Gheorghe Jurma: Scriitori din Banat, 1, 2, 3, 4

111

Un coleg de la „Banatul Azi” m-a întrebat dacă în timpul pandemiei scriitorii — care au rămas acasă — şi-au înmulţit opera. Am dat la repezeală numele a doi autori care mi-au adus cu o zi înainte câteva volumee masive şi… ar fi trebuit să adaug altele. Aveam chiar lângă mine cinci volume ale lui Gheorghe Jurma, chiar atunci primite: Nicolae Iorga şi Banatrul (ediţia a doua, revăzută şi adăugită)”, O carte pe zi (cinci sute de cronici despre cărţi apărute între 2003 şi 2005), O expoziţie Mihail Sadoveanu şi O expoziţie Mircea Eliade. Cartea pe care am aşteptat-o cu nerădare era Scriitori din Banat, 1, cu pagini pe care Gheorghe Jurma le-a scris de-a lungul timpului despre Sofia Arcan, Gheorghe Azap, Florin Bănescu, Pavel Bellu, Mircea Cavadia, Ioan Cărmăzan, Marcu Mihail Deleanu, Anghel Dumbrăveanu, Ion Frumosu, Bata Marianov, Olga Neagu, Costel Stancu, George Suru, Ioan George Şeitan, Gheorghe Zincescu: scriitori de lângă el, poeţi, prozatori, critici care s-au împlinit — şi au dispărut — în „Reşiţa noastră”. Aşa cum ne enunţă coperta, suntem la volumul întâi. Vor urma volumele doi, trei… şi celelalte. Cred că dl Jurma le are în sertare.

Gheorghe Jurma conduce de mulţi ani o revistă, „Semenicul”, care a fost şi este un Centru al vieţii culturale cărăşene. (Sau, având în vedere impasul cultural, să scriem că a fost?) Gheorghe Jurma este un animator de excepţie şi prin editura Timpul — instituţie definitorie pentru trecerea prin cultură a unui cărturar cu vocaţia construcţiei. Desigur că ipohondriile acestui homo aedificator de excepţie nu sunt fără rost.

O posfaţă sau un necrolog se intitulează paginile care încheie una dintre „dările de seamă” ale scriitorului — cartea Cu editura Timpul, peste timp. E o editură care, adăugită unui cenaclu (Semenicul), unor publicaţii, poate face din Reşiţa „un oraş al poeţilor”. Spirit pragmatic, Gheorghe Jurma, adaugă, într-o sinteză, Reşiţa literară, o imagine validă a celor care au trecut prin Reşiţa literaturii, de la Sofia Arcan, George C. Bogdan, Marcu Mihail Deleanu, Constantin Brânduşoiu, Titus Crişciu, Ion Crişan, Mircea Cavadia, Vasile Bogdan, Mario Balint, Dan Farcaş, Nicolae Irimia, Kuban Endre — tatăl şi fiul, Ignea Loga, Olga Neagu („copilul minune al Reşiţei anilor ’70”), până la Ana Selena, I.G. Şeitan, Constantin Mărăscu, Gheorghe Zincescu. Istorie a literaturii şi a Reşiţei culturale, dicţionar şi panoramă critică, Reşiţa literară e opera unui constructor de încredere — a unui autor la care se poate apela dacă vrem să înţelegem prezenţa Banatului de munte în cultura română de ieri şi de azi.

Scriitori din Banat, 1 ne asigură că autorul nu e preocupat doar de Reşiţa: a realizat, împreună cu Josef Erwin Ţigla, albume extraordinare despre Oraviţa, Anina şi suntem în aşteptarea unui album despre Caransebeş.

M-a bucurat, în Scriitori din Banat, 1, capitolul despre George Suru, cel mai întins din carte. La Caransebeş, în 199o, un administrator vrednic a adăugat casei de cultură a oraşului numele George Suru.

Prea puţin, zicem azi. Au dispărut şi cenaclul, şi revista „Interferenţe”, patronate de George Suru. Îşi mai aminteşte cineva, azi, la Caransebeş, de Poet? Mai există viaţă literară în oraş?

Cum să nu?!… Cum să nu?! — îmi spune dl Jurma.

LĂSAȚI UN MESAJ