor și a nivelului de trai al populației trebuie să fie un deziderat pe care toate guvernele trebuie să îl urmărească, dar acest deziderat trebuie urmărit prin măsuri realiste și care pot fi îndeplinite fără a afecta funcționarea instituțiilor statului. Ultimatumul semnat de Orlando Teodorovici arată caracterul heirupist, nerealist și toxic al unei guvernări care acționează într-o logică populistă și ipocrită, crescând cheltuielile fără să se asigure că veniturile pot să le acopere.

După ce au adoptat pensii speciale și au crescut indemnizațiile demnitarilor, guvernarea PSD-ALDE amenință acum cu tăieri de salarii și concedieri în sectorul public. Din informațiile primite din instituțiile publice, fondul de salarii are lipsă în lunile septembrie și decembrie, din pricina „trimestrializării”, o inovație marca Vâlcov.

Solicit prim-ministrului Viorica Dăncilă și ministrului Orlando Teodorovici să anunțe public că nici un cetățean al acestei țări, profesori, cercetători, doctori, pompieri, actori, nu vor avea de suferit de pe urma măsurilor fiscale inconștiente adoptate de această guvernare.

Este responsabilitatea guvernului să găsească soluții adecvate care să soluționeze problemele bugetare pe care tocmai acest guvern le-a cauzat prin măsurile inconștiente adoptate în ultimii doi ani.

Sursa: hotnews.ro

 

Un nou cod galben în vestul țării

0
Un nou cod galben de instabilitate atmosferică, descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină, anunță meteorologii.
Cantitățile de apă vor depăși 15-25 l/mp, iar pe arii restrânse 40-50 l/mp. Sunt vizate județele Caraș Severin și Hunedoara, cât și zonele montane din Timiș, Arad și Bihor. Avertizarea este valabilă până la ora 23.00

Un tânăr de 16 ani, mort într-un accident. Unde s-a produs tragedia

0

Un accident de circulație a avut loc în cursul serii trecute, în cartierul arădean Bujac. Un tânăr de 16 ani, care traversa strada prin loc nepermis și în fugă, a fost surprins și accidentat de un BMW. Incidentul s-a produs la intersecția străzilor Tiberiu cu Lăcrămioarelor.

Tânărul lovit de mașină a fost transportat de urgență la Spitalul Județean Arad. Deși medicii au încercat să-l mențină în viață, tânărul a decedat în cursul acestei dimineți.

Șoferul este din Arad și are 30 de ani. Pe numele lui a fost deschis un dosar penal.

 

Apa contaminată cu bacteria E. coli, la un spital din România

Situație revoltătoare la Spitalul de Urgentă Vaslui. Pacienții sunt în pericol să se aleagă cu o boală în plus, pentru că apa de la chiuvete a fost contaminată cu periculoasa bacterie E. coli. Chiar şi angajații spitalului au fost la un pas să se îmbolnăvească.

Cu toții au fost avertizați să nu mai bea apă de la robinet, ci doar îmbuteliată. Direcția de Sănătate Publică a deschis o anchetă.

Sursa: observator.tv

Europa a votat. Ce anume?

0

Aparent, liniștea s-a așternut peste continent după alegerile europarlamentare! Dar este doar o iluzie sub care fierb toate zarzavaturile intrigilor naționale, ale răfuielilor abia stârnite de rezultatele europene, frustrările niciodată ameliorate, ci doar ascunse sub preș. Puține sunt țările în care numărarea voturilor nu a zdruncinat status-quo-ul, și tocmai acest fapt obligă la o matură analiză: cât de europene sunt alegerile din Uniunea Europeană? Câtă Uniune și ce fel de mesaj oferă un asemenea eveniment? Care a fost — dacă o fi fost — tema acestor alegeri și ce a crezut cetățeanul care a intrat în cabină? Nu în ultimul rând, încotro ne îndreptăm, nu doar prin prisma rezultatelor, ci a întrebărilor pe care nu știm să le formulăm?

