Bate vântul în piețele din Timișoara! Legumele de grădină au pierdut „teren” în fața celor din import Foto – Video

468

Vara cea călduroasă e pe ducă. Mai o zi-două și gata toamna va fi în deplinătatea puterilor sale în localitate. În alți ani, în acest sezon piețele orașului vuiau de clienți, negustori, dar și de gură cască fără treabă. Dar surpriză totală. Piețele timișorene sunt mai lipsite de vlagă ca oricând. Bate vântul printre tarabe.

Un exemplu din cele mai la îndemână ce poate fi verificat de oricine, Piața 700 din plin centrul orașului are mai mult de jumătate din mesele de beton părăsite. Abia se vede mișcare în o parte a pieței.

Un comerciat supărat și obosit ne întreabă dacă știm cât sunt taxele pentru o masă în alte orașe din țară.
-Nu! Păi cam cât să fie?
-Mult mai ieftine ca în Timișoara! La noi sunt cele mai mari prețuri din țară. Uite mergeți la Brașov sau Arad, ori la Botoșani. Niciunde nu sunt taxele astea ca aici. Uite eu plătesc 18 lei pe zi pe masa asta. E foarte mică, nu pot pune prea multă marfă. Trebuie să plătesc trei mese. Faceți socoteala cât face asta!
Nu apuc să fac calculul că vine promt răspunsul:
-Adică 54 de lei, zilnic. Păi eu de trei zile am făcut un profit de cinci lei. Nu mai vine nimeni să cumpere de la noi de când cu supermarketurile și cu reclamele alea tâmpite de la televizor.

Într-adevăr, în cele zece minute de discuții, nu s-a apropiat nimeni de masă. Dar nici nu prea erau trecători măcar să se uite. Într-un târziu apare cineva și cumpără doar două bucăți de porumb de fiert.
-Uitați aștia patru lei sunt primii bani pe care-i fac pe ziua de azi.

Nu am cum să verific, dar cât era de supărat omul precis că nu o ducea prea bine. Omul nu vrea să se prezinte sub nici o formă. E clar că este foarte speriat de consecințe.

Câteva mese mai încolo, o doamnă între două vârste foarte guralivă și veselă, în realitate este la fel de supărată. Ne spune că dă peste 1.500 de lei pe lună pentru trei mese. Asta cam dă același rezultat ca la domnul supărat.
-Și ce vă oferă piața de banii aștia?
-Nimic! Dacă merg la toaletă scot câte un leu. Acoperișul prin care plouă l-am mai cârpit noi cum am putut. Acolo unde sunt plăcile alea de plastic transparent am pus cartoane că ne pălește marfa în soare. Iarna îngheață marfa pe tarabe. Am produse bune din grădini de la oameni și din grădina noastră, dar degeaba. Toți vor calitate maximă și cu prețuri cât mai mici. Uite merele astea de grădină nu le ia nimeni că-s mai mici. Dar sunt sănătoase și gustoase. Lumea vrea ca la hipermarket, dar alea îs ca din cauciuc. Nu poți să muști din ele. Uite luați și gustați din perele astea ce zemoase și dulci sunt! Tot degeaba.

-Aveți măcar pază noaptea ca să nu dispară marfa?
-Avem dacă plătim noi pe cineva. Auziți! Ce se vorbește se dărâmă piața asta sau mai rămâne? Eu am auzit că vrea să cumpere terenul ceva bogătan că să construiască aici ceva blocuri. Așa o fi? Noi unde mergem?

Niciunul din comercianți din piața 700 nu dorește să-și spună numele. E clar că au o teamă inoculată că vor păți ceva din partea administrației dacă se află cine e nemulțumit.

LĂSAȚI UN MESAJ