Umaniștii timișoreni cinstesc, ca în fiecare an, ziua de 24 iulie și ne reamintesc semnificația ei istorică: Ziua Poliției de Frontieră Române. În urmă cu 158 de ani, prin Decretul nr. 485 din 10 iulie 1862 a fost desfiinţată graniţa de pe Milcov dintre cele două state româneşti, iar la 24 iulie 1864, s-a produs unirea structurilor grănicereşti din Moldova şi Ţara Românească.
Semnarea, la 24 iulie 1864, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Decretului 893, a devenit un moment istoric important pentru Poliția de Frontieră, fiind data de recunoaștere a identității instituționale și temelia organizării moderne de astăzi. Într-o scrisoare către Napoleon al III-lea, împăratul Franţei, trimisă la 1 octombrie 1865, domnitorul Alexandru Ioan Cuza prezenta progresele pe care le făcuse țara în domeniul militar, precizând, printre altele, că România dispunea la acea vreme de 12.000 de grăniceri.
Mărturiile istorice demonstrează incontestabil că instituția apărării granițelor țării a existat din cele mai vechi timpuri, cunoscând de-a lungul istoriei numeroase transformări si perfecționări. Acești străjeri ai hotarelor țării s-au numit, pe rând, plăieși, potecași, marginași, cordonași, călărași, martologi, dorobanți, grăniceri, polițiști de frontieră. Chiar dacă au fost numiți în mod diferit, întotdeauna conținutul misiunilor a fost același, în funcție de caracterul perioadei istorice existente: pe timp de pace, paza hotarelor, prevenirea activităților ilegale la adresa siguranței interne, iar pe timp de război, participarea, alături de celelalte forte combatante, la lupta pentru apărarea pământului strămoșesc. De-a lungul anilor, instituțiile de grăniceri se vor organiza în divizii teritoriale, punctele de grăniceri vor fi numerotate (1866), iar prin Decizia Ministerului de Război nr. 57 din 13 august 1870 se face o delimitare clară a punctelor principale şi secundare de graniţă în vederea unei mai bune încadrări, în funcţie de importanţă şi dificultate.
Un moment important îl constituie apariția, la 1 aprilie 1903, a Legii asupra organizării Poliţiei Generale a Statului promulgată prin Decretul Regal nr. 1330 . Această lege a fost precedată de discursul ministrului de interne Vasile Lascăr care solicita imperios înființarea unei Poliţii de Frontieră. Mai târziu, prin Legea 59/1941, s-a dispus militarizarea oficiilor poliţieneşti de la frontieră, porturi, aeroporturi şi gări, care se vor afla de acum sub controlul Marelui Stat Major. La 1 ianuarie 1946 a luat fiinţă Comandamentul Trupelor de Grăniceri, iar la 21 iunie 1947, prin Legea nr. 208, acest comandament a trecut în subordinea Ministerului de Interne, având aceeași misiune: paza si apărarea frontierelor țării. În ultima jumătate de secol această instituție s-a perfecționat și modernizat treptat, modelul de securitate al frontierei naționale are astăzi la bază conceptul european de Management Integrat al Frontierelor (IBM). De asemenea, Poliția de Frontieră Română a dezvoltat structuri de coordonare a activităților specifice la nivel central, regional și local conform prevederilor Catalogului Schengen cu rolul de a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră, pe o distanță de 30 km de la frontieră în interiorul țării și a migrației ilegale la nivel național.
Ziua de 24 iulie a fost instituită ca zi de sărbătoare prin articolul nr. 45 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române. Mai mult, începând din mai 2008, Dreptcredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare şi Sfânt a fost consfinţit ca protector spiritual al Poliţiei de Frontieră. La acest moment aniversar, umaniștii timișoreni își exprimă recunoștința față de munca și devotamentul POLIȚEI DE FRONTIERĂ ROMÂNE pentru pentru îndeplinirea misiunilor de pază, supraveghere si control al frontierei de stat, pentru strategiile de securizare a frontierei și le urează tuturor
„La mulți ani întru apărarea țării și a frontierelor ei!”
Ziua Poliției de Frontieră Române 24 iulie
Cifrele pandemiei: peste 1.100 de cazuri noi, un deces în vestul țării
Este o nouă zi în care România înregistrează peste 1.000 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, mai exact 1.119. în Timiș au apărut 21 de noi îmbolnăviri, fiind înregistrați aici 917 pacienți.
În Caraș-Severin sunt 182 de bolnavi, iar unul a decedat, vineri. În Arad sunt 865 de pacienți.
”Până astăzi, 24 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 42.394 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 25.349 de pacienți au fost declarați vindecați și 2.918 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.
Peste 2.100 de oameni au murit, la nivel național, de la debutul pandemiei.