Partidele europene și secțiile de vot

În România ultimilor ani, mai precis a ultimelor alegeri — fie ele parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare —, problema votului „din diaspora” a fost un cărbune încins în mâna tuturor comentatorilor mai avizați sau mai ondulați la cerințele „pieței” interne a televiziunilor. S-au cerut și, uneori, s-au obținut demisii, s-au spus vorbe grele, s-au scos din șifoniere, cu tot cu mirosul lor de naftalină și aer stătut, neregulile administrației politice a problemei. La toate acestea, am adăugat mental faptul că în fiecare dintre cele 28 de state ar fi fost suficient ca o parte dintre secțiile de vot să creeze necazurile și aglomerația celor românești. Și atunci, ne-am întrebat și noi, precum cetățeanul turmentat de atâta politichie, cum e cu putință ca la 40 de ani de la primele alegeri europarlamentare să stăruie aspecte de o asemenea factură în toate conversațiile postelectorale? Chiar nu vrem să vedem ținta reală, subiectul propoziției? S-a spus, pesemne pe bună dreptate, că nu au fost deschise suficiente secții de votare în orașul X sau în țara Y. Câte ar trebui spre a fi suficiente? Înmulțiți cu 28 de state care au obligația de a deschide asemenea secții și veți vedea o Europă sufocată!

Cu aceasta ne întoarcem la discuțiile anilor ’70 și nu numai, atunci când comunitățile europene deja extinse puneau pe agendă teme cu adevărat comune, precum sistemul de partide, instituțiile europene, cetățenia și, deasupra tuturor, raportul statelor-națiune cu noua realitate politică transnațională. Era una trans-națională, adică oferind națiunilor ceva ce este comun așteptărilor lor sau o realitate supranațională, mai precis o căciulă sub care să locuiască indiferent de anotimp și de preferințe? Cum urmele conflictului militar erau încă acut percepute, iar războiul rece se derula în toate măruntaiele istoriei contemporane, răspunsul clar era: organism transnațional, cu partide și instituții europene. Ce s-a ales?

În primul rând, o poveste cu două fețe, niciuna credibilă pe de-a-ntregul! Parlamentul european are în componență opt (con)federații de partide, care își spun, totuși, formațiuni europene. Atunci când politica internă nu le mai e destul de ofertantă, partidele naționale se întorc spre Bruxelles pentru aprobări, susținere, legitimitate sau influență. Dar, când vine vorba despre alegeri europene, fiecare grupare națională vine nu doar cu listele proprii — ceea ce e firesc —, ci cu problemele, idiosincraziile și răzbunările de acasă! Unii lideri au avut câte ceva „european” în discursurile pre-electorale, dar majoritatea celor cuprinși pe liste și, deci, viitori euro-parlamentari sunt cu temele nefăcute. Ei se zbat să fie pe listă pentru beneficii, majoritatea materiale, pentru sentimentul de putere (voința de putere!!!), de importanță personală, pentru imagine și atunci când „partidul o cere”, pentru a pune umărul împotriva vrăjmașilor! Ajunși în hemiciclu, își fac selfie-uri, sunt aplaudați de familii și invidiați de adversari, dar, pe fond, totul e o chestiune de orgoliu personal și nicidecum de program politic european! Le este, desigur, teamă de vocile euro-sceptice, de riscul reformei legislativului Uniunii, dar departe de ei gândul de a iniția schimbări. „Să se schimbe, primesc, dar să nu se modifice nimic!”, spunea cândva, cineva, undeva…. Iar dacă cineva cu exces de zel academic ar lua listele cu partidele componente ale federațiilor de partide din legislativ, ar avea greutăți în a găsi linia comună între ele. Adică ceea ce ne-am aștepta să fie ideologia acestora!

În acest caz, ne-am permis un exercițiu de imaginație politico-administrativă. Ca toate ipotezele, începe cu „ce-ar fi dacă?”. De pildă, dacă în scena alegerilor euro-parlamentare nu am mai vota direct partidele naționale, ci pe cele „europene”? Dacă am avea un buletin de vot cu… opt pagini, câte una pentru fiecare (con)federație de partide, cu lista formațiunilor afiliate și, în locul șirului de nume ale viitorilor europarlamentari, am avea un cuvânt-cheie, chintesența doctrinei/programului acelei (con)federații? Sunt, cumva, numele de politicieni naționali mai importante decât agenda unei formațiuni europene? Scuzați lezmajestatea, dar, după atâtea mandate în Parlamentul european, din toate țările, puțini sunt cei ce pot spune clar ce au adus ei nou în timpul exercițiului legislativ!

Veți spune că avem maniere diferite de vot în diferitele țări. Da, dar, dacă cei aleși vor avea aceleași drepturi și obligații, nu ar fi logic și firesc să ajungă acolo în baza unei selecții procedural unitare? De pildă, în Austria s-a practicat votul preferențial și, astfel, domnul Heinz-Christian Strache, fost lider al Partidului Libertății, acuzat de înaltă corupție (posibil și trădare) să fie bifat de cei mai mulți votanți ai partidului extremist și, de pe un loc defel eligibil, să ajungă să-și câștige un mandat europarlamentar. Carles Puigdemont, împreună cu un colaborator al său, votați din poziții fruntașe pe listele naționale nu vor primi acreditarea parlamentară, nefigurând, din motive evidente, pe tabelul înaintat forului comunitar, de către… autoritățile naționale. Nu mai amintim pleiada de marionete politice ce deschid listele doar spre a atrage voturi — li se spunea politicieni-locomotivă —, dar care, odată aleși, se retrag în favoarea unor nume mai puțin cunoscute, deci mai puțin eligibile (politicienii-vagon?). Ce fel de locomotivă abandonează vagoanele? Să înțelegem că scopul era doar intrarea în Parlament, nicidecum activitatea legislativă ulterioară?

