Zilele Schimbării la Față a Sârbilor a ajuns la cea de-a 25 ediție Foto – Video

96

O mână de intelectuali au avut o inițiativă interesantă pentru revigorarea și impunerea literaturii și culturii etniei sârbe. Era prin anul 1993 și au hotărât ca miezul verii odată cu sărbătoarea religioasă de Schimbarea la Față poate fi în același timp și o nouă schimbare a expresiei literare de limbă sârbă indiferent de țara din care provin autorii.

Astfel, a devenit mica localitate de pe malul Dunării, Baziaș și mănăstirea din sat, un fel de epicentru literar. Marele premiu literar de Baziaș se decernează neîntrerupt de 25 de ani. Este pentru cultura sârbă un fel de premiul Nobel pentru poeți, romancieri sau traducători.

Evenimentul ține trei zile, de azi, vineri 17 august până în data de 19. Totul a debutat, azi la prânz cu prezentarea invitațiilor și luările de cuvânt ale celor implicați în acest demers cultural.

La sediul Consulatului General al Serbiei din Timișoara, în grădina primitoare, crema literară sârbă s-a adunat venind din țara vecină, ori din Germania, Austria, Franța, dar și de la noi din țară pentru a deschide ediția festivă, de 25 de ani, a Zilelor Schimbării la Față a Sârbilor. Evenimentul este de tip itinerant pe traseul Timișoara, Baziaș, Belobreșca și Liubcova.

Ognean Cristici ca președinte al Uniunii Sârbilor din România a urat bun venit oaspeților de peste hotare.
Cornel Ungureanu a scos în evidență legăturile permanente ale celor două literaturi ce aici, în vestul țării, sunt ca și împletite. Este de remarcat că cei ce au făcut cunoscută geografia noastră în conștiința colectivă sunt o mână de scriitori sârbi dintre care cel mai mare prieten al nostru, Adam Puslojić.

Poetul Radomir Andrić, președintele scriitorilor din Serbia, este un cunoscut al literaturii române. A apreciat că este un moment deosebit ce va fi sărbătorit la mănăstirea Baziaș. Cu acest prilej a și dezvăluit premiantul din acest an, nimeni altul decât PS Lukijan Pantelić, episcopul ortodox sârb al Budapestei şi administrator al Eparhiei Timişoarei. Poate puțini cunosc activitatea de literat al înaltei fețe bisericești. Dânsul are o vastă operă de traducător, în special de scrieri bisericești.

A activat în actualizarea vechilor cărți de cult în limba actuală vorbită de toată lumea. S-a ajuns în situația în care limba veche arhaică era puțin înțeleasă de credincioșii simpli fără studii filologice. Acest neajuns a fost îndreptat prin activitatea de cărturar al Episcopului.

Programul literar cultural va fi extrem de dens și va fi cuprinde: o seară de poezie, depuneri de coroane de flori la monumentele de pe traseu, vizitarea mănăstirilor din Sirinje și Baziaș și participarea la slujbe religioase, dar și la ruga de la Baziaș.

Cu acest prilej, va fi lansat și volumul ce adună într-o singură antologie toți cei 25 de laureați ai marei diplome literare. Este de menționat că toți cei douăzeci și cinci de autori au cel puțin o carte tradusă și în limba română.

Este un moment de excepție pentru cultura celor două nații, dar conotațiile se întind peste frontiere peste tot unde sunt împrăștiați în diasporă scriitori de limbă sârbă. După cum a adăugat, mucalit cum este cunoscut traducătorul de ocazie al evenimentului, poetul Slavomir Gvozdenovici, pentru trei zile țara vecină este mult mai săracă. Toți oamenii ei de cultură se află aici la noi în Banat.

LĂSAȚI UN MESAJ