Se circulă pe autostrada Deva – Sibiu
Circulația pe tronsonul de autostrada Deva – Sibiu a fost reluată, vineri, la prânz.
”Circulația pe autostrada #A1 Sibiu – Deva, între nodurile rutiere Cunța și Sebeș Vest, a fost redeschis pe ambele sensuri”, a anunțat DRDP Tmișoara.
Închiderea circulației rutiere a fost impusă, joi, și a fost necesară pentru lucrări de construcție ale autostrăzii A10 la conexiunea cu A1, care se desfășoară în cadrul contractului “Proiectare și execuție Autostrada Sebeș-Turda Lot 1, km 0+000 – km 17+000”.
Românii, nevoiți să se împrumute cel mai mult față de ceilalți europeni
Rezultatele a două studii online desfășurate în perioada 27 noiembrie-16 decembrie 2019, respectiv 15 mai-27 mai 2020 spun că 48% dintre români au fost nevoiți să apeleze la un tip de împrumut, fiind cel mai mare procent la nivel european, în topul îndatoraților ei fiind urmați de olandezi, cu 46%.
Și asta chiar dacă îngrijorarea europenilor față de datoriile acumulate s-a amplificat pe fondul incertitudinii generate de pandemia COVID-19, conform rezultatelor celui mai nou sondaj internațional ING.
În ceea ce privește plata datoriilor, același studiu relevă că aproape 65% dintre europeni și-au plătit datoriile la timp în ultimele 12 luni. Un procent de 59% dintre aceștia spun că folosesc o opțiune digitală pentru plata automată a facturilor, iar ponderea crește până la 72% în cazul plăților pentru instituțiile recunoscute.
Alte detalii ale sondajului găsiți aici.
Finanțare pentru reamenajarea secției ATI a Spitalului Județean Timișoara
O nouă finanțare importantă pentru Spitalul Județean a fost aprobată, joi, în urma unei rectificări bugetare, de către CJ Timiș. Astfel, totalul sumelor alocate de Consiliul Județean pentru investiții în unitatea sanitară se ridică, în 2020, la peste 24 de milioane lei, un record față de anii anteriori, adăugând aici și banii alocați spitalului în lupta împotriva noului coronavirus.
Cea mai mare sumă, 2 milioane lei, merge către reamenajarea secției de urologie și ATI transplant renal. De asemenea, 220.000 de lei sunt destinați amenajării unui compartiment oncologie în cadrul Spitalului.
„Ultimii patru ani au fost extrem de benefici pentru Spitalul Județean. Am asigurat fonduri importante pentru modernizarea acestuia. Suntem conștienți de faptul că unitatea sanitară este de o importanță strategică pentru întreaga regiune. Avem astfel o responsabilitate majoră atât pentru timișeni, cât și pentru județele vecine, investind practic în cea mai mare și dezvoltată unitate spitalicească din vestul României”, spune președintele CJ Timiș, Călin Dobra.
În plus, Consiliul Județean a alocat 1.000.000 de lei pentru reparații capitale la automatizarea instalației HVAC a blocului operator de la Casa Austria, la liftul de transport materiale infecțioase de la Ortopedie și la un lift de transport materiale. De asemenea, se investește o sumă de 50.000 lei în reabilitarea centralei termice a unității sanitare, în primă fază pentru serviciile de proiectare.
Pe lista de investiții se numără și extinderea sistemului de supraveghere video și sistem de detecție fum. Aproape 200.000 lei vor fi folosiți pentru achiziționarea a opt containere necesare pentru derularea activității medicale a Unității de Primiri Urgențe, în momentul în care clădirea actuală va intra în modernizare, extindere și dotare, o altă investiție importantă a Consiliului Județean, pe fonduri europene.
Spitalele timișorene care tratează pacienții cu COVID sunt aproape de capacitatea maximă de ocupare
Spitalele din Timișoara, unde sunt internați pacienții infectați cu coronavirus, sunt aproape de capacitatea maximă de ocupare. La Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș”, unde ajung cazurile cele mai grave, gradul de ocupare al paturilor este de aproximativ 80%. Directorul medical al spitalului, Diana Manolescu, spune că în momentul în care nu vor mai fi locuri, pacienții vor fi trimiși către spitalele suport.
“În momentul de față avem 73 de pacienți COVID pozitiv din care șase sunt pe Terapie Intensivă, cu grad de ocupare de aproape 80% a numărului de paturi. Spital suport rămâne Spitalul CFR. Există desigur situația unității mobile a Spitalului Militar, deocamdată mai sunt soluții în momentul de față în județ”, spune Diana Manolescu, citată de radiotimisoara.ro.