Dacă am avea, într-adevăr, partide europene sau federații, dacă astfel sună mai neutru? Fără nume de persoane, ci cu idei și principii enunțate pe buletinul de vot? Nu cumva s-ar elimina tocmai „componenta națională” a afacerii și competiția ar sta între aceste principii? Nu cumva ne-am duce la vot pentru una dintre cele opt-nouă formațiuni transnaționale cu agendele lor aferente? Și nu ar mai conta că ești din diaspora sau votezi acasă, pentru că, oricum, ar fi un vot transnațional pe teme și cu opțiuni de dincolo de conflictele domestice? Și am mai avea, oare, interminabilele speculații cu privire la procentul adus de „diaspora”, câtă vreme am vota cu toții acasă, în Europa? Dacă cetățenia europeană ar avea conținut politic și electoral, iar termenul de diaspora ar fi evacuat dincolo de frontierele Uniunii?

Și atunci, câte secții de votare ar trebui să deschidă fiecare țară în fiecare dintre celelalte 27 de țări membre, cu toată propaganda naționalistă și cortinele diplomatice care sunt acum mai mobile ca oricând? Ei, da, ar fi și competiția ordonării pe liste! Nu, nu ar fi! Pentru că pe buletinul de vot ar apărea doar formațiunea europeană, iar apoi, numărându-se voturile înregistrate pe teritoriul fiecărei țări, s-ar aloca proporțional un număr de mandate, iar numele din dreptul acestora s-ar scrie în limbaj național. Cel puțin pentru început!

Ar fi mai simplu? Am avea un singur rând de secții, un singur rând de buletine de vot, opt formațiuni și o coerență politică la nivel european! E puțin? E banal? Stupid? Urgent? Am văzut că diferiți lideri importanți au tratat aceste alegeri drept validări sau contestări ale propriilor puteri interne! De la „referendumul” lui Macron la cel din România, din Grecia în Marea Britanie, totul a gravitat în jurul narcisismului național. Acolo unde au fost și alăturate unor alegeri locale sau regionale; acolo unde au generat cutremure naționale; acolo unde totul pare a se lua de la zero, în mod cert nu vorbim despre alegeri europene! Nu spunem aici faptul că problemele naționale nu există, dar ele trebuie soluționate la nivel național. Rufele trebuie spălate acasă dacă țin de aspectele interne și nu intră în conflict cu agenda europeană. Numai că aceasta trebuie întâi să existe și să fie clară pentru toți combatanții, cel puțin, dacă nu și pentru alegătorul european! E greu? Imposibil? Absurd sau simplu constituțional european, ignorat și ironizat de mai toată lumea?

Pragul electoral

Un aspect aproape ignorat este cel al pragului electoral la nivel european strict pentru aceste alegeri europarlamentare! Ne-am uitat cu atenție pe rezultatele oficiale ale scrutinului și, dincolo de câștigători, Cenușăreasa își plânge neputința. Cine este domnișoara? Să-i spunem moralitate, fair-play, egalitate procedurală, legitimitate sau… suveranitate națională? Este un fapt știut acela că statele naționale ale Uniunii Europene au un număr de populație foarte diferit, ceea ce și induce, proporțional, numărul de mandate pe care le primește fiecare stat (nu națiune, stat!!!). Un alt element cu caracter de evidență este acela că, niciodată în societățile reale, voturile nu se distribuie ca bomboanele între frați buni, întotdeauna existând proceduri de împărțire a avuției electorale între subiecții cei mai bine plasați. Este așa-numitul prag electoral ce delimitează câștigătorii de perdanți. În România a fost cel de 5%. Dar, de pildă, două formațiuni din Belgia (creștin-democrații francofili și, respectiv, creștin-socialii germani) au obținut câte un mandat deși scorul lor electoral a fost de 3,52%, respectiv 0,22%; în Germania, 7 mandate au fost obținute cu scoruri sub 5%, în timp ce Pro Patria din Estonia (afiliat la Partidul Popular European) a obținut 10,3% din voturi și niciun mandat! Partidul „Stânga” din Slovenia a adunat 6,34% opțiuni și a rămas acasă! În timp ce Partidul Popular al Tirolului de Sud, cu 0,53% din voturi, a primit un mandat. S-ar putea alcătui liste lungi și complexe! Vom spune că fiecare stat are propriile reguli în materie. Dar e vorba este europarlamentare! Ne-am gândit și la reprezentarea comparativ similară la nivel european, adică la conținutul unui 0,5% în Germania în comparație cu un 9% în Estonia, la nivel de populație. Dar, din exemplele de mai sus, rezultă că nici o asemenea scuză nu se aplică.

