Timișoara, învinsă la toate capitolele de Oradea !

11701

Trăim în vest şi vrem să fim ca vesticii europeni. Din păcate, Timişoara mai are mult de învăţat de la Occident până să ajungă „să se tragă cu el de şireturi”, o vorbă cunoscută de timişoreni şi făcută celebră de „primul cetăţean al urbei”. Dar, înainte să ne uităm la austrieci sau la suedezi, poate ar fi bine să aruncăm un ochi în curtea nu foarte îndepărtată — Oradea.

Un oraş cam jumătate cât Timişoara, cu buget pe măsură, poate da exemplu de bună practică multor oraşe mult mai mari din ţară, chiar celui de pe Bega. De la „oraşul cel mai eficient” sau „oraşul cu cea mai bună administraţie”, urbea din Bihor poate face orice timişoren cu sânge de bănăţean că înghită în sec.

Cel mai eficient oraş al României

„Oradea are rezultate remarcabile și, probabil, cea mai bună administrație publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă 1.225 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reușit să atragă proiecte în valoare de 140,6 milioane euro, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor”, se arată într-un studiu realizat de Urbanize Hub.

oradeaOradea este probabil localitatea din România cu o performanță extraordinară nu numai în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și cheltuielile de capital, ci și în ceea ce privește bunele practici într-o sumedenie de domenii.

„Primăria din Oradea este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puținele primării cu o politică coerentă în ceea ce privește parcările; are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș; este cea mai eficientă primărie în ceea ce privește atragerea de investitori (parcurile industrial sunt, de obicei, administrate de consilii județene); este printre puținele primării cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare”, mai spun cei de la Urbanize Hub.

Unde este Timişoara? Pelocul 8! Iată lista: Oradea, Alba Iulia, Iaşi, Craiova, Sectorul 3 Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc şi Târgovişte.

La baza topului au stat următoarele criterii: valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, în perioada 2007–2016; cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, în perioada 2007­–2016, şi modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

Deschiderea pentru noi investiţii

Banca Mondială a făcut o comparaţie între cele două oraşe, iar pe cei care au întocmit sondajele i-a interest să afle care urbe este cea mai deschisă spre realizarea de noi investiţii. Mai exact, cât de repede se mişcă autorităţile locale în eliberarea diferitelor documente absolut necesare afacerilor noi.

Cei de la Banca Mondială au luat ca reper o medie a invetiţiei de 1,7 milioane de lei. Pentru a obţinea autorizaţia de construire la Timişoara, un antrepenor va cheltui 3,9% din ce va investi, va aştepta 315 zile pentru toate avizele, va trece prin 27 de procedure, iar calitatea serviciilor oferite de funcționari este cotată la 13 de cei de la Banda Mondială, faţă de 11, cât a primit cel mai bine cotat oraş din România la acest capitol.

În Oradea lucrurile sunt similare. Cheltuiala pentru obţinerea autorizaţiei de construire este mai mare aici, de 7,9%, dar investitorul va aştepta doar 165 de zile pentru tot dosarul, va avea de depăşit doar 25 de paşi birocratici, iar calificativul este acelaşi ca la Timişoara.

În ceea ce priveşte obţinerea certificatului de urbanism, necesar oricărei investiţii, la Timişoara acesta se obţine în 30 de zile, în timp de la Oradea timpul este la jumătate.

Topul oraşelor curate din România

Curăţenia unui oraş este cartea sa de vizită. Din nefericire pentru timişoreni, şi pentru autorităţile care refuză să ia exemplu, Timişoara este din nou departe de Oradea, iar unele cartiere din urbea de pe Bega sunt în topul ruşinii.

Brașov, Oradea și Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate orașe din România, conform studiului Storia.ro, realizat în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research. Studiul a analizat percepția cetățenilor asupra nivelului de curățenie din orașele și cartierele în care locuiesc.

Clasamentul continuă cu orașele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Pitești, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin și Târgu Mureș.

Cele mai puţin curate cartiere din România, potrivit studiului, sunt Ampoi 1 din Alba Iulia, CFR din Bacău, Brotăcei din Constanţa, Slobozia Nouă din Slobozia şi Badea Cârţan din Timişoara.

