Biblioteca Gheorghe Jurma

78

Am primit de la Gheorghe Jurma un număr de cărţi care ar vorbi, cum puţine, despre viaţa culturală din Banat în ultima sută de ani. Despre trecerea prin Banat a lui Iorga, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, dar şi o enciclopedie consacrată scriitorilor din Banat, deocamdată la volumul întâi (Scriitori din Banat, 1). Scriitori din Banat, 1 consacră capitole Sofiei Arcan („Sofia Arcan sau perspectiva creativităţii”), dar şi creativităţii lui Gheorghe Azap, lui Florin Bănescu, Pavel Belu, Mircea Cavadia, Ioan Cărmăzan. Ion Chichere, Marcu Mihail Deleanu, Anghel Dumbrăveanu, Ion Frumoasu, Bata Marianov, Olga Neagu, Tata Oancea, Costel Stancu, George Suru, Ioan George Şeitan, Cornel Ungureanu şi George Zicescu. Cine va urma în volumul al doilea? Dar în volumul al treilea? În O carte pe zi (Editura TIM, 2021) Gheorghe Jurma se ocupă nu doar de scriitorii din Banat, ci şi de „ceilalţi”. Între mai 2003 şi aprilie 2005 criticul a avut la „Flamura” o rubrică intitulată „O carte pe zi”, căreia i-a făcut, cu onoare, faţă. Ce cărţi de scriitori bănăţeni au apărut în această perioadă? Dar cărţi din România? Ale contemporanilor, ale clasicilor? Ce ediţii? Gheorghe Jurma ştie tot, putem cita şi propoziţii memorabile în sintezele jurnalistului. Dar cărţile lui Gheorghe Jurma despre Iorga? Nicolae Iorga şi Banatul, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, ne atrage atenţia că Nicoloae Iorga e întâmpinat cu entuziasm peste tot, dar nu toate paginile lui Iorga despre Banat sunt omagiale. Aici, în Banat, la Timişoara, ar exista, după Unire, un „ciocoism cultural”: o îmbogăţire nesimţită. Guvernanţii confiscă un Lincoln, o maşină de lux: Marele istoric se plimbă prin Timişoara, împreună cu Carol al II-lea, în maşina confiscată. Cred că în următorul volum despre Nicolae Iorga Gheorghe Jurma se va ocupa, pe larg, de drumurile lui Iorga prin satele din Banat. Va scrie despre documentele pe care le descoperă în bisericile din Banat. Cu puţină vreme în urmă scriam despre Biblioteca „Eminescu”, întemeiată, susţinută de Gheorge Jurma. Şi de Biblioteca „Sadoveanu”.

Gheorghe Jurma e autorul unei cărţi importante despre Sadoveanu (Sadoveanu sau lupta cu balaurul, Ed. Timpul, 2002), pe care încearcă să o rezume, într-un interviu, neiniţiaţilor: „Revelaţia întâlnirii extraordinare dintre Sadoveanu şi Creangă este demnă de reţinut pentru literatura română. Deci un Sadoveanu citit prin Creangă. Un Creangă care nu este un primitiv, ci un rafinat, un mare cunoscător, chiar al unor mistere, al unor taine pe care nu ştiu cum le-a descoperit, poate şi prin lecturi ezoterice, poate printr-o intuiţie extraordinară specifică marilor spirite”. Fiind şi autorul unei cărţi despre masonii din Banat, Gheorghe Jurma mai face şi aceste ocoluri: „Despre asemenea profunzimi a scris Vasile Lovinescu, iar de curând Mircea Tămaş, un foarte interesant ezoterist”. Curiozităţile lui Gheorghe Jurma nu sunt divergente: criticul scrie proză (o proză despre care am scris cu superlative: are în centrul ei pe Afilon, dansator şi teoretician al dansului din Banat) şi recapitulează mereu, în cărţi alcătuite sub semnul unei râvne ordonatoare, articolele risipite prin jurnalele provinciei. Conduce o revistă, „Semenicul”, care a fost şi este un Centru al vieţii culturale cărăşene. (Sau, având în vedere impasul cultural, să scriem că a fost?).

De la unii autori primesc o carte, două, pe an. Şi îmi spun — le spun — că sunt harnici. De la Gheorghe Jurma primesc, din când în când, şase-şapte cărţi. Scrise de el, pentru prietenii lui. Să ţinem minte: pentru cultura de azi şi… de mâine a Banatului există o Bibliotecă „Gheorghe Jurma”.

LĂSAȚI UN MESAJ