Ce ar fi dacă ați vedea următoarea știre: „Susținătorii cafelei protestează din nou, ajungându-se la violențe inimaginabile! Forțele de ordine dispersează manifestanții cu ajutorul aparaturii din dotare. Spitalele devin neîncăpătoare!”. Asta titrează gazetele dintr-o țară îndepărtată, în care tumultul social a atins cote alarmante.

Locuitorii țării respective fac parte fie din grupul băutorilor de cafea, fie din grupul băutorilor de ceai. Cei dintâi se consideră ca fiind cei care pun lucrurile în mișcare, văzându-i pe băutorii de ceai drept niște leneși profitori. În schimb, cei din urmă îi cataloghează pe băutorii de cafea drept niște agitați care încearcă să destabilizeze țara prin inovații fără sens, văzându-se pe sine drept apărători ai vechilor tradiții.

Alternarea la guvernare a celor două tabere a reușit să mențină un echilibru fragil și o oarecare pace. Însă actuala conducere, constituită din băutori de ceai, a decis interzicerea cafelei în întreaga țară. Deși susținătorii ceaiului se bucură la gândul că „în sfârșit, va fi liniște și pace”, tabăra adversă fierbe, protestează și încearcă să-și apere drepturile. Protestele amplifică credința consumatorilor de ceai că toate relele țării sunt generate de băutorii de cafea, întărindu-le convingerea că aceasta ar trebui interzisă. La rândul lor, băutorii de cafea percep atitudinea taberei adverse drept ostilă și devin din ce în ce mai radicalizați. Situația este critică și apare întrebarea: mai există speranța că situația poate fi îmbunătățită?

Înainte de-a vedea afla răspunsul, este necesar să înțelegem cauza care a determinat apariția acestei situații. La prima vedere, decizia băutorilor de ceai de a interzice cafeaua este punctul central. Dacă nu ar fi existat această decizie, lucrurile n-ar fi degenerat. Totuși, decizia respectivă nu reprezintă decât vârful aisbergului. La baza acestui conflict regăsim un factor psihologic, și anume prejudecata.

Prejudecata reprezintă o scurtătură mintală, care ne permite evaluarea rapidă a unor situații în baza unui șablon format. Când vedem un individ intrând într-o librărie, tragem o serie de concluzii despre persoana respectivă, în câteva secunde: îi place să citească, e inteligent, puțin sociabil, distant. Dintr-o privire am evaluat persoana, aflând tot ce era de aflat. Dacă am tras însă o concluzie pripită? Poate persoana respectivă este caldă, jovială și preferă filmele, dar a intrat în librărie pentru a cumpăra un cadou cuiva. Așadar, prejudecățile, deși uneori utile, ne pot duce pe diverse piste false. Astfel, băutorii de cafea, văzând pe cineva consumând ceai, vor gândi automat în baza prejudecății: leneș, profitor, retrograd. În ochii băutorilor de ceai, un consumator de cafea va fi: agitat, lipsit de respect, periculos. În lipsa unei asemenea categorizări care creează tabere, conflictul cel mai probabil nu ar fi apărut. De ce ai interzice cafeaua, dacă aceasta nu este percepută ca fiind negativă?

Ținând cont că geneza conflictului a avut deja loc, cum poate fi acesta dezamorsat? Studiile existente ne indică faptul că există o serie de acțiuni care pot fi luate pentru a disipa conflictul, având la bază reducerea prejudecăților. Astfel, Muzafer Sheriff vorbește despre identificarea unui scop supra-ordonat, comun pentru ambele grupuri, prin transformarea unor obiective exclusiviste (doar grupul meu), în unele incluzive (noi toți). Odată identificat un asemenea scop, poate începe socializarea dintre membrii celor două grupuri. Ideal, aceștia trebuie să fie de statuturi economice și sociale similare, astfel încât, atunci când se întâlnesc, să poată apela ușor la un limbaj comun. Prin interacțiuni cu membrii altui grup, deseori ajungem să descoperim că prejudecățile noastre nu au un fundament real. Atunci îl vedem pe cel de lângă noi nu drept leneș sau lipsit de respect, ci ca pe un om, cu bune și cu rele, similar nouă.

Rămâne totuși o unică întrebare: suntem oare capabili să identificăm un scop care să ne unească mai degrabă decât să ne dezbine, astfel încât să începem „socializarea” cu tabăra „adversă”?

Luca Tisu

Departamentul de Psihologie

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Universitatea de Vest din Timișoara