Miniştrii din statele UE şi Balcani participă, la Bruxelles, la o reunine în care încercă să soluţioneze disensiunile tot mai puternice apărute în criza migraţiei.
Austria, Serbia şi Macedonia au luat măsuri în vederea unei limitări a pătrunderii migranţilor pe teritoriile lor, ceea ce a înfuriat Grecia, care se teme că aceste măsuri vor conduce la blocarea migranţilor pe teritoriul său.
O intensificare a migrării şi un eşec în ajungerea la un acord asupra gestionării crizei la nivelul întregii Uniuni i-au determinat pe unii să avertizeze că supravieţuirea blocului european este în pericol.
Peste 100.000 de migranţi au sosit în Europa de la începutul anului, cei mai mulţi pe ruta din Balcani.
Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a avertizat că un eşec în soluţionarea crizei poate alimenta un vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE, în cadrul unui referendum pe această temă prevăzut în vară.
Miniştrii de Interne din statele membre UE vor examina un plan întocmit de către Austria şi opt ţări din Balcani cu privire la o restricţionare a numărului de migranţi care intră pe teritoriile lor.
Pe de altă parte, nave din cadrul misiunii NATO de luptă împotriva traficului de persoane în Marea Egee urmează să coopereze cu paza de Coastă din Turcia şi Grecia, potrivit unui nou acord, la care s-a ajuns după depăşirea unor tensiuni între cele două ţări vecine.
De asemenea, un judecător francez urmează să implementeze sau să amâne evacuarea a până la 1.000 de migranţi, în vederea demolării părţii de sud a unei tabere de migranţi, cunoscute sub numele de „jungla” de la Calais.
Autoritaţile belgiene au reţinut 80 de migranţi la frontiera cu Franţa, după ce au impus controale luni seara. Mulţi dintre ei ar proveni de la Calais, potrivit unor oficiali.
Germania se aşteaptă să primească 3,6 milioane de migranţi până în 2020, potrivit presei germane, care citează estimări interne ale Guvernului.
Între noile măsuri propuse de Austria şi partenerii săi din Balcani figurează amprentarea tuturor persoanelor care pătrund în aceste ţări şi întoarcerea din drum a tuturor celor care nu deţin un paşaport sau care au asupra lor documente false.
Aceste ţări s-au angajat, de asemenea, să accepte numai persoanele care consideră ele că au într-adevăr nevoie de protecţie, o măsură interpretată de unele guverne ca vizându-i numai pe sirieni şi irakieni.
Macedonia a interzis, în weekend, intrarea pe teritoriul său a afganilor, unul dintre principalele grupuri de migranţi.
Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner a catalogat aceste măsuri drept o „reacţie în lanţ a raţiunii” şi a avertizat că această criză a migraţiei ameninţă existenţa UE.
Sebastian Kurz, ministrul austriac de Externe, a declarat pentru un post german că este necesar ca Europa „să abandoneze acest obiectiv de a primi un număr nelimitat” de persoane.
„Noi, în Austria, suntem copleşiţi”, a subliniat el. „Nu se poate ca toţi migranţii să-şi depună cererile de azil în Europa de Vest”, a adăugat şeful diplomaţiei austriece.
Miniştrii se reunesc într-o atmosferă tensionată pentru a încerca să salveze politica europeană comună în domeniul migraţiei de la o prăbuşire, comentează BBC, în contextul în care situaţia este rea şi se înrăutăţeşte, potrivit unui diplomat de rang înalt.
Un număr de ţări au urmat exemplul Austriei şi au impus unilateral măsuri la frontieră, cu scopul de a limita valul de migranţi şi refugiaţi care caută azil. Însă alte ţări vor să concentreze atenţia asupra unor soluţii comune, precum împărtăşirea în comun a poverii.
Aceste planuri au fost criticate dur de Grecia, care a ameninţat că va bloca toate deciziile summiturilor UE pe tema migraţiei de luna viitoare, în cazul în care state membre UE nu acceptă cote de migranţi.
Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că ţara sa este pe cale să devină un „depozit permanent de suflete” şi că nu trebuie lăsată să înfrunte singură această criză.
„De acum, Grecia nu va mai accepta acorduri, dacă nu securizăm împărţirea obligatorie a poverii şi responsabilităţii, în mod proporţional, între statele membre”, a declarat Tsipras.
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat, la rândul său, măsurile. „Răspunsul nu este închiderea. Este cooperarea”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi. „Toată lumea trebuie să accepte o parte din această povară”, a îndemnat el.
Miniştri UE au convenit în septembrie o redistribuire a aproximativ 120.000 de migranţi din Italia, Grecia şi Ungaria în alte state UE. Decizia a fost luată cu o majoritate, în contextul în care Cehia, România, Slovacia şi Ungaria s-au opus.
Ungaria a anunţat miercuri că va organiza un referendum pe tema acceptării cotelor obligatorii de migranţi. Premierul Viktor Orban a subliniat că aceste cote „pot redesena identitatea culturală şi religioasă a Europei”.
Într-un interviu pentru ziarul german Bild, Orban a declarat că Europa plăteşte Turciei pentru a-i securiza frontierele, deoarece nu se poate proteja singură.
„Această politică face ca viitorul şi securitatea Europei să se bazeze pe bunăvoinţa Turciei”, a denunţat el.
Referendumul ar urma să aibă loc în toamnă şi va fi supus aprobării Parlamentului ungar.
Peste 100.000 de migranţi au sosit în Grecia şi Italia de la începutul anului, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei (OIM). Peste 400 dintre ei au murit încercând să ajungă în Europa în această perioadă, precizează OIM.