Și atunci, ce înseamnă acest prag electoral în discuția despre legitimitatea unui anume europarlamentar și, respectiv, în momentul exercitării dreptului său de vot pe o temă de interes european? Onest vorbind, alegerile europene nu ar trebui să beneficieze de câteva constrângeri procedurale comune spre a furniza aceeași autoritate și forță legislativă fiecărui mandat din Parlamentul Uniunii?

Coalițiile parlamentare

Nu în ultimul rând, trebuie amintită problema coaliției post-electorale! Este o temă aproape nouă, dat fiind faptul că, până la acest scrutin, popularii dominau prin numărul lor, urmați de socialiști, cu care, pe majoritatea subiectelor, reușeau să formuleze un compromis. De data aceasta, probabil și prin absența unui lider popular carismatic sau a unui alt lider politic incontestabil, se pune problema modificării profilului politic al Parlamentului! Odată cu acesta, numeroase probleme vor sta altfel pe agendă, vor determina alte relații cu capitalele naționale și, cu siguranță, se va fluidiza mecanismul puterii la nivel european! În bine sau riscant, după cum vor suna goarnele puterii și vor lucra frâiele societății civile!

În fapt, dominația creștin-democraților riscă să fie înlocuită cu o largă alianță a social-democraților cu liberalii (ALDE) și cu verzii. Matematic, se susține o (totuși) slabă majoritate, de 43,54%, ceea ce pare un proiect acceptabil. În efervescența sărbătoririi rezultatelor electorale, liderii celor trei grupări/familii politice uită să recitească programele — dacă le-or fi schițat înainte! Să ne uităm la noi acasă, de exemplu. Această alianță ar duce la aceeași masă, deloc rotundă (!), PSD cu USR-PLUS. Câți dintre alegătorii celor două partide le-ar dori aliate? Am avut, așadar, alegeri europene? Social-democrații români sunt deschiși unor exerciții de guvernare aliată în aceeași măsură ca cei germani sau portughezi? Greu de spus, mai ales după demisia doamnei Andrea Nahles de la conducerea SPD. În Germania, social-democrații — SPD — au suferit o nouă înfrângere după cea usturătoare din alegerile federale, pierzând 12 procente față de precedentele europarlamentare și venind pe locul 3, tocmai după Verzi. Cum să accepte electoratul propriu tocmai o asemenea alianță?

Popularii au mai puțin de 24% legitimitate să mai conducă Uniunea. Are cineva mai mult? Pe lângă matematică, e nevoie de stabilitate și coerență. O putem compune, cumva? Din miriada de partide naționale, fiecare cu „faliții lor”, introvertite spre disensiunile de acasă și cu o slabă performanță la alegerile europene? Vor apărea de undeva, dintr-un buzunar magic, politicienii care să țină Europa într-un singur ring sau naționalismul îi va mai da acesteia o lovitură sub centură? Europa a votat local, național, dar nu european! Cu ce preț?

 

 

 

 

Drama unei fetițe crescute de o asistentă maternală. Este îngrozită că ar putea fi adoptată cu forța în SUA

0

O fetiţă de doar 8 ani, din Mehedinţi, trăieşte o dramă. Abandonată de mama ei la scurt timp de la naştere, a fost crescută de o asistentă maternală, care a încercat de zece ori în doi ani să o adopte, însă fără succes. Acum a fost anunţată că fetiţa trebuie să meargă în America după ce, fără ştirea lor, statul român şi-a dat acordul pentru adopţia internaţională. Chiar dacă toate documentele sunt gata, fata refuză să plece de lângă cei care au îngrijit-o în primii ani de viaţă şi nu mai vrea să meargă la şcoală de teamă că va fi luată de acolo cu forţa de familia adoptivă.

Mariana şi Vasile Şărămăt au doi copii. După ce aceştia s-au aşezat la casele lor, şi-au mai dorit unul. Cea mai rapidă cale era ca femeia să devină asistent maternal. Soţii au mers împreună la un centru de plasament şi au rămas îngroziţi ce ceea ce au văzut acolo.

