Direcția Județeană pentru Cultură Timiș împreună cu Ordinul Arhitecților din România Filiala Teritorială Timiș au organizat joi o conferință, evident prin canale de comunicare virtuale, despre o problemă de stringentă actualitate pentru aspectul orașului nostru. Este vorba despre lucrările efectuate de către Primăria Municipiului Timișoara pe șantierele ce schimbă fața trotuarele din zona istorică a orașului.
Lucrarea cu certitudine este necesară. Cele mai multe trotuare nu au fost renovate temeinic de foarte mulți ani. De cele mai multe ori se fac doar cârpăceli de ocazie la o avarie sau la îngroparea câte unui cablu ori țeavă. Dar și atunci după terminarea lucrării trece nepermis de mult timp până se readuce trotuarul la starea inițială. Este de fapt doar o expimare de șantier pur administrativă. Aproape niciodat nu se readuce la starea inițială ci doar se aruncă de mântuială câteva lopeți de asfalt ce nu este tast și modelat corespunzător și lucrarea arată ca vai de lume. Întotdeauna va fi mai înaltă decât cota generală a celui loc. Sau dimpotrivă va fi lăsată cu câțiva centimetri sau chiar o palmă mai jos. Dar niciodată la nivel.
Dar de la necesitate unor trotuare ce să fie în ton cu pretențiile de urbanitate actuală și până la ce se lucrează acum în zona centrală este o mare diferență. Cu una-două luni în urmă s-a încercat o lucrare pe una din laturile Palatului Dicasterial cu plăci de material în mai multe nuanțe de la alb la gri spălăcit ori mai intens până la un albăstrui ce se apropia de culoare situației actuale. Acestea au fost aranjate într-un model în degradeuri ce aducea vag cu un joc de șotron fantezist. Poate nu ar fi fost nimic rău în modelul acestor plăci dacă ar fi fost montate într-o zonă mai modernă a orașului. Așa cum sunt noile investiții de blocuri de sticlă din cele ce se construiesc cu sârg în mai toate carierele. La fel de bună ar fi fost soluția într-un parc pentru copii pentru ai incita să sară sotronul sau să descopere tainele aranjamentelor geometrice.
Dar în nici un caz nu merg plăcile buclucașe în zone de protecție ce mărginesc clădiri protejate cu o mare încărcătură istorică și sentimentală. Acolo ar trebuie respectată cu strictețe vechea conformație a locului și toate reparațiile sau renovările să se facă cu respectarea strictă a avizelor necesare dar și obligatorii. Materialele ar trebui să fie în conformitate coloristică de csalitate și de textură cu ambianța și vechile materiale. Dacă se poate ar trebui respectate chiar și vechile tehnologii. În afara deranjului vizual ce frizează potriveală nucii ce decorează un perete ( ca în proverb), o altă problemă mult mai gravă incumbă aceste materiale noi. În general au o porozitate mai scăzută și nu permit drenajul corect al apei. Mai cu seamă dacă nu se respectă nivelul și înclinația corectă. Toată apa pluvială se va scurge în vechile fundații ce și așa sunt destul de șubrede. Astfel se periclitează grav integritate unor monumente istorice.
Astfel de probleme dar și multe altele au fost ridicate azi în conferința la carea au participat: arhitect Drăgan Dragomir, președintele Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș, doctor Sorin Vlad Predescu, director executiv la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, profesor doctor arhitect Radu Radoslav, reprezentant teritorial Registrul Urbaniștilor din România, Regiunea de Dezvoltare Vest, profesor doctor Inginer Gheorghe Lucaci, președintele Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri din România, Filiala Banat, doctor peisagist Raluca Rusu, președinte al Asociației Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest.
Fiecare dintre specialiști au ridicat obiecții de natură profesională, morală dar și legislativă la nerespectarea tuturor impunerilor legale ce trebuie urmate la astfel de lucrări.
Deși pentru moment s-a renunțat la continuarea lucrărilor de pe lângă Tribunal (cum este numit mai popular Palatul Dicasterial) asta nu înseamnă că au fost sistate lucrările total. Ele continuă cu mult zel în alte locuri din plin centru. Unul din exemple poate fi văzut chiar în fața sediului Bîncii Naționale unde acum apare un nou astfel de șotron.
„S-a venit cu o hartie în care spuneau (Primaria municipiului) că vor să facă reparații cam pe toate străzile din zona protejată sau de protecție a monumentelor. Noi am cerut clarificări, pentru că nu explică modul în care se vor face intervențiile. Dupa mai multe încercări din partea noastră de a-i face să detalieze, ei au venit cu un proiect de reparații străzi. Era vorba efectiv despre reparații. Atunci când am emis avizul, am pus condiții. Condiții pe care Primăria nu le-a mai respectat. Noi am cerut ca ei să revină la o fază ulterioară, de proiect tehnic. Avizul despre care vorbim și care este invocat este pentru lucrări de reparații și intreținere a străzilor, trotuarelor și pasajelor din Timișoara. S-a emis avizul, cu condiții care trebuiau stinse la faza de proiectare. Ele sunau standard, avem un set întreg pe care trebuiau să le stingă odată cu prezentarea unui proiect, acolo unde nu erau lucrări de reparații”, a explicat situația Sorin Predescu.
Arhitecții de asemenea sunt tranșanți în această situație și în mod sigur aceste lucrări (și rezultatul lor) ne vor face de râs în întreaga Europă.
„O să ajungem de râsul Europei cu trotuarele astea. E rolul nostru de a încerca să protejam acest lucru și să consiliem. Din păcate, rând pe rând, suntem acuzați de niște lucruri neadevărate. Eu cred că ar trebui, cu atât mai mult, să fim o voce comună. Dacă și acum administrativul ignoră, eu cred că e un semnal mare de alarmă, pentru că ar trebui să plece urechea la public și mai ales la specialiștii de a căror părere trebuie să țină cont. Nu pot fi lăsate așa, nu se potrivesc conform niciunui regulament. O să fim Capitală Culturală și o să ajungem de râsul lumii”, accentuează ridicolul situației, Dragomir Drăgan, președintele OAR Filiala Timiș.
Cum nu există actele necesare luna trecută (martie), Direcția de Cultură și Patrimoniu a înaintat o plangere penală împotriva primărie.
„Există două situații: ori lucrările se desfășoară fără autorizație de construcție, ori se desfășoară fără un aviz al nostru, în cazul în care există o autorizație de construcție. În cazul în care exista o autorizație de construcție, avizul pe care l-am dat noi ar face parte integrantă din ea. Ambele situații constituie o infracțiune, conform Legii 50, art. 3, aliniatul 1. Rolul nostru este de a face să se respecte legalitatea în zona de patrimoniu. Am făcut plângere penală în 26 martie 2020. Până la acel moment nu s-a înregistrat nici o documentație în sensul avizului emis”, a mai adaugat directorul Predescu.