Miliardarul care ține în ruină un celebru monument istoric al Timișoarei. A promis investiții de sute de milioane de euro, dar totul a rămas pe hârtie

    8266

    Vă mai amintiți Abatorul? Mai există șanse să fie restaurat și să primească o utilitate? În acest număr al săptămânalului nostru vă prezentăm proiectul imobiliar pe care Ion Țiriac, prin compania lui, a promis să-l pună în practică. Ar trebui să apară un hotel, birouri, locuințe. Important este că ar urma să fie create locuri de muncă, să se investească în infrastructra din zonă și clădările Abatorului să fie restaurate.

    Vechile clădiri, care nu au valoare istorică, vor fi înlocuite cu ansambluri de locuințe, birouri, magazine și chiar un hotel. Acesta este proiectul „Reconversie zona industrială ABATOR — realizare Complex Comercial 2S+P+4E si Complex de birouri, hotelier și de locuințe de 2S+P+11E”, în dezbatere publică.


    „Pe terenul prezentat, beneficiarul dorește realizarea unui proiect imobiliar mixt — locuire colectivă, comerț, servicii, hotel și birouri —, care va cuprinde mai multe clădiri de birouri/hotel, clădiri rezidențiale, restaurarea clădirii monument istoric și crearea de spații verzi. Parcarea se va realiza preponderent în subsol”, aflăm din memoriul arhitecților.

    Se propun locuințe colective în două clădiri cu curte interioară, pentru a crește nivelul de comunitate al vecinătăților nou-create. Acestea vor fi adaptate la cerințele unei locuințe în mediul urban central, având un nivel de calitate mediu, și vor fi amplasate în spatele clădirilor monument ale fostului Abator, înspre parcul Karlsruhe. Epopeea reabilitării Abatorului a început demult. În 2006 a venit prima propunere concretă, care a și fost aprobată de autorități. Investitorul s-a retras însă între timp.

    „În 2006 se aproba un Plan Urbanistic Zonal pentru funcțiunea de comerț, birouri, hotel și locuințe. În baza PUZ-ului aprobat, investitorii obțin o autorizație de construire pentru un centru comercial de tip mall. Investiția nu se mai realizează din cauza crizei financiare din 2008, investitorul retrăgându-se în acel moment de pe piață”, se mai arată în memoriu.

    Istoria arhitecturală a Abatorului este una interesantă. Arhitectul Laszlo Székely a conceput un ansamblu format din 11 corpuri de clădire distincte: pentru adăpostul animalelor, hale de sacrificare, spații frigorifice, birouri, laboratoare, chiar și locuințe. Lucrările de construire ale Abatorului sunt începute în anul 1904 și finalizate în 1905. Ansamblul consta în: un degajament prevăzut în fața intrării abatorului (astăzi, ocupat parțial de o stație de combustibili), poarta abatorului, încadrată de statuile sacrificatorilor, și cele două case destinate personalului (o casă funcționa ca locuința directorului abatorului, cea de-a doua fiind ocupată de birouri și laboratoare), turnul, piesa centrală a compoziției, și, în continuarea acestuia, clădirea ce adăpostea spațiile frigorifice.

    Turnul Abatorului avea la parter spații destinate măcelarilor și ajutoarelor acestora, la etaj existând patru apartamente pentru personalul inferior. Turnul propriu-zis funcționa ca turn de apă, aici fiind amplasate două rezervoare ce aprovizionau cu apă întrega incintă. În anii 1911–1912 se construiește, în incinta abatorului, dar independent de acesta, o fabrică de gheață.

    După 1989, Abatorul și-a restrâns activitatea până la desființarea lui, în 1992. Demolările succesive s-au soldat cu păstrarea turnului emblematic, a halelor laterale ale acestuia, a poarții de intrare cu cele două grupuri statuare și a caselor ce flanchează intrarea principală.

    Astăzi, clădirile ansamblului Abatorului sunt luate în evidență în lista monumentelor istorice, cod LMI 2004, cu indicativul TM-ÎI-m-A-06134.

