Geografia României nu s-a schimbat în ultimii treizeci de ani, dar hărţile din geografia de business, cele propuse de ZF în cadrul acestui proiect editorial, arată că doar resursele naturale fără o exploatare a lor cu strategii şi investiţii nu aduc schimbări semnificative pentru locuitorii din regiunile istorice.
Judeţul Alba, „capitala“ marii Uniri de la 1918, era în urmă cu zece ani un judeţ de pluton pe harta de business a României, undeva mai jos de mijlocul clasamentului, însă o investiţie de 300 mil. euro a grupului german Daimler într-o fabrică la Sebeş (compania Star Assembly) şi ambiţia unor antreprenori din industria alimentară, dar şi din zona de producţie de materiale de construcţii au transformat Alba într-un lider al industriei prelucrătoare din România.
Modelul de dezvoltare din Alba ar putea fi replicat în orice judeţ al României dacă atragerea de investitori ar fi o prioritate pentru administraţiile locale. Alba nu este un judeţ al multinaţionalelor, este un exemplu că investiţiile locale, în special cele din industria alimentară, cântăresc decisiv în economia unui judeţ. Chiar dacă nici Albalact, nici Elit Cugir, ambele în top zece fabrici, nu mai sunt companii antreprenoriale, dezvoltarea lor se vede astăzi în balanţa investiţională din judeţul Alba.
Cele mai mari zece fabrici din Alba au afaceri comparabile cu top zece unităţi din Timiş şi Dolj, dar diversitatea fabricilor din top zece este net superioară în judeţul din Transilvania. Timişul are la vârf unităţi exclusiv din industria auto, iar în Dolj investiţia Ford de la Craiova înclină balanţa, locul doi fiind la mare distanţă faţă de lider. La fel se întâmplă şi în Argeş, unde întreaga producţie a judeţului este dependentă de Dacia.
Analiza realizată de ZF ia în calcul judeţul în care este înregistrată compania, astfel că există situaţii în care sediul social să se afle într-un judeţ, dar unitatea sau unităţile de producţie să fie localizate în alte regiuni ale ţării. Este o situaţie întâlnită în special la firmele înregistrate în Bucureşti, cu sediile sociale, dar fără fabrici în Capitală.
Harta celor mai mari fabrici din fiecare judeţ arată cât de mult cântăresc investiţiile în economia locală, cum schimbă orice proiect de producţie dezvoltarea unei zone. Sunt şase judeţe în România – Mehedinţi, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Vaslui – unde liderul producţiei din judeţ are afaceri mai mici decât locul zece din judeţul vecin. Iar mai departe, lipsa investiţiilor se vede în viaţa oamenilor, în nivelul de trai, în depopularea unor localităţi întregi din România.
Sursa: https://www.zf.ro/
