Transportul în comun din Timişoara: dezvoltare sau sac fără fund pentru „băieţii deștepţi”?

795

Privatizare sau societăţi de stat? Trecutul ne arată că de privatizări au profitat numai „băieţii deştepţi”, iar vânzarea companiilor de stat nu a făcut altceva decât să prejudicieze bugetul statului. Din păcate, nici menţinerea din bani publici a unor societăţi nu s-a dovedit a fi mai profitabilă. Un exemplu este şi regia de transport din Timişoara, care, ani buni, a supt din bugetul local sute de milioane de lei, fără a aduce profit oraşului sau măcar să ofere călătorilor un transport public civilizat.

Regia Autonomă de Transport Timişoara, sau, mai nou, Societatea de Transport Public Timişoara, este cel mai bun exemplu de regie care nu face altceva decât să adune datorii an de an. Restanţele regiei se ridică la 50 de milioane de lei, potrivit situaţiei financiare afişate pe site-ul instituţiei. Şi asta, după ce, în 2017, bugetul alocat de primărie a trecut de 100 de milioane de lei.

Nici vorbă despre investiţii în infrastructura de transport, de care să beneficieze timişorenii. Tot primăria investește, achiziționând mijloace noi de transport şi reabilitând linii de tramvai.

Ca în fiecare an, RATT şi-a bazat funcţionarea pe banii primiţi de la primărie. Din vânzarea biletelor, regia a avut încasări de peste 26 de milioane de lei, dar a cheltuit mai mult de 60 de milioane de lei pentru a acoperi gratuităţile şi pentru a asigura funcţionarea sistemului de transport.

Pe ce a mai cheltuit RATT bani anul trecut? Sigur, nu pe investiţii! Doar 6 milioane de lei au fost alocaţi capitolului acesta, iar investiţiile nu au vizat reabilitări de linii sau achiziţii de mijloace noi. Unde s-au dus banii? Pe renovarea depoului de pe Take Ionescu, unde directorul etern, Ioan Goia, şi-a dorit un muzeu al transportului în comun. Ce pot vedea însă timişorenii acolo? Câteva tramvaie vechi, doar unul reabilitat, cu restaurant, şi… cam atât.

În tot acest timp, „dinozaurii” care au dus regia de transport în pragul falimentului nu sunt schimbaţi din funcţii. Directorul general, Ioan Goia, veşnic criticat de primar, este în continuare şeful societăţii. Cu un salariu de peste 7.000 de lei brut, Goia nu se lasă coborât din fruntea regiei. Alături de el, consiliul de administrastraţie este condus de nelipsitul Culiţă Chiş, care este şi directorul Direcţiei Tehnice din Primăria Timişoara. Cei doi răspund de tot ce se întâmplă în societate, însă nu par să pună umărul la redresarea ei.

Schimbările politice nu lipsesc din RATT. Primarul Timişoarei şi-a instalat în consiliul de administraţie un apropiat, pe Nicolae Bitea. Ce se va schimba în modul de funcţionare a regiei de transport? Cel mai probabil, nimic. Şefii îşi vor încasa salariile ca până acum, timişorenii vor fi nemulţumiţi, iar banii publici vor fi sifonaţi pe mai departe de o regie veşnic falimentară.

Unde dispar banii timişorenilor în 2018?

Conducerea regiei nu a publicat încă proiecţia bugetară pentru anul 2018. Ce ştim sigur este că o gaură neagră acoperită an de an de primărie este reprezentată de gratuităţi. Zeci de categorii de persoane circulă gratuit cu mijloacele de transport în comun, iar deficitul bugetar rezultat este acoperit tot de la bugetul local.

Mii de oameni vor putea circula gratuit pe mijlocele de transport în comun din municipiu în 2018, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Timişoara, adoptate chiar în această lună.

Potrivit documentului, 21 de categorii sociale vor avea abonamente gratuite pe tramvaie, autobuze şi troleibuize. Printre cei care se vor bucura de această hotărâre se numără pensionarii, bătrânii de peste 70 de ani, elevii ciclurilor gimnaziale şi primare, angajaţii direcţiilor şi regiilor subordonate primăriei, angajaţii mai multor ONG-uri, persoanele care colectează venitul minim garantat, sau cele care reprezintă cazuri sociale. Pe lângă gratuităţi, primăria subvenţionează şi mai multe tipuri de reduceri. Astfel, se acordă reduceri de 50 % donatorilor de sânge, studenţilor şi doctoranzilor, dar şi o reducere de 20 % celor care au domiciliul stabil în Timişoara. Toate aceste cheltuieli sunt decontate de Primăria Timişoara, din bugetul local. Anul trecut, regia de transport a primit 15 milioane de euro sub formă de subvenţii de la municipalitate.

La cât se ridică pierderea? Nu este precizat în document. Dar, dacă luăm în calcul sumele pe care le-a avut la dispoziţie societatea de transport în trecut, cu siguranţă subvenţiile de la primărie pentru acest capitol sunt de ordinul zecilor de milioane de lei.

Ce s-a modernizat în regia falimentară?

