Ești din Timișoara dacă… locuiești într-o HRUȘCIOVKA

914

Poate că unii cred că perioada comunistă este departe și ireversibilă.
Totuși, dincolo de urmele evidente rămase în mentalitatea fiecăruia dintre noi, printre care că statul este de vină și când cad frunzele sau că vinovat este întotdeauna cel străin și imperialist, cel mai bun exemplu că încă în România se mai trăiește încă în stil comunist este… locuința.

Sunt milioane de astfel de locuințe în România și pot fi văzute și în cam toate orășelele și comunele aflate de-a lungul patriei.
Fac parte din peisajul urban al României și, pe lângă moștenirea de pe vremea imperiului austro-ungar, și în Timișoara încă sunt o parte din eterna problemă a locuințelor altădată sociale.

La 10 august 1953, secretarul organizației de partid din Moscova al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, I.V. Kapitonov, îi raporta prim-secretarului Nikita Hrușciov despre o metodă foarte avansată a Trustului de construcții nr.28, care a ridicat în Parcul Izmailovo, pe bandă rulantă, opt clădiri de cinci etaje, cu 2200 mp fiecare, spune Wikipedia.
I.V. Kapitonov îi scria lui Hrușciov că la fiecare 13 zile altă asemenea clădire va fi dată în folosință.
Era noul stil din arhitectura sovietică, care a produs așa-numitele „hrușciovki”…

În România, mai târziu, le-au poreclit… cotețe comuniste. Dar se locuiește în continuare în „hrușciovki”, pentru că o altă rezolvare a lipsei de locuințe nu a vrut să se găsească.
Se vorbește de ”locuinţe modulare”, denumite popular containere, o soluție mult mai proastă și chiar mai scumpă ca „hrușciovki”…

Revenind, „hrușciovka” reprezintă casa construită în anii 55-65, pe timpul domniei în URSS a lui Nikita Hrușciov.
Inițial, s-au construit din piatră, apoi din prefabricate, cu structură din beton armat.
Aceasta a fost prima încercare de a pune în aplicare construcția de apartamente tipice în URSS pe scară largă. Model care ulterior a fost preluat și de statele aflate sub talpa sovietică.
Mai târziu, în anii 60-70, s-au construit „brejnevki”, casele de pe vremea lui Leonid Brejnev.
Se aseamănă cu ”hrușciovki”, dar un pic mai mari în metraj: bucătăriile sunt mărite cu 1-1,5 metri, băi separate, balcon foarte lung, apartamentele cu o cameră cu o suprafață totală de 28-30 mp, două camere la 38-46 mp, trei camere la 56-60 mp și patru camere la 62-65 mp…

Altfel spus, pe Calea Lipovei se locuiește în „hrușciovki”, în vreme ce pe Calea Șagului sau pe strada Gheorghe Lazăr se locuiește și în… „brejnevki”.
Chiar dacă multe au fost mansardate. Ceea ce pentru unii înseamnă doar ”hrușciovki” cu bască…

LĂSAȚI UN MESAJ