Predicțiile specialiștilor indică scumpiri de 6 ori mai mare la cărbune, de 5 ori mai mare la gaze, de 2 ori mai mare la petrol și de 0,7 ori mai mare la uraniu, până la finalul anului, față de 2020.

Prețurile energiei (petrol, energie electrică, cărbune și gaze naturale) au crescut Prețurile energiei (petrol, energie electrică, cărbune și gaze naturale) au crescut vertiginos încă din anul 2021, justificate de cererea mare de după lockdown-ul din pandemie, așteptându-se ca acestea să ajungă la finalul anului 2022 de 5 – 6 ori mai mari decât erau în urmă cu doi ani, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Potrivit acesteia, în contextul scumpirii accelerate a prețurilor energiei, este indicat ca România să investească mai mult în energia nucleară dat fiind că prețurile uraniului au crescut mult mai puțin pe burse.

Astfel, în anul 2021 prețurile diferitelor forme de energie au crescut, față de anul 2020, cu 55% în cazul petrolului, cu 318% în cazul cîrbunelui, cu 300% în cazul energiei electrice și cu 95% în cazul gazelor naturale, în timpă ce prețul uraniului, folosit la producția energiei nucleare a crescut cu cu 52%

Războiul din Ucraina a adus alte noi scumpiri

„Declanșarea conflictului din Ucraina, chiar în lipsa unor opriri totale ale fluxurilor de aprovizionare cu energie, în lipsa unor crize efective de energie, în lipsa unor creșteri extraordinare a cererii de energie, în lipsa unor temperaturi extreme etc., a adus un alt fenomen: o explozie mare a prețului tranzacționat pe burse, pe parcursul primelor 8 luni din anul 2022”. notează Chisăliță. Potrivit acestuia, datele Trading Economics au indicat o scumpire cu 17% la uraniu, cu 48% la petrol, cu 147% la cărbune și cu 232% la gazele naturale.

Previziunile sunt sumbre pentru finalul de an, subliniază specialistul în energiei, indicând scumpiri, față de începutul anului, de cca. 20% în cazul prețului la uraniu, cu aproximativ 55% pentru petrol, cu cca 185% la cărbune și cca. 400% la gazele naturale.

„Prețurile tranzacționate pe burse se așteaptă să fie la finele acestui an față de acum 2 ani: de 6 ori mai mare la cărbune, de 5 ori mai mare la gaze, de 2 ori mai mare la petrol și de 0,7 ori mai mare la uraniu”, notează Chisăliță.

Cea mai mare provocare este legată de modalitatea viitoare de încălzire

Subliniind că, pentru al doilea an consecutiv, cele mai mici scumpiri s-au înregistrat la uraniu, specialistul spune că cea mai mare provocare o reprezintă găsirea unor soluții privind modalitatea viitoare de încălzire. „Problema cea mai mare a viitorului energetic, în perspectiva dezvoltării unor măsuri specifice de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice o va reprezenta modul viitor de încălzire. În acest sens se impune dezvoltarea în apropierea marilor aglomerări urbane a montării de Small Modular Reactors (SMR), care au capacitatea de a acoperii necesarul de energie la prețuri suportabile pentru aceste aglomerări urbane”, notează expertul.

Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice emis de Agenția Internațională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenția pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea centralelor nucleare aduce cel mai scăzut cost al electricității dintre toate sursele de energie – în medie 32 USD/MWh (comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană; 56 USD/MWh pentru panourile solare; 91 USD/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generată de capacități nucleare noi, de mari dimensiuni, este 69 USD/MWh, în timp ce costul energiei generată de reactoarele modulare mici (SMR) este 64 USD/MWh.

La polul opus, în contextul creșteriilor de preț la cărbune și gaz, prețurile Gcaloriei pentru energia termică distribuită în sistem centralizat ajunge la 270 USD/Gcal în cazul gazelor și la 310 USD/Gcal în cazul cărbunelui, prețuri peste costul estimativ al energiei termice produse folosind SMR.