    Arhitecții spun că „în prezent, ambele sunt într-o stare relativ bună, necesitând doar reparații punctuale. O parte din stâlpii metalici din fontă au fost înclocuiți cu stâlpi improvizați din țevi metalice, iar cei rămași pe poziții au fost înglobați într-un sistem de improvizații pentru rail-urile care au funcționat în timp. Structura din lemn a suferit, și ea, în timp, deteriorări, iar învelitoarea actuală este din tablă plană. Aceasta a fost smulsă de vânturi și adunată spre coama acoperișului. Fațadele sunt tencuite, soclul, ancadramentele și cornișa fiind subliniate prin placaje de cărămidă aparentă. În timp, unele goluri au fost modificate, fiind obturate, parțial sau total, și au apărut noi goluri. Pereții au fost perforați de diverse trasee de instalații. Fațadele posterioare au fost parazitate parțial sau total de noi construcții care s-au lipit de clădirea existentă. Acest proces a fost urmat de deschiderea unor noi goluri pentru a asigura legături între clădiri. Din cauza apelor pluviale, al căror sistem de scurgere a fost avariat (cornișă distrusă, copertinele intrărilor), s-a produs distrugerea tencuielii exterioare. Turnul Abatorului a primit, încă de la început, rolul de a susține rezervoarele de apă. Structura este din zidărie de cărămidă, planșeele fiind pe o structură de lemn. Șarpanta are o structură de lemn, fiind acoperită inițial cu solzi de ciment. Partea superioară a turnului era acoperită cu un coif pronunțat care constituia un reper urban, accentuând importanța acestei clădiri. Construcția era acoperită cu solzi de ciment. Fațada este decorată cu placaje de cărămidă aparentă care, ca și în cazul celorlaltor clădiri ale ansamblului inițial, subliniază registrele orizontale, ancadramentele ferestrelor și cornișa clădirii. Decorația turnului este mai prețioasă, fiind mai atent lucrată. Anumite zone sunt accentuate cu piatră (un fronton deasupra ușii de intrare, consolele care susțin partea evazată a turnului și colonetele amplasate în cele patru colutri ale părții superioare a turnului). Cornișa acoperișului este puternic evazată și susținută printr-un sistem de console de lemn. Fațadele laterale și cea posterioară au fost parazitate cu clădiri anexă care s-au lipit de acestea și cu trasee aeriene de instalații. Coiful acoperișului turnului a fost dezafectat în timp. Partea exterioară a structurii decorative de lemn, de susținere a cornișei, este deteriorată parțial. Această clădire este cel mai bine conservată din întregul ansamblu al abatorului.

    Se propune modernizarea circulației
    Odată demarat proiectul imobiliar, zona și, astfel, întreg orașul ar trebui să beneficieze și de modenizarea infrastructurii rutiere. Arhitecții s-au gândit și la acest aspect și propun schimbări.
    „Circulația pe bdul Eroilor de la Tisa va fi modificată. Pentru asigurarea unui flux normal, în urma investiției propuse aici se va largi bdul Eroilor de la două la patru benzi pe porțiunea dintre FC Ripensia și str. Deliblata. Capetele porțiunii vor fi schimbate în intersecții cu sens giratoriu. În interiorul parcelei se că construi o stradă privată care va face legătură între bdul Eroilor de la Tisa și str. 1 Decembrie 1918 și din care se va realiza accesul în parcarea subterană. Considerând că străzile Eroilor și 1 Decembrie 1918 sunt străzi pe care se ajunge la Complexul propus, strada Deliblata și strada nou propusă vor avea funcțiunea de accese. Pentru rezolavarea parcărilor se propune realizarea a două nivele subterane de parcare sub fiecare obiectiv, exceptând ansamblul Abatorului. Parcajele vor fi amplasate preponderent în subteran, la comun, și vor fi calculate pentru toate cele trei subzone la un loc; se permite alocarea parcărilor aferente subzonei Et și pe parcelele subzonelor Lc_A și M2. Zona este legată excelent de liniile mijloacelor de treansport, atât tramvai, pe str. 1 Decembrie, precum și autobuz, pe diferitele rute, Eroilor și FC Ripensia. Totodată, Aleea FC Ripensia este o arteră principala de circulație pe ruta sud-nord, iar bdul Eroilor de la Tisa și stradă 1 Decembrie 1918 pe ruta vest-est”, aflăm din proiect.
    Pe hârtie, totul sună bine. În realitate, pe amplasament nu s-a mișcat un pai. Statuile de la intrare sunt protejate cu plasă, pe poartă a apărut afișul care descrie succint investiția și… cam atât. Ba mai mult, cum lucrările nu au început niciodată, Abatorul a primit, acum câțiva ani, o amendă de 6.000 de lei pentru clădiri în paragină și terenuri insalubre. Nimic nu s-a schimbat!

    LĂSAȚI UN MESAJ