Detalii, aici!

Bilanț după ploile torențiale: 12 județe au fost afectate

0

Pompierii au intervenit în 14 localități din 12 județe, în urma ploilor torențiale de luni seara, şi au scos apa din peste 150 de curți şi 30 de subsoluri. Vântul puternic a desprins 3 acoperișuri de pe clădiri, iar 6 copaci au fost doborați pe carosabil.

Potrivit IGSU, bilanțul ultimelor 24 de ore se prezintă mult mai bine raportat la săptămâna trecută, fiind înregistrate intervenții în 14 localități din județele Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Buzău, Dâmboviţa, Hunedoara, Ilfov, Neamţ, Olt, Teleorman şi Vâlcea.

Echipajele de pompieri au acționat pentru evacuarea apei din 7 case, 34 beciuri, 164 curți şi de pe 2 străzi. Totodată, din cauza vântului puternic 3 acoperișuri au fost desprinse de pe clădiri, iar 6 copaci au fost doborați pe carosabil.

Deşi în luni şi pe parcursul nopții au fost emise peste 50 de atenționări şi avertizări hidro-meteorologice de fenomene severe, nu au fost înregistrate situații extreme care să se soldeze cu victime.

În judeţul Arad, între orele 19:10 -19:40, a fost cod roşu de grindină, averse cu caracter torenţial şi vijelie puternică în urma căruia au fost afectate de inundaţii satele Dezna şi Buhani din comuna Dezna. Pompierii au intervenit pentru evacuarea apei din 37 curţi şi 2 locuințe, iar 7 persoane au fost evacuate preventiv la rude din cauza nivelului mare al apei acumulate în gospodării.

Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, marți dimineață se înregistrau întreruperi în 8 localități din județele Harghita şi Iaşi. Pentru remedierea defecțiunilor acţionează mai multe echipe tehnice ale distribuitorilor de energie electrică.

Marţi, toată ţara se află sub prognoză de instabilitate atmosferică accentuată şi cantități de apă însemnate. Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă rămân mobilizate pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în zonele unde se pot produce situaţii de urgenţă.

Sursa: mediafax.ro

Microbuz în flăcări: Șoferul și pasagerii s-au salvat în ultimul moment VIDEO

0

Incidentul s-a produs luni după-amiază, pe DN76, în localitatea Răbagani, județul Bihor.

Șoferul a observat la timp fumul care ieșea de sub vehicul și a oprit la marginea șoselei. Toți cei aflați în microbuz, șoferul și doi pasageri, au reușit să iasă chiar înainte ca acesta să fie cuprins de flăcări. Până la sosirea pompierilor, mai multe persoane au încercat să stingă flăcările cu ajutorul unor extinctoare. Focul a fost lichidat complet după intervenția unui echipaj de pompieri.

https://www.facebook.com/OvidiuGal.Viena/videos/2480829975284607/

O mamă însărcinată şi cu copilul în brațe, gazată de jandarmi pe Cluj Arena

0

O mamă însărcinată şi cu copilul în brațe a fost gazată de jandarmi pe Cluj Arena, la un meci de fotbal. Jandarmeria a susținut că nu a folosit gaze lacrimogene duminică, la partida dintre U Cluj şi Hermannstadt, baraj pentru Liga 1, dar o familie de clujeni a depus plângere şi acuză jandarmii că mint.

Suporterii U Cluj au provocat incidente grave la finalul meciului de duminică, de la Cluj Arena, un jandarm fiind lovit în cap cu un scaun aruncat din tribună şi fiind în stare gravă internat în spital.

Detalii, aici!

Imagini amuzante cu un urs care se scarpină de un arbore, surprinse în Munții Banatului

0

Imagini amuzante cu un urs care se scarpină de un arbore au fost surprinse într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Teregova.

Filmarea a fost realizată cu ajutorul unei camere de monitorizare a faunei din județul Caraș-Severin, precizează sursa citată. Urșii apelează la această metodă, scărpinatul de trunchiurile rășinoaselor, pentru că rășina îi ajută la deparazitarea blănii.

Pădurile administrate de Ocolul Silvic Teregova, din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, constituie un habitat corespunzător, ce oferă faunei condiții bune de liniște, hrană și adăpost. În România există cea mai mare populație de urs din Europa, urșii trăind în special în zonele montane.

Sursa video: Petru Stoicănescu, Direcția Silvică Caraș – Severin

https://www.facebook.com/RnpRomsilva/videos/775070229555007/?v=775070229555007