Și la Spitalul CFR din Timișoara paturile destinate pacienților COVID se ocupă rapid. Aici sunt aduși pacienții asimptomatici și cei în stare mai puțin gravă., spune purtătorul de cuvânt, Adela Filipescu
“Momentan mai avem trei locuri libere. În prezent vorbim de 25 de paturi alocate, iar 22 sunt ocupate. Avem și asimptomatici și forme ușoare și forme medii”, spune Adela Filipescu, pentru aceeași sursă.
Rezerva pentru cele două spitalele este Spitalul militar de campanie, care s-a deschis zilele trecute la Timișoara. Specialiștii estimează că dacă trendul crescător se menține, în câteva zile pacienții care nu sunt în stare gravă vor fi trimiși direct spre acest spital.
Coduri galbene de instabilitate atmosferică și ploi în Banat
Banatul intră sub atenționarea a două coduri galbene de instabilitate atmosferică și ploi. Prima avertizare vizează județul Caraș-Severn și intră în vigoare, vineri, la ora 12:00, fiind valabilă până în această seară la ora 22:00. Cel de-al doilea cod a fost emis pentru județele Timiș și Arad.
Acesta intră în vigoare în dimineața zilei de sâmbătă, 25 iulie, la ora 04:00, și va fi ridicat, duminică seara, la ora 23:00. ”În Banat, Oltenia, Crișana, Maramureș, Transilvania, nord-vestul Munteniei și al Moldovei, precum și la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 25…30 l/mp și pe arii restranse 40…60 l/mp”, transmite ANM.
Vineri, sâmbătă și duminică (24, 25 și 26 iulie), în sud-est vremea va fi călduroasă în orele amiezilor, iar disconfortul termic va fi accentuat și indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pe arii restrânse pragul critic de 80 de unități. Manifestări de instabiltate atmosferică se vor semnala trecător și în restul teritoriului, dar pe suprafețe mai mici.
Mel Gibson a fost infectat cu coronavirus. Cu ce medicament s-a vindecat
Noi restricții pe autostrada Timișoara – Arad
Atenție, șoferi! Sunt din nou instituite restricții pe autostrada A1, între Timișoara și Arad. Se lucrează la un pod în apropiere de nodul de descărcare Giarmata. ”Banda de urgență și banda 1 de circulație sunt închise pe autostrada #A1, km 509+000, sensul Timișoara – Arad, după nodul rutier Giarmata, pentru executarea de lucrări la rosturi de dilatație”, a anunțat DRDP Timișoara.
Autoritățile estimează că se va circula numai pe banda 2 până la aproximativ ora 14:00. Adaptați viteza la condițiile de trafic!
La cât ajung cheltuielile pentru un bolnav de COVID-19
Tratamentul pentru noul coronavirus presupune costuri greu de suportat pentru mulți români, dacă nu ar fi decontate de stat. Factura poate ajunge chiar și la 16 mii de lei de pacient, în funcție de gravitatea bolii și de cât de mult a stat persoana respectivă internată în spital.
Transformarea unității medicale de la Târgu Cărbunești, județul Gorj, în spital-suport COVID a afectat mult atât viața cadrelor medicale, cât și pe cea a locuitorilor care sunt arondați acestui spital. Oamenii sunt nevoiți acum să meargă la alte unități medicale, dacă urgența lor nu este legată de Covid-19. Managerul unității, Constantin Tîrziu, spune că abia fac față situației, din toate punctele de vedere. Medicii încep să cedeze, iar bugetul ce trebuie alocat tratamentelor pentru Covid oprește alte investiții.
„Costurile sunt diferențiate pentru fiecare pacient în parte. Pentru pacienții asimptomatici costurile au fost mici, în jur de 700-800, costurile diferă pentru fiecare. Cifrele aici se mișcă. Pentru pacienții care au avut probleme, care au stat cel mai mult în secțiile de terapie intensivă sau pentru pacienții ale căror teste s-au negativat foarte târziu, costurile ajung și până la 160 de milioane, vorbesc de bani vechi”, a declarat Constantin Tîrziu, managerul spitalului Târgu Cărbunești.
În medie, pentru fiecare bolnav de COVID, Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești cheltuie 7.500-8.000 de lei.
Și Spitalul Județean de Urgență din Gorj are probleme. În acest moment, 53 din cele 75 de locuri pentru pacienții cu COVID sunt ocupate.
„În medie, pentru un pacient care petrece aproximativ 12 zile în unitatea noastră costurile de spitalizare ar fi undeva la 10.000 de lei, la care se mai adaugă costurile de hrană, analize și medicamentele, acestea sunt undeva pe la 2.000 de lei, ceea ce înseamnă că un total ar fi de 12.000 de lei noi”, spune Florin Nițu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Gorj.