Certejul de Sus, un „El Dorado” al morţii

1845

Am primit zilele acestea un strigăt de ajutor din partea unor tineri activişti prezenţi la Certej: Oana, Josephine, Roxana, Radu și Tudor.

Tocmai ne-am întors de la Certej unde am fost blocați și intimidați de angajații companiei miniere Deva Gold. Această firmă este subsidiară a Eldorado Gold, una dintre cele mai mari corporații producătoare de aur. Ar vrea să deschidă la Certej prima exploatare cu cianuri din România.

Noi, cei de la Mining Watch și De-clic, monitorizăm avizarea proiectului minier Certej de mai bine de cinci ani. Am oprit lucrările de șantier ale companiei în două rânduri. Mai întâi în 2014, când ISC a constatat că desfășurau lucrări fără autorizație, și anul trecut, în vară, când le-am suspendat în instanță actele. În ambele dăți, autoritățile locale au acționat complice companiei.

Susținerea pe care o au la nivel local, mai ales din partea Primăriei i-a făcut pe angajații companiei să se creadă stat în stat. Presa locală a documentat în trecut cum Deva Gold îngrădește accesul localnicilor pe drumurile publice în zona preconizatei cariere. În aceeași zonă, activiștii care ne aflam pe drumul comunal am fost blocați și agresați verbal în timp ce fotografiam panourile noului șantier. Brutalitatea angajaților a necesitat un apel la 112 și intervenția poliției.

Am depus plângere penală împotriva agresorilor, însă următoarele zile sunt vitale pentru a distribui vestea privind practicile ilegale ale companiei. Trebuie să ne mobilizăm și să-i expunem, pentru că mâine s-ar putea să fie prea târziu. Nu vrem să se ajungă la agresiuni fizice când cineva merge să verifice legalitatea unor lucrări.

certej-2

Compania minieră are un buget de douăzeci de milioane de dolari, doar în acest an, pentru a dezvolta mina de la Certej. Trebuie să defrișeze 165 de ha de pădure în următorii ani pentru a construi două iazuri de decantare. Anual, ar urma să fie folosite 1635 de tone de cianură pentru prelucrarea aurului.

Dacă planul lor va fi realizat, investitorii canadieni se vor alege cu miliarde de dolari, iar cetățenii României cu distrugerea iremediabilă a sute de hectare. Plus iazuri de decantare pline de cianuri. Totodată, dacă mineritul va fi reluat la Certej, va fi și semnalul pentru începerea exploatărilor miniere în Apuseni. Noi proiecte sunt deja propuse la Băița Crăciunești, Rovina sau Brad.

Deva Gold are nevoie de sprijinul autorităților și mai ales ca acestea să închidă ochii când se comit ilegalități şi  agresează activiști?

Primăria Certej are instalate în comună peste 30 de camere video pe care le supraveghează personal primarul Petru Cîmpian. Când vine vorba însă de activiști, vigilența autorității locale scade aproape de zero.

certej-4

Fiind contactat, directorul companiei Deva Gold, Nicolae Stanca, membru PSD şi fost prefect de Hunedoara între 1999-2000, a spus: „Au fost suspendate lucrările de exploatare, însă Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză şi au pierdut PUZ-ul. Nu a mai fost nevoie să se mai judece pe fond, aşteptăm actul pentru a putea începe lucrările. Au existat două dosare, în primul dosar, 4987/117/2015, s-a cerut suspendarea lucrărilor până la pronunţarea instanţei de fond investită cu acţiunea de anulare a actului din dosarul 1381/117/2016, când se cerea anularea autorizaţiei de costrucţie. Fiind două cereri diferite, Tribunalul Cluj respinge acţiunea, ca fiind nefondată, dând câştig de cauză Societăţii Deva Gold, care aşteaptă reînceperea lucrărilor”.

Dar să nu uităm de dezastrul de la Certej care a avut loc acum 47 ani, totul întâmplându-se într-o zi de sâmbătă, 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, când a avut loc ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.

certej-6

În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate, care au creat o falie de alunecare. Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 de metri cubi de steril.

Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.

Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Deși la Primărie s-au înregistrat 89 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.

Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.

Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor, Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit.

După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului.

Se vrea oare un nou Certej al anului 1971? O altă catastrofă? Alţi morţi? Certejul este deja un „El Dorado”, unde şerif e însuşi primarul Petru Câmpian,  care ani de zile s-a zbătut să obţină autorizaţie de redeschidere a minelor de aur şi argint. Deocamdată nu a fost de găsit.

certej-5

LĂSAȚI UN MESAJ