Valori bănățene. Petru Oallde, cărturarul

183

Profesor, cercetător și istoric al culturii bănățene, Petru Oallde s-a născut la Forotic (Caraş-Severin), în 5 februarie 1939. Face studii gimnaziale şi liceale la Reşiţa și Facultatea de Filologie la Cluj-Napoca. Profesor de limba şi literatura română la Târnova şi la Grădinari, unde, printre învăţăceii săi, s-au aflat cunoscuţii poeţi de azi Octavian Doclin şi Mircea Bârsilă. Încă din primul an de învățământ la Liceul din Cacova (azi Grădinari), a experimentat, în folosul predării literaturii române, întâlniri cu scriitorii din Banat. Între care şi prima întâlnire cu Sorin Titel, la apariţia volumului Copacul.

Între anii 1969 și 1973 a lucrat ca metodist la Casa Creaţiei Populare a judeţului Caraş-Severin, participând și la susţinerea unor activităţi editoriale de valoare, precum îngrijirea volumului Flori de pe Caraş: Culegere de folclor literar (1973). A debutat revuisic în ziarul „Flamura Roşie”, Reşiţa, 1956, şi, după mulţi ani, editorial, cu Monografia corului din Grădinari (1973). A semnat numeroase studii privind relaţiile culturale, îndeosebi cele din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi primele decenii ale celui următor.

Din 1973 a continuat experienţa metodică a întâlnirilor literare, pe care o începuse la Cacova, la Liceul Metalurgic din Reşiţa, unde, în cabinetul model de literatură înfiinţat de el, au fost invitaţi, în timp, scriitori ca: Ana Blandiana, Ştefan Bănulescu, Mihai Beniuc, Anghel Dumbrăveanu ş.a.

Opera sa de seamă, Lupta pentru limba românească din Banat. Apărarea şi afirmarea limbii române la sfârşitul secolului al 19-lea (Editura Facla, 1983) și alte volume colective, precum şi numeroasele sale studii rămân în timp necesare oricărui cercetător care studiază valorile culturale ale Banatului începând din 1850 şi până în zilele noastre.

O altă lucrare de referinţă a colegului nostru de generaţie, plecat mult prea repede dintre noi (a decedat la 7 aprilie 1994), este volumul Un mare slujitor al Thaliei române: George Augustin Petculescu, Reşiţa 1990. Prin studiul său, Petru Oallde, chiar dacă nu ne-a adus la lumină o personalitate de talia făuritorilor de neam, ne îndeamnă să recunoaştem însemnătatea actului său de afirmare a identităţii naţionale pe scândura scenei. Nu trebuie uitat că P.O. a închinat această lucrare memoriei bănățeanului care a înfințat prima trupă de teatru profesionist în limba română din teritoriile atunci stăpânite de imperiul bicefal. Tot datorită strădaniei lui Oallde, ani buni Teatrul de Stat din Reșița s-a numit Teatrul „G.A. Petculescu”. Din păcate, titulatura atât de românească a deranjat pe cineva, şi azi, ceea ce a mai rămas din teatru (are doar 6 actori), se numeşte Teatrul de Vest Reşiţa, probabil ca dovadă a simţământului patriotic al celor care i-au schimbat denumirea.
Iată cum caracterizează asemenea modalităţi de valorificare a operelor unor personalităţi conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, de peste 50 de ani preşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Caraş-Severin: „Prin aceste întâlniri, prin mentalitatea de luptător, prin faptele şi scrierile sale, Petru Oallde ilustrează, în cea mai bună tradiţie a învăţământului românesc, modelul dascălului-cercetător. Pornind şi de la experienţa proprie, a definit condiţia cercetătorului filolog din provincie, dar nu provincial”.

Împătimit de conservarea şi valorificarea a tot ce reprezintă istoria culturală a locurilor natale, Petru Oallde a lăsat în urmă-i o nepreţuită comoară de documente, carte veche românească, manuscrise, fotografii rare, colecţii de ziare şi reviste, pe care familia le-a donat Arhivelor Naţionale, filiala Caransebeş, în numele distinsului cercetător. Meritele sale de necontestat au fost recunoscute şi prin atribuirea numelui său şcolii din localitatea sa natală: Şcoala gimnazială „Petru Oalde” Forotic.


Titus Crișciu

LĂSAȚI UN MESAJ