Statui de tot felul, artă modernă neînțeleasă de timișoreni, clădiri istorice care se prăbușesc, pavaj stricat în centrul, idei năstrușnice de reabilitare a podurilor, toate acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate de reporterii „Banatul Azi” și dezbătute cu specialiștii de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. În acest număr al săptămânalului nostru, vom analiza situația în care a ajuns orașul de pe Bega. Ieșind puțin din zona centrală, ajungem și la proiectele bune din Iosefin și vedem ce ar mai trebui făcut pentru ca Timișoara să se mândrească cu denumirea de „oraș de cinci stele”.

Timișoara, scăpată de sub control

Ceea ce se întâmplă pe plan cultural și arhitectural în Timișoara este, cu zi ce trece, scăpat de sub control. Fiecare face ce vrea, opere de artă controversate apar în spațiul public protejat, fără autorizații. Reclamele luminoase sau termopanele sunt amplasate mereu pe fațadele clădirilor istorice, fără ca autoritățile locale să ia măsuri.
De fapt, se întâmplă în felul următor: administratorii firmelor merg la Primăria Timișoara să ceară autorizații de funcționare, de publicitate stradală și reparații, dar funcționarii de aici nu le spun că în zonele istorice este nevoie și de avize de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Cât despre un regulament pentru așa ceva…, nici nu poate fi vorba!

„Timișoara este scăpată de sub control. Și asta pentru că nu există, așa cum ar fi normal, un regulament care să stabilească ce și cum se poate face în zona istorică protejată. Acest regulament există în alte orașe, în Oradea, Sibiu, Brașov. Este vorba despre un regulament de evenimente ce se pot organiza în zona istorică. De asemenea, acesta ar cuprinde și reguli de publicitate. A existat un regulament de publicitate, care a fost abrogat, iar Primăria Timișoara nu a fost capabilă să scoată un alt regulament de publicitate pe care să îl avizăm și noi. Practic, nu ar trebui să fie o plimbare permanentă de hârtii între instituții. Un artist nu știe ce are voie, dar primăria ar trebui să-l informeze  că trebuie să vină și la noi”, explică Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Cireașa de pe tort a apărut, săptămâna trecută, chiar în fața Direcției pentru Cultură: un furnicar ce se dorea o exprimare artistică. Din nou, artiștii au primit aprobare de la Primăria Timișoara pentru a amplasa obiectul, dar nu au cerut avizul specialiștilor. După ce presa a titrat despre nereguli, opera de artă a dispărut, nu înainte de a fi mutată în fața Muzeului de Artă din Piața Unirii.

Și dacă tot am ajuns aici, nu uităm să menționăm de „sculptura” ruginită din fața aceleiași instituții, acea baricadă de metal, care nu a mai fost finalizată de patru ani, de când a fost amplasată acolo. Va dispărea, cel mai probabil, în 2021. „Totemul” acoperă de fapt un punct trafo, însă cei 10.000 de euro cât s-a spus că a costat lucrarea nu par să fi dus și la finalizarea ei…

„Va fi mutată anul viitor. Toate statuile instalate în zona istorică, odată cu programul de reabilitare a zonei, au fost avizate de Comisia Națională de For Public și sunt parte integrantă a proiectului finanțat de UE. Modificările nu pot fi făcute decât după cinci ani. Este o bucată de operă de artă. Inițial, ideea era că acesta ar fi fost un monument al rezistenței, în care un om sărea un zid. Lipsește omul care sare zidul. Primăria nu a mai avut bani să plătească această sculptură. Rămânând doar zidul, nu își are rostul. Punctul trafo a apărut acolo printr-o greșeală  de proiectare. Cred că, odată cu posibilitatea de modificare a proiectului, odată cu anul 2021, este posibil să se mute inclusiv punctul trafo și să dispară acea operă de acolo”, a mai spus Predescu.

Pietonalele din centru încep să se degradeze

Străzile pietonale din centrul vechi încep să se degradeze. Materialele de calitate proastă și îngroparea constantă a cablurilor în subteran au șubrezit dalele ce pavează străduțele care leagă piețele din Cetate.
„Avem sute de adrese legate de momentul în care s-a desfășurat acel proiect. A fost, într-adevăr, o grabă foarte mare pentru că altfel nu putea fi implementat. Și faptul că s-a implementat, chiar dacă nu s-a implementat exact pe ideea inițială, este meritoriu. Însă s-a făcut cu un heirup care se vede în calitate, se vede în faptul că nu s-au îngropat atunci cablurile sau cele care s-au îngropat s-au astupat cu diverse materiale neconforme, nu s-au îngropat țevile de gaz, ceea ce strică practic toată strada Eugeniu de Savoya, de exemplu. Au fost scăpări în proiect, inclusiv în ceea ce privește hidroizolația la clădiri. Cumva s-a lucrat fără atenție prea mare la detaliu. Probabil că, după trecerea celor cinci ani, o administrație competentă va repara ce s-a stricat în ultimii cinci ani. Vorbesc de zona pavată cu piatră cubică, din Cetate I”, am mai aflat de la Sorin Predescu.

Reabilitarea centrului vechi al Timișoarei a fost finalizată în decembrie 2015. Proiectul de 65 de milioane de lei, realizat pe fonduri europene, a fost câștigat și început de administrația Ciuhandu, care a condus orașul între 1996 și 2012. Proiectul a presupus reabilitarea a 10 străzi, care au devenit pietonale, și a patru piețe. De-a lungul lucrărilor, noul primar, Nicolae Robu, a modificat de mai multe ori proiectul și a schimbat și materialele folosite la pavaj.

