Deși se află de la facerea lumii pe aceste meleaguri, în general, românii sunt văzuți cu circumspecție când e vorba la apartenența lor europeană. Că lucrurile nu stau deloc așa o dovedește un șir lung de fapte, întâmplări sau personalități ce au fost perfect ancorate în mersul lucrurilor concomitent sau chiar înaintea altor meleaguri cu apă mai caldă.

Nu se poate vorbi serios despre arta ori cultura mondială a secolului al XX-lea în general fără a aduce în față și pleiada de gânditori și de făuritori români. Aceștia au scris, pictat sau sculptat idei ce depășeau timpurile lor.

Unul din marii noștrii români unanim recunoscut în lumea largă și contestat doar pe aici pe la noi este fără îndoială și Constantin Brâncuși. Despre el se poate spune cu egală îndreptățire că este modelul românului primordial cât și reprezentatul perfect al modernismului în artă. E cunoscută vorba că ar fi sculptat idei și nu forme. Dacă și până atunci au fost creatori ce treptat s-au îndepărtat de filonul plastic figurativ aducând liniile și volumele la o esențializare, Brâncuși a fost primul care a rupt total barierele asemănărilor cu realitatea și a întruchipat gândurile sale despre acele forme.

Deși ar trebui ca zile dedicate oamenilor de seamă să fie mai dese și mult mai consistente, față de artist, cel atât de mult hulit în perioada proletcultistă, s-a făcut totuși o mică reparație morală. Cu eforturi și multe insistențe s-a reuși în anul 2015 instituirea unei așa zise zile a lui Brâncuși oficializată prin legea 305/2015.

O mână de inimoși au organizat o scurtă comemorare a scupltorului la împlinirea a 146 de ani de la nașterea acestuia.

Sevastian Bălescu din partea „Asociației Fii Gorjului” alături de doamna Elena Samoilă și de Viorel Coifan, reprezentanți ai seniorilor și doamnelor liberale au reușit un frumos moment de prezentări și discuții despre maestrul formelor sâmbătă la prânz la sediul partidului liberal.

Nu întâmplător a fost ales acest loc pentru întâlnirea cu arta. Relația dintre Constantin Brâncuși și liberalism s-a realizat în anii 1937-1938 când o asociație a doamnelor din Gorj conduse de Arettia Tătărăscu, soția diplomatului și primului ministru Gheorghe Tătărăscu au convenit la ridicarea unui complex statuar în amintirea celor căzuți în primul război mondial în zonă. Așa a luat consistență idea materializată ulterior la Târgu-Jiu prin ansamblul unic în lume. Nu a fost ușor de a convinge pe cei ce aveau bani să ridice o coloană total abstractă în locul unui monument clasic ce ar fi căzut în platitudine. Nici distanța și așezarea dintre coloană, Masa Tăcerii și a Porții Sărutului nu sunt lasăte la voia întâmplării. Axa rezultată din aceste elemente și plasarea lor față de râul Jiu au o temeinică motivare în gândirea lui Brâncuși, fiind cunoscută aplecare acestuia spre ezoterism și gândire abstractă în simboluri.

Au fost aduse în discuția de comemorare multe elemente, multe încă neștiute de public. Au fost evocate figurile lui Gheorghe Tătărăscu dar și a lui Avram Imbroane un demn personaj al liberalismului bănățean.
Nu este un secret legătura dintre bănățeanul Traian Vuia și Brâncuși ce adeseori se plimbau pe bulevardele pariziene discutând despre artă, cultură sau legăturile lor cu neamul din care provin.

Mai aproape de zilele noastre a activat și eminentul profesor al Politehnicii timișorene Dumitru Daba. Dânsul pe lângă preocupările științifice a fost și un eminent exegent al operei brâncușiene. Din această calitate a asigurat conținutul științific dar și hermeneutic al primului simpozion de la Timișoara despre cariera și opera lui Constantin Brâncuși la mijlocul anilor 1980.
Politicianul Viorel Coifan a făcut o remarcă amară despre starea în care au ajuns rămășițele casei Brâncuși din Hobița. În fapt „casa memorială” este o cu totul altă casă ce a aparținut unei rude a sculptorului. Casa originală, ce nu a putut fi salvată, se află află sub forma câtorva bârne de lemn în descopunere ascunse într-un șopron din acea grădină. Potrivit liberalului Coifan ar fi bine dacă și „fii Gorjului” din Gorj ar face la fel de multe câte fac „fii Gorjului din Timiș”.

Sevastian Bălescu a expus o atentă biografie a artistului cu foarte multe date aproape neștiute dar adunate de dânsul cu multă acribie din foarte multe surse și documente.

Pentru a nu fi doar un eveniment izolat a fost de acum anunțată o astfel de comemorare, de data aceasta sub forma unui parastas festiv ce va avea loc peste o lună la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.