Timişoara, oraşul florilor, miroase a cauciuc, gunoi sau canal

953

Timişoara, cândva oraşul florilor, şi-a pierdut de mult titulatura. În afară de parcurile pline de flori, unde mireasma este plăcută, orice plimbare prin urbea de pe Bega reprezintă o provocare… pentru nas. În aproape toate zonele din  Timişoara se simt mirosuri greu de suportat: în Lipovei – Pădurea Verde miroase a cauciuc, în Freidorf pluteşte în aer izul de canal sau cel de la fabrica de procesare a cărnii de porc, în zona Buziaşului mirosul de vopsea a pus stăpânire pe aerul curat. În tot acest timp, autorităţile dau incompetente din umeri, pentru că nu pot opri producţia, nu pot aplica amenzi şi nu pot scoate fabricile în afara oraşului.

Unde şi ce miroase

Cea mai afectată zonă din oraş este cea din Calea Lipovei – Pădurea Verde. Oricât de deasă ar fi pădurea, nu face faţă mirosului greu de cauciuc care vine din hornurile fabricii de anvelope din preajmă. Ani la rând, la Garda de Mediu şi la Primăria Timişoara au fost depuse mii de sesizări de la cetăţenii care nu pot nici să îşi ţină geamurile deschise. Fără succes!

continental-3

Nici protestele din faţa fabricii nu au avut un rezultat mai bun şi nici ameninţările primarului Nicolae Robu care avertiza că scoate fabricile din oraş. Uşor de spus, greu de făcut!

Abia anul trecut, la presiuni enorme din partea autorităţilor şi în special a societăţii civile, cei de la Continental au decis să facă investiţii în sistemul de ventilaţie. Mai exact, cu 10 milioane de euro, reprezentanţii fabricii promiteau că mirosul va dispărea din preajma societăţii. Ei bine, în realitate, lucru recunoscut şi de ei în final, noul sistem oprea propagarea mirosului la o distanţă mai mare de 700 de metri. Aşa că toate cartierele de pe o rază mai mică de 700 de metri au rămas cu aceeaşi problemă.

Mirosul este în continuare de nesuportat atât în zona Lipovei cât şi în cartierul UMT.

„Cum te dai jos din tramvai, dacă se lucrează la cauciucuri, te loveşte mirosul. Mie mi se face rău instant. Îţi vine să vomiţi! Nu se poate ca aceste particule care dau mirosul să nu afecteze sănătatea noastră. Nici nu vreau să mă gândesc la mămicile cu copii mici care stau chiar lângă la fabrică”, spune o timişoreancă ce munceşte în zonă.

Localnicii care stau în Freidorf au parte şi ei de o „mireasmă” fără de care şi-ar dori să trăiască. O parte dintre cei, cel puţin 10.000, care locuiesc după pod, trăiesc zilnic cu un miros greu care vine din abatorul celor de la Smithfield. Chiar şi dacă eşti în trecere, chiar în maşină, mirosul greu nu poate să nu te afecteze. Vecinii lor de dinainte de pod, mai ales cei care stau pe malul canalului Bega, au parte de alt miros: cel de canal. Totul după ce Aquatim a realizat în cadrul Staţiei de epurare o treaptă avansată de deshidratare a nămolului. Deşi procesul ar fi trebuit să fie unul modern, care să nu emane miros, acesta a devenit o obişnuiţă în rândul timişorenilor din zonă.

gunoaie

Ajungem în zona Steaua – Şagului. Aici sunt afectaţi de mirosul de gunoi cei care stau în apropierea staţiei de sortare şi colectare a deşeurilor a Retim. Gunoaiele depozitate de multe ori la întâmplare, volumul mare al acestora şi poate capcaitatea depăşită a sistemului de sortare au transformat aerul din cartier într-unul greu de respirat.

Dacă mai facem o plimbare şi prin Circumvalaţiunii, Bogdăneştilor sau Iosefin, descoperim noi „arome”. În unele locuri mirosul de canalizare este frecvent mai tot timpul, iar tomberoanele golite prea rar ridică în aer izul de gunoi. Cu toate acestea, nimeni nu este amendat, nicio fabrică închisă şi nicio rsponsabilitate atribuită cuiva.

Autorităţile urlă în zadar fără o lege a mirosului

Încă de la primul mandat, Nicolae Robu a ameninţat marii poluatori din oraş că le va muta fabricile dacă nu investesc în sisteme performante care să elimine particulele de miros sau care să le capteze în aşa fel încât acestea să nu ajungă la populaţie.

