Taxe noi și dure din prima zi a anului 2019!

811

Numeroase schimbări legislative intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Majoritatea vizează Codul fiscal şi le-a introdus cea de-a doua Revoluţie fiscală, ironizată şi „Ordonanţa lăcomiei”, iar altele au fost intens discutate în această toamnă, dar forma finală s-a aflat doar din Monitorul Oficial.

Salariul minim brut creşte de la 1.900 de lei, la 2.080 de lei pentru cei care nu au studii universitare şi 2.350 de lei pentru cei care au studii superioare, a căror funcţie impune asemenea studii şi care au o vechime profesională de minimum un an.

De la 1 ianuarie, bugetarii beneficiază din nou de o creştere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii şi asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o majorare până la nivelul din 2022. Bugetarii vor primi şi o indemnizaţie de hrană şi una de vacanţă, iar sumele sunt considerate venituri din salarii şi sunt impozitate cu impozitul pe venit şi se reţin asigurările sociale obligatorii – contribuţia la pensii şi contribuţia la sănătate. Pentru salariaţii din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceştia vor beneficia de vouchere de vacanţă. Măsura se aplică pentru perioada anilor 2019 – 2021.

„De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanţei de Urgenţă din luna aceasta, toate sporurile vor îngheţa la nivelul din 2017”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”.

Potrivit lui Hossu, peste 70-75% din bugetari vor simţi o creştere salarială de la 1 ianuarie 2019.

Pe parcursul anului 2018, bugetarii au beneficiat de două creşteri salariale, una la 1 ianuarie, iar cealaltă la 1 martie, atunci când medicii şi asistentele au intrat direct pe grila din 2022, aşa cum prevede Legea salarizării, ceea ce înseamnă că aceste categorii nu vor mai primi bani în plus până în 2022.

„În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţa la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an”, anunţat, la începutul acestui an, Lia Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale.

Salariul minim brut al angajaţilor din construcţii va fi majorat la 3.000 de lei, dacă firma obţine cel puţin 80% din venituri din construcţii, în fiecare lună. Aceşti angajaţi vor fi scutiţi de plata cotei de 3,75% către Pilonul II de pensii, pentru perioada ianuarie 2019 – decembrie 2028.

Benzina comercializată trebuie să conţină 8% biocarburant, faţă de 4,5% anterior, ceea ce poate creşte preţul la pompă.

Toate amenzile vor fi virate într-un cont unic, cu excepţia celor de circulaţie. Pentru cele din urmă, sistemul este în faza de testare. Contul unic este 50.09.01 pentru amenzile aplicate persoanelor rezidente în România şi 50.09.02 pentru cei care nu au domiciliul în România. Sumele încasate vor fi virate către bugetul local sau de stat, în cel mult două zile de la plată.

Acciza pentru ţigarete este redusă, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019, la 372,73 de lei/1.000 ţigarete, faţă de 457,71 de lei/1.000 ţigarete, în prezent. Actul normativ mai prevede, că, pe de o parte, până la data de 1 martie, ar trebuie calculat un nou nivel care să fie aplicat de la 1 aprilie, iar pe de altă parte, că acesta este de 483,74 de lei/1.000 ţigarete.

Suprataxa aplicată consumului de date în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE scade cu 25%, la 4,5 euro/GB, iar volumul de consum rezonabil creşte cu 25%, faţă de cel disponibil anul acesta. În plus, suprataxa pentru apelurile primite scade, din 3 ianuarie, cu 7%, la 0,85 eurocenţi/minut.

Taxa pe lăcomie. Băncile vor avea de achitat o taxă pentru activele financiare, dacă media trimestrială a ROBOR la 3 luni şi la 6 luni depăşeşte 2%. Taxa creşte cu câte 0,1 puncte procentuale, la fiecare pas de 0,5 puncte procentuale, până la ROBOR de 4%. Noua taxă va fi calculată şi plătită trimestrial, în funcţie de valoarea activelor financiare ale unei bănci de la finele fiecărui trimestru, şi va putea fi dedusă.

Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură şi sunt impozitate cu 10%. Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii.

Nivelul existent al indemnizaţiei pentru luna decembrie 2018 este menţinut la acelaşi nivel în perioada 2019 – 2021, pentru mai multe categorii de persoane, cum sunt cele persecutate politic, veteranii şi văduvele de război, foştii arestaţi politic, cadrele militare îndepărtate abuziv din armată etc.

Cei care contribuie la Pilonul II de pensii vor putea să se retragă, dacă au contribuit minimum cinci ani, prin depunerea unei cereri. Ei nu-şi vor putea retrage sumele virate, dar vor putea să îşi vireze întreaga cotă pentru pensii, de 25% din salariul brut, către Pilonul I şi nu aşa cum este în prezent de 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II.

Administratorii de fonduri de pensii sunt obligaţi să-şi majoreze capitalul social în funcţie de nivelul activelor aflate în administrare: sub 100 de milioane de euro – capitalul social trebuie să fie de 5% din valoarea contribuţiilor; 100-500 de milioane de euro – 7% din valoarea contribuţiilor; peste 500 de milioane de euro – 10% din valoarea contribuţiilor. Comisionul de administrare pentru aceştia a fost redus de la 2,5% la 0,5% din valoarea contribuţiilor virate.

În plus, administratorii de fonduri de pensii îşi vor putea deduce între 0,02% şi 0,07% pe lună din activul net total al fondului de pensii administrat privat, faţă de 0,05% pe lună, până acum. Noul nivel depinde dacă rata de rentabilitate a fondului depăşeşte inflaţia. Deducerea creşte cu câte 0,01 la fiecare punct procentual peste inflaţie.

Se prelungeşte, până la data de 30 iunie 2022, măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de: cereale şi plante tehnice; certificate de emisie de gaze; energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător; certificate verzi; telefoane mobile; microprocesoare; tablete şi laptop-uri.

Firmele din energie şi gaze vor trebui să achite o contribuţie de 2% din valoarea cifrei de afaceri pe care o obţin din licenţa pentru aceste activităţi. Anterior, această contribuţie era de 0,08%. Suma aferentă va fi virată către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), aşa cum este şi în prezent.

Operatorii telecom care deţin licenţe 3G, 4G şi 5G vor avea de achitat o taxă de 2-4% din cifra de afaceri din anul precedent, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa, potrivit OUG nr. 114/2018.

Vor mai putea fi angajaţi zilieri doar în următoarele trei sectoare de activitate: agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură. Majoritatea zilierilor vor putea lucra cel mult 120 de zile ca zilieri, într-un an, iar o firmă nu va putea folosi un zilier mai mult de 25 de zile într-o lună.

Taxa pe viciu. Toţi organizatorii de jocuri de noroc vor trebui să achite o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar. Aceştia vor mai avea de achitat o cotă de 1.000 de euro, dacă organizează jocuri de noroc tradiţionale, şi de 5.000 de euro, dacă organizează jocuri de noroc la distanţă şi sunt în clasa I sau clasa III.

Sursa: www.gandul.info

LĂSAȚI UN MESAJ