Polirom și Nobelul pentru Pace

17

În 2018 nu se acordă Premiul Nobel pentru literatură ca urmare a unui scandal din seria #metoo (care nu și-a consumat, se pare, ultimele consecințe — Jean-Claude Arnault, cel de la care a pornit întreg scandalul, fiind recent condamnat la doi ani de închisoare). Este, de altfel, primul an de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial când nu se acordă această distincție pentru literatură (decernarea ei a mai fost sistată între 1939 și 1944 și, de asemenea, în 1918).

Distincția suedeză, instituită de Alfred Nobel, s-a acordat însă „pentru Pace”, și nu menționăm întâmplător acest detaliu, ci tocmai pentru că el are legătură cu o carte. Anul acesta, premiul a revenit, ex aequo, lui Denis Mukwege și Nadiei Murad. Cea din urmă are o carte în limba română — scrisă împreună cu Jenna Krajeski și prefațată de cea care i-a fost avocată, soția lui George Clooney, Amal Clooney —, în care spune exact povestea pentru care a primit onoranta distincție: o poveste teribilă a umilințelor la care a fost supusă în timpul captivității îndurate (a fost, pentru un timp semnificativ, prizonieră a Statului Islamic), dar, deopotrivă, și o poveste despre un curaj ieșit din comun.

Pe scurt, despre Nadia Murad: Nadia Murad s-a născut şi a crescut în Kocho, un sat de fermieri şi păstori yazidiţi din nordul Irakului. Pe 15 august 2014, când Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal a luat sfârşit odată ce acesta a fost ocupat de ISIS. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la islam au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de celelalte tinere, a fost dusă la Mosul şi vândută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rânduri, până când, ca printr-o minune, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Apropo de Amal Clooney, aceasta spune despre proaspăta laureată a Nobelului pentru Pace: „De când o cunosc, Nadia nu doar că s-a făcut auzită, ci a devenit glasul fiecărui yazidit căzut victimă genocidului, al fiecărei femei abuzate, al fiecărui refugiat abandonat. Cei care au crezut că prin cruzimea lor o pot reduce la tăcere s-au înşelat. Spiritul Nadiei Murad nu este frânt, iar vocea ei nu va fi înăbuşită. Dimpotrivă, în paginile de faţă glasul ei este mai puternic ca oricînd”.

Cartea cu pricina — Eu voi fi ultima — a fost publicată la editura Polirom. Și, apropo de această editură, e de remarcat flerul său de a publica nobelizați: în 2014, Nobelul pentru Pace i-a revenit Malalei Yousafzai (la Polirom are o carte — Eu sunt Malala). De asemenea, anul trecut, Nobelul pentru literatură i-a revenit lui Kazuo Ishiguro (autor publicat în românește exclusiv la casa editorială cu sediul central la Iași). Înainte de Ishiguro, precedenții trei laureați ai Nobelului pentru literatură au fost autori Humanitas: 2016 — Bob Dylan; 2015 — Svetlana Alexievici; 2014 — Patrick Mondiano.

În 2019 este probabil să se revină la Nobelul pentru literatură, dar, la această oră, nu este încă o certitudine că așa se va întâmpla.

Cristian Pătrășconiu

LĂSAȚI UN MESAJ