Botezului Domnului și Botezătorul

104

În biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnului (5 şi 6 ianuarie), se oficiază Sfinţirea cea mare a apei, numită şi Agheasma Mare, slujbă care se săvârşeşte numai în aceste zile ale Bobotezei. Se numeşte Sfinţirea cea mare a apei deoarece apa sfinţită de sărbătoarea Botezului Domnului, conform „Învățăturii de credință creștină ortodoxă”, are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în ziua în care Mântuitorul Iisus a împlinit 33 de ani, Iisus s-a dus şi El, asemenea celorlalţi, să primească botezul pocăinţei de la Ioan. Atunci a avut loc prima teofanie: Mântui­torul a intrat în Iordan, cerurile s-au des­chis şi Duhul Sfânt a stat deasupra Lui în chip de porumbel, iar în acelaşi moment s-a auzit glasul Tatălui Ceresc. „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”, a spus glasul.

La slujba Aghesmei Mari cerem, prin rugăciunile întocmite de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, care a trăit în secolul 7, ca apa aceasta să fie „izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtarea puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească”. Ne rugăm, de asemenea, ca ea să fie, pentru cei ce vor fi stropiţi sau vor gusta din ea, „spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”. Apa sfinţită de Bobotează numită Agheasmă Mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, iar în restul anului bisericesc nu se ia decât cu acordul preotului duhovnic. A doua zi după praznicul Bobotezei, pe 7 ianuarie, se ţine iarăşi praznic mare: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul.

LĂSAȚI UN MESAJ