Băile Herculane, Aquae Călan și Geoagiu Băi, stațiunile cu izvoare termale înființate de romani pe actualul teritoriu al României, au supraviețuit trecerii timpului, însă au rămas afectate de nepăsarea cu care au fost tratate în ultimele decenii.
Trei stațiuni cu ape termale au fost înființate de romani pe actualul teritoriul al României, după războaiele de cucerire a Daciei de la începutul secolului al doilea. Anticele Therme Herculi (actuala Băile Herculane), Aquae (Călan Băi) și Germisara (Geoagiu Băi) se aflau pe unul din drumurile imperiale ale provinciei intrate sub ocupație romană.
Drumul „Porților de fier ale Transilvaniei” intra în Dacia la Drobeta, unde se află rămăşiţele celui mai impresionant pod antic peste Dunăre, ridicat din ordinul împăratului Traian. Traversa așeările Dierna (Orșova) de pe țărmul Dunării și Ad Mediam (Mehadia) de pe valea Cernei, locul învecinat stațiunii antice Herculane, urca spre Porțile de Fier ale Transilvaniei și cobora în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane, aflată în vecinătatea trecătorii.
Din orașul antic înfințat de Traian, drumul continua pe valea Streiului, trecând pe lângă Aquae spre minele de aur din munții Apuseni, la poalele cărora se afla Germisara. În vremea romanilor, mai multe castre au fost înființate în vecinătatea băilor antice, astfel că primii clienți ai acestora au fost militarii și localnicii din vecinătatea taberelor romane. Cu timpul, apele binefăcătoare au devenit cunoscute, iar unele dintre așezări au continuat să se dezvolte.
La 19 secole de la înființarea celor trei stațiuni cu ape termale, românii încă se pot mândri cu numeroasele vestigii desoperite aici de-a lungul timpului și cu calitățile apelor termale, recunoscute din cele mai vechi timpuri. Nepăsarea cu care autoritățile locale le-au tratat în ultimele decenii le-a știrbit însă popularitatea, iar în prezent o mare parte dintre clienții lor sunt vârstnici, beneficiari ai biletelor de tratament puse la dispoziție de statul român.
În secolul al XIX-lea, Băile Herculane au devenit o destinație căutată de călători din întreaga Europă, atrași de numeroasele izvoare termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale, unele cu o temperatură de până la 53 de grade. De atunci datează clădirile istorice din centrul stațiunii.
„Multe dintre ele au fost lăsate în paragină după 1990, iar acum unele au ajuns să fie un pericol pentru turiști”, spune o localnică.
Staţiunea a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare la începutul anilor ´70, când aici au fost construite marile complexe hoteliere: Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor, unele cu până la zece etaje, destinate turismului de masă.
În ciuda numărului ridicat de turiști, unele hoteluri au rămas pustii, la fel și o parte din clădirile de epocă din zona istorică a stațiunii, vegheată de statuia impozantă de bronz a lui Hercule.
„Turiștii care ajung aici au o mulțime de posibilități de a-și petrece timpul într-o zi: pot face baie în apele termale care împânzesc pot explora centrul istoric și traseele de munte de pe valea Cernei și pot face excursii pe Dunăre și chiar pe malul celălalt al fluviului, în Serbia”, spune Ioana, administrator al unei pensiuni din Băile Herculane.
Geoagiu – Băi, antica Germisara
Vara, staţiunea Geoagiu Băi, aflată în vecinătatea oraşului Geoagiu (județul Hunedoara), devine unul „sat de vacanţă” aglomerat de turiști, mulți dintre ei vârstnici veniți să profite de apele termale din zonă.
În centrul ei se află ruinele Germisarei, complexul termal antic, în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX staţiunea. Situl a fost cercetat şi restaurat la mijlocul anilor ’80, când în urma săpăturilor arheologice au fost descoperite 11 plăcuţe votive de aur (ofrande) şi numeroase alte artefacte antice preţioase.
„Importanţa Germisarei este dată de descoperirile arheologice care au avut loc în anii ’80, atunci când au fost scoase la iveală plăcuţele votive de aur, ofrande depuse de oamenii care mulţumeau astfel zeităţilor pentru că erau vindecaţi de apele termale”, informa Daniel Iancu, cercetător la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Bazinul antic este mai puțin popular între atracțiile stațiunii, din care fac parte cascada termală Clocota și ștrandul. Totuși, turiștii aruncă monede în ochiul de apă de fundul său, în speranţa că vor avea noroc
Aquae – Călan, poluată de combinat
Ruinele băilor antice Aquae pot fi văzute în apropiere de Călan, pe malul Streiului, la poalele carierei din care dacii au extras calcarul necesar construcţiei cetăţilor din Munţii Orăştiei.
În prezent, cei care ajung la băile Călan mai pot vedea bazinul roman săpat în stâncă şi alimentat de trei izvoare termale. Apa provenită de la izvoarele termominerale avea peste 21 de grade şi se revărsa în trecut pe câmpia din vecinătatea Streiului, formând mlaştini.
Odată cu dezvoltarea combinatului şi a oraşului Călan din anii ´60, în jurul „lingurii romane” a fost înfiinţat un complex de agrement, iar izvoarele au fost captate pentru a umple bazinele sale. Depunerile provenite de la combinat au dus, însă, la poluarea apelor.
Baia antică a rămas izolată, un ochi de apă acoperit cu mătasea broaştei, în mijlocul unei stânci cu formă deosebită, căruia puţini vizitatori îi cunosc povestea.
Sursa: https://adevarul.ro