Iată ce spunea edilul chiar la începutul anului 2017:

„De când sunt primar, am sprijinit cu tot ce am putut, în cadrul legal existent, orice investiții în Timișoara, evident, punând condiția să nu aducă poluare. Sunt foarte fericit atunci când avem de-a face cu investiții de capital românesc, dar mă bucur la fel când sunt investiții de capital străin. Noi, aici în Timișoara, încurajăm venirea capitalului străin, ajutăm cu tot ce putem implantarea de obiective industriale în orașul nostru, punând doar o condiție: să nu se producă poluare. Vreau să vin cu un mesaj foarte clar către toți investitorii din oraș, să ignore toate semnalele și să vină în Timișoara. Aici le garantez că vor fi foarte bine primiți. Să țină seama că în Timișoara nicio companie importantă nu a dat faliment, nu a părăsit Timișoara. Avem continuitate de activitate de la începuturi până în prezent.

Eu niciodată nu mă sfiesc, îmi exprim încă o dată nemulțumirea că orașul are probleme cu poluarea, într-o anumită parte a sa, din partea companiei Continental Cauciucuri. Sunt plângeri de la cetățeni că și compania numită Dali acum, după preluarea acțiunilor de la Procter & Gamble creează probleme. Eu le cer managerilor acestor companii să ia măsuri, pentru că astfel de investiții nu sunt binevenite în Timișoara, indiferent de numele firmelor în cauză. Respectăm brandul Continental, pe segmentul său automotive avem o bucurie imensă că el se găsește în Timișoara și oferă locuri de muncă excelente la circa 3.000 de tineri și că se pot câștiga bani aici și toată lumea este mulțumită… dar suntem nemulțumiți că problemele cu poluarea olfactivă nu sunt nici acum rezolvate de către Continental Cauciucuri. De asemenea, avem referințe foarte bune și despre compania Dali, dar nu putem să nu o nominalizăm la negativ, atunci când cetățenii vin și ne sesizează că sunt deranjați prin poluarea pe care această companie o produce”.

poluare2

Garda de Mediu, cea care poate aplica amenzi sau poate cere chiar închiderea companiilor care poluează, are mâinile legate. Nu poate să se atingă de aceşti mari poluatori pentru că legislaţia românească nu îi oferă pârghiile necesare. Nu există, niciunde în legile României, noţiunea de miros. Aşadar, nu poţi aplica amenzi pentru ceva ce nu există, ce nu este reglementat de un cadru legal.

După mii de sesizări din toată ţara, în special din Timişoara, la adresa Ministerului Mediului, mai marii de la Bucureşti au decis că poate este momentul să modificăm legea, să reglementăm noţiunea de miros. Primul pas a fost făcut, în cadrul unei dezbateri publice.

„Necesitatea acestei dezbateri a venit pe fondul numeroaselor sesizări primite de la cetățeni privind mirosuri persistente și neplăcute provenite din diverse obiective industriale, depozite de deșeuri, ferme de creștere a animalelor, etc. Scopul său a fost analiza situațiilor în care se percep astfel de emisii și găsirea unor metode de identificare a compușilor olfactivi ofensatori, precum și soluții de măsurare și monitorizare a lor.

Rodica Militaru a făcut o scurtă prezentare a problemei disconfortului olfactiv, a dificultăţilor generate de lipsa de reglementare în domeniu și de inexistenţa unor laboratoare acreditate privind acest tip de măsurători.

Garda de Mediu a reiterat afirmația că lipsa unui cadru legislativ adecvat le limitează capacitatea de reacție iar Autoritatea de Protecție a Mediului a vorbit despre Autorizația Integrată de Mediu, care impune o monitorizare permanentă.

Reprezentanţii ECOIND (n.r. societate cercetare mediu) au explicat că mirosurile neplăcute sunt produse de o combinație de substanțe chimice organice și anorganice și că pragurile la care aceste substanțe sunt percepute de către aparatul olfactiv uman pot fi mult mai mici față de cele prevăzute în legislația actuală. Pentru determinarea concentraţiei de miros există norme la nivelul Uniunii Europene, bazate pe olfactometria dinamică.

Dezbaterea a fost una constructivă: s-au identificat posibilităţile tehnice de măsurare a disconfortului olfactiv, generat de activităţile industriale, de depozitele de deșeuri și de fermele de animale, toți participanții exprimându-și intenţia de a sprijini elaborarea unui act normativ pe tema dezbătută”, aflăm de la Ministerul Mediului.

Până la elaborarea unei legi care să reglementeze mirosul şi care să permită autorităţilor să ia măsuri împotriva marilor poluatori mai e cale lungă, din păcate. Uniunea Europeană a adoptat o directivă în acest sens, dar nici aceasta nu a fost aplicată în România. Ce riscăm? Un oraş cu mirosuri de groapă de gunoi şi chiar sanţiuni internaţionale.

1 COMENTARIU

  1. Inclusiv în zona Andrei Șaguna/Uzina de Apă, Modern pute de la fabrica de cauciucuri Continental. Linistit se pot trece si aceste zone pe lângă cele amintite in articol ! Garantez că si aici se simte, locuiesc în zonă !

LĂSAȚI UN MESAJ