Transportul în comun: RATT vs OTL

Cel puțin la capitolul transportului public, o scurtă comparație a Timișoarei cu Oradea arată diferențele majore între cele două orașe. Cu o infrastructură de transport în comun și cu un parc auto la 75% din cele ale Timișoarei, 3 milioane de kilometri acoperiți anual de OTL (Oradea Transport Local), față de 4 milioane de STPT, Primăria Oradiei subvenționează cu 16 milioane lei pe an compania locală (ce are cheltuieli de aprox. 53 milioane lei), față de cei 70 de milioane lei previzionați doar ca subvenție pentru STPT în 2018 (la un buget de 107 milioane lei).

Potrivit unei analize realizate de pe platforma de imobiliare Storia.ro, în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research, Oradea, Brașov și Cluj-Napoca sunt orașele cu cele mai bune servicii de transport din România. La polul opus se află Alexandria, DrobetaTurnu-Severin și Călărași.

Clasamentul primelor zece orașe este completat de Sibiu, Timișoara, Ploiești, Pitești, Constanța, Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia. București ocupă doar locul 22 în acest sondaj.

Aproximativ 15 milioane euro s-au investit, după anii 2000, ca în 2008 Oradea să fie primul municipiu din România unde s-au achiziţionat tramvaie noi. S-a accesat un împrumut de 33 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, din care s-au luat 10 tramvaie noi şi 20 de autobuze.

La ora actuală, parcul companiei cuprinde 83 de autobuze și 73 de tramvaie, OTL având 600 de angajați.

Ce s-a modernizat în regia falimentară din Timişoara?

În prezent, timişorenii au la dispoziţie 17 tramvaie modernizate, denumite „Armonia”. Acestea au fost reabilitate la fabricile din Paşcani şi Arad, în ultimii doi ani. De asemenea, alte 13 garnituri au fost trimise în cele două oraşe, pentru modernizare. Potrivit autorităţilor locale, până în primăvara anuluia acesta, în oraşul de pe Bega vor circula 30 de „Armonii”, iar garniturile vechi vor deveni istorie.

armoniatramvaiAutorităţile locale au semnat prelungirea contractelor cu fabricile de vagoane din Arad şi Paşcani, către acestea urmând să plece 13 tramvaie vechi. Ele vor fi reabilitate complet. Se va menţine doar şasiul, care va fi recondiţionat, iar roţile, caroseria şi interiorul vor fi nou-nouţe.

Contractele sunt în valoare de peste 17 milioane de lei şi au o durată de 6 luni. Astfel, noile „Armonii” ar trebui să ajungă în Timişoara cel târziu în aprilie 2018.

Costul reabilitării unei singure garnituri este de 2,25milioane de lei, aproximativ 500.000 de euro. Aşadar, pentru 30 de „Armonii”, bugetul Timişoarei se sărăceşte cu 67 de milioane de lei. Suma se împarte pe 3 ani, pentru că unele plăţi vor fi făcute în 2018, atunci când vor ajunge la Timişoara şi ultimele tramvaie reabilitate. Anul acesta, bugetul oraşului are prevăzută suma de 20,6 milioane de lei pentru modernizare de tramvaie.

Cât despre tramvaie noi, care să nu mai ridice probleme, aşa cum fac „Armoniile”, nimic! Doar promisiuni! Primarul spune de ani buni că va cumpăra şi garnituri noi, dar, până acum, nici vorbă de așa ceva şi nici nu au fost întocmite proiecte pentru a accesa bani europeni pentru cumpărarea lor.

O altă problemă nerezolvată este starea proastă a infrastructurii pe care circulă tramvaiele. Abia anul trecut, în bugetul local, au fost prinşi 100.000 de lei pentru începerea modernizării liniei de tramvai 5, cea mai proastă şi cea mai veche dintre toate. Însă, până în prezent, deşi a trecut anul 2017, nu s-a mişcat un pai în această direcție. Tot ce au făcut autorităţile a fost să scoată tramvaiele de pe linia 5 şi să le înlocuiască cu microbuze, mici şi neîncăpătoare pentru numărul mare de călători. Liniile sunt în continuare şerpuite şi denivelate, iar până anul viitor nici gând să înceapă modernizarea.

1 COMENTARIU

  1. Din cele 73 de tramvaie din Oradea, câte sunt defecte si cate circulă? Intreb pentru că locuiesc in Oradea și din ce am văzut eu, sunt cam aceleași apro 10-20 de tramvaie.

LĂSAȚI UN MESAJ