Pod monument istoric, propunere de reabilitare cu sticlă și lumini
Un monument istoric din zona centrală, care are nevoie de reabilitare și consolidare, este Podul „Mihai Viteazul” sau „Andrei Șaguna”, cum mai este cunoscut de timișoreni. Administrația Robu a prezentat, celor care trebuie să-l aprobe, un proiect de refacere. Însă, potrivit prevederilor în vigoare, care dictează cum se pot restaura monumentele, planul autorităților nu poate fi pus în practică.

„Acolo este o prostie mare. Primăria insistă că are nevoie de două piste de biciclete pe acel pod, astfel încât podul ar dispărea sau cel puțin cele două piste ar schimba complet aspectul podului, prin lărgirea lui, și acesta ar arăta cu totul altfel. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice i-a rugat să caute soluții alternative. Au venit, după un an și jumătate, cu aceeași soluție. Evident că li s-a comunicat din nou că nu au venit cu soluțiile alternative. Există soluții, cum ar fi o pasarelă de la Universitate spre Parcul Rozelor, pe unde să fie deviat traficul de biciclete și cel pietonal. Era o idee care putea funcționa. Au venit și cu o soluție prin care nu dărâmă balustradele istorice, dar practic le acoperă, ceea ce e același lucru din punct de vedere vizual, și cu niște laterale cu luminițe.

Reabilitatea podului este necesară, și noi am semnalat că este necesară. Poate fi reabilitat în această structură sau să împartă lățimea podului cum doresc ei, iar o parte din traficul de biciclete și din cel pietonal poate fi preluată de o pasarelă între celelalte poduri”, ne explică directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Administrația Robu acuză Direcția pentru Cultură că îi pune bețe în roate în reabilitarea podului. Mai mult, pentru a arăta lumii că nu le este permisă intervenția „în forță”, au impus restricții de tonaj și au anunțat că dau în judecată Direcția.

„Aceste restricții au fost luate în baza expertizei tehnice din care rezultă că Podul „Mihai Viteazul” se degradează pe zi ce trece, astfel încât aceste degradări să nu se accentueze și, în consecință, să fim nevoiți să interzicem total circulația pe acest pod, fapt care ar constitui o catastrofă pentru traficul din Municipiul Timișoara”, anunță Primăria Timișoara.

Potrivit anunțului, proiectul de reabillitare al podului trenează de cinci ani.

„Precizăm faptul că această investiție a fost demarată încă din anul 2015, fapt pentru care nici în ziua de azi nu am primit niciun aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, după mai multe discuții/întâlniri dintre proiectanţi, reprezentanţii direcţiei și ai Primăriei Municipiului Timişoara. Mai mult decât atât, în data de 24.04.2020, am primit respingerea acestui proiect de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş.

Precizăm faptul că, după trei ani de discuții, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a propus reabilitarea podului cu sistem de patru benzi și trotuar de 1 metru, lucru ce nu poate fi acceptat de Direcţia Generală Drumuri, Poduri, Parcaje şi Reţele de Utilităţi, deoarece în tema de proiectare se specifică clar că extinderea podului se face la patru benzi, trotuare, piste de biciclete (nu așa cum se susține de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş că s-a solicitat extinderea la șase benzi de circulaţie).

Mai mult decât atât, s-a solicitat un studiu pluridisciplinar, studiu care, potrivit proiectantului general, reprezintă o documentaţie vastă ce urmărește respectarea principiilor adoptate de Carta de la Copenhaga 2002: principiul echilibrului teritorial, integrarea potenţialului local în strategiile pentru  dezvoltare urbană; adoptarea perspectivelor durabile pe termen lung; coordonarea strategiilor de dezvoltare urbană şi sprijinirea parteneriatelor între sectorul public şi privat.
Din aceste considerente, precizăm că am formulat şi depus o plângere prealabilă la Ministerul Culturii şi la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, în data de 18.05.2020, urmând a ne adresa instanțelor de judecată, şi, mai mult decât atât, vom demara procedura de sesizare a organelor de cercetare penală pentru abuz în serviciu şi pentru punerea în pericol a cetăţenilor care circulă prin Municipiul Timișoara, direcţia noastră neputând lua măsurile de reabilitare și consolidare a podului”, a transmis administrația Robu.

Turnul de Apă din Iosefin, un proiect bun, „pe repede-nainte”
 
Turnul de Apă din Iosefin are șanse reale să fie reabilitat. Proiectul a primit finanțare nerambursabilă prin Programul Ro-Cultura, așa că nimic nu mai stă în calea renovării lui. Asociația „Prin Banat” se ocupă de acest obiectiv. Este vorba despre „Refuncționalizarea Turnului de Apă din Iosefin”, aflat în administrarea Primăriei Timișoara, care va costa 8,7 milioane de lei. După finalizarea lucrărilor de restaurare, Asociația „Prin Banat” se va îngriji de revitalizarea culturală a monumentului istoric.

Acest proiect a primit undă verde de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, deși procesul a fost „pe repede-nainte”.

„Proiectul Turnului de Apă a plecat la București fără avizul nostru. Noi am dat avizul pe ultima sută de metri tocmai pentru a putea intra la finanțare. Din nou au crezut că se poate fără avizul nostru. Noi l-am dat, practic, de pe o zi pe alta, pentru nu pierde finanțarea. Proiectul nu e rău. Cred că poate fi amenajat acolo un spațiu interesant, conform proiectului, și sunt convins că va fi frumos”, a încheiat Predescu.

Odată finalizată restaurarea, aici se vor susține concerte la înălțime, iar timișorenii vor putea admira orașul de la 45 de metri. Nu va lipsi din peisaj nici o cafenea, unde turiștii să se poată relaxa.