În prezent, timişorenii au la dispoziţie 15 tramvaie modernizate, denumite „Armonia”. Acestea au fost reabilitate la fabricile din Paşcani şi Arad, în ultimii doi ani. De asemenea, alte 15 garnituri au fost trimise în cele două oraşe, pentru modernizare. Potrivit autorităţilor locale, până în primăvara anului acesta, în oraşul de pe Bega vor circula 30 de „Armonii”, iar garniturile vechi vor deveni istorie.

Autorităţile locale au semnat prelungirea contractelor cu fabricile de vagoane din Arad şi Paşcani, şi, în curând, către acestea vor pleca 15 tramvaie vechi. Ele vor fi reabilitate complet. Se va menţine doar şasiul, care va fi recondiţionat, iar roţile, caroseria şi interiorul vor fi nou-nouţe.

Contractele sunt în valoare de peste 17 milioane de lei şi au o durată de 6 luni. Astfel, noile „Armonii” ar trebui să ajungă în Timişoara cel târziu în aprilie 2018.

Costul reabilitării unei singure garnituri este de 2,25 milioane de lei, aproximativ 500.000 de euro. Aşadar, pentru 30 de „Armonii”, bugetul Timişoarei se sărăceşte cu 67 de milioane de lei. Suma se împarte pe 3 ani, pentru că unele plăţi vor fi făcute în 2018, atunci când vor ajunge la Timişoara şi ultimele tramvaie reabilitate. Anul acesta, bugetul oraşului are prevăzută suma de 20,6 milioane de lei pentru modernizare de tramvaie.

Cât despre tramvaie noi, care să nu mai ridice probleme, aşa cum fac „Armoniile”, nimic! Doar promisiuni! Primarul spune de ani buni că va cumpăra şi garnituri noi, dar, până acum, nici vorbă de așa ceva şi nici nu au fost întocmite proiecte pentru a accesa bani europeni pentru cumpărarea lor.

O altă problemă nerezolvată este starea proastă a infrastructurii pe care circulă tramvaiele. Abia anul trecut, în bugetul local, au fost prinşi 100.000 de lei pentru începerea modernizării liniei de tramvai 5, cea mai proastă şi cea mai veche dintre toate. Însă, până în prezent, deşi a trecut anul 2017, nu s-a mişcat un pai în această direcție. Tot ce au făcut autorităţile a fost să scoată tramvaiele de pe linia 5 şi să le înlocuiască cu microbuze, mici şi neîncăpătoare pentru numărul mare de călători. Liniile sunt în continuare şerpuite şi denivelate, iar până anul viitor nici gând să înceapă modernizarea.

Ultima găselniţă: regia de transport construieşte locuinţe

Profit nu prea, restanţe tot mai mari, dar planuri măreţe. După ce că nu scapă de datoriile istorice, conducerea regiei de transport vrea să cheltuie zeci de milioane de lei pe locuinţe de serviciu pentru angajaţi.

Consiliul Local Timişoara a aprobat, anul trecut, un proiect ce prevede oportunitatea ca Regia Autonomă de Transport Timişoara să construiască locuinţe de serviciu.

Studiul de oportunitate privind „realizarea de locuinţe de serviciu în Timişoara, str. Stan Vidrighin nr. 2, pentru fidelizarea personalului de bord”, studiu aprobat şi prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 50/28.02.2017, prevede ridicarea a 7 blocuri cu 10 etaje. Apartamentele ar urma să fie închiriate personalului care conduce mijloacele de transport în comun, la preţuri sub cele de pe piaţa imobiliară locală.

Conducerea Regiei de Transport susţine că societatea se confruntă cu o mare criză de şoferi. Ba mai mult, potrivit studiului de oportunitate trimis de regie Consiliului Local, aceasta spune că ridicarea locuinţelor de serviciu ar fi benefică şi pentru dezvoltarea zonei.

„Strategia de dezvoltare economico-socială locală, prin consolidarea resurselor existente, furnizează localității Timişoara stabilitate și extindere economică solidă. Dezvoltarea investițiilor locale presupune crearea unui climat atrăgător și pentru investitorii externi, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra comunității, prin creșterea ofertei de noi locuri de muncă direct create, creșterea salariilor, a vânzărilor și, nu în ultimul rând, ridicarea standardului de calitate a zonelor rezidențiale adiacente în care se propune această investiție. În acest context, dar şi în contextul lipsei de locuinţe, propunerea de a dezvolta şi construi locuinţe de serviciu pentru personalul propiu este o prioritate de maximă importanţă şi urgenţă, în urma constatării unei migraţii masive de personal, atât în străinătate, cât şi în companiile private competitoare. Construirea de locuinţe de serviciu va face atractive locurile de muncă oferite de către RATT, pe perioade îndelungate, pentru personalul propriu, dar va fi și un instrument de atragere de forţă de muncă bine calificată din alte părţi”, se arată în studiu.

Momentan, aleşii locali au aprobat doar oportunitatea acestui proiect. Urmează să se realizeze studiile necesare pentru a afla despre ce investiţie este vorba, și abia apoi Consiliul Local va putea aproba sau nu construirea blocurilor.

RATT promite că, dacă vor ridica cele 390 de aparatamente, cu o suprafață totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, va amenaja şi parcări pentru fiecare locuinţă, spaţii verzi, locuri de joacă şi căi pietonale.

LĂSAȚI UN MESAJ