Să visezi să ajungi la Boston ca să programezi sonde spațiale! Povestea elevilor finaliști ai unui concurs organizat de NASA

265

„Avem în plan (…) şi să reprezentăm România în acest concurs internaţional, şi să nu ne întoarcem cu mâna goală”. Dar cum îţi poţi promova ţara, ca elev, atunci când MEN nu-ţi poate finanţa drumul?

S-a sunat de pauză. Am ajuns la ţanc. Prima ocazie de a mă afla la liceul unde am aflat că învaţă finaliştii unui concurs organizat de NASA. De NASA, auzi! Mă gândeam la capacitatea lor mare de creativitate, de inovaţie. La puterea lor de a fi genii, până la urmă. Multe fotografii ale elevilor remarcabili ai liceului sunt înşirate pe peretele coridorului. Pesemne, când treci pe lângă ele, iei cu tine admiraţia pe care le-o porţi şi îţi imaginezi premiile pe care le-au câştigat la concursuri sau olimpiade. Aştept în anticameră. Cred că o să pot sta de vorbă cu coordonatorul elevilor, după şedinţa pe care a avut-o. Intră un puşti de 16 ani, timid şi totuşi încrezător în forţele proprii. L-au trimis să-mi răspundă la întrebări.

Reamintesc faptul că…

O problemă cu care se confruntă cei şapte adolescenţi de la Liceul „Grigore Moisil” din Timişoara este lipsa fondurilor pentru finala Concursului Internaţional „Zero Robotics”, organizat de NASA în colaborare cu Massachusetts Institut of Tehnology (MIT) şi cu Centrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESTEC). Elevii de clasa a XI-a Sebastian Maleş, Daniel Bociat, Popescu Sergiu, Ţiu Cătălin, Cristescu Ioana, Pantea Daniel şi Marcu Daniel, împreună cu coordonatorul lor, directorul-adjunct al liceului, Lupse-Turpan Mircea, trebuie să se deplaseze în luna ianuarie în Boston, SUA, pentru marea finală, dar statul român nu le poate oferi niciun sprijin, deoarece Ministerul Educaţiei nu recunoaşte decât concursurile în care această instituţie este implicată. Suma de care depinde deplasarea echipei timișorene este cuprinsă între 8.000 şi 10.000 de euro, bani pe care, cum spune unul dintre elevii finalişti, au început să-i adune puţin câte puţin. Ei speră că îşi vor vedea visul împlinit, după atâtea și-atâtea ore de muncă.

Câteva cuvinte despre Concursul Internaţional „Zero Robotics”

„Zero Robotics” este o competiție de programare pentru robotică. Competiția este orientată către elevii din clasele IX–XII şi are loc în perioada septembrie-decembrie a fiecărui an. Este un eveniment internațional deschis tuturor echipelor din SUA și din statele membre ale Agenției Spațiale Europene: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Polonia,  Portugalia, Regatul Unit, România, Spania, Suedia, Olanda şi Ungaria. În 11 şi 12 ianuarie 2018 vor avea loc finalele.

Probleme reale cu care se confruntă NASA, soluţiile simulate pe care le-au gândit elevii

Concursul are scopul de a „programa sonde spaţiale în gravitatea zero de pe Staţia Spaţială Internaţională. De-a lungul concursului sunt făcute simulări pe calculator, pentru ca în finala întrecerii să fie încărcat codul pe roboţi reali. În fiecare an trebuie să faci altceva cu sondele respective, trebuie mereu să treci un obstacol real, care este inspirat din problemele pe care le au NASA, MIT, ESTEC. Anul acesta, problema este că NASA vrea să descopere probe de viaţă pe o lună (un satelit) a lui Saturn şi sonda trebuia să mimeze probele de viaţă şi să le ducă la analizare pentru a fi cercetate”, a povestit Sebastian Maleş, unul dintre elevii finalişti ai concursului.

S-ar putea să ştii cum să cumperi un ziar, vorbind engleză, de exemplu, dar, în momentul când trebuie să explici lucruri tehnice, este mult mai provocator şi eşti supus altor probleme. 

„Concursul nu oferă premii. E însă destul de important într-un CV. E foarte valoros ca experienţă. Te obligă să colaborezi cu echipe de pe alte continente, din alte ţări. Este destul de complicat”. Sebastian Maleş mărturiseşte faptul că este visul oricărui tânăr pasionat de știință să viziteze MIT. Dintre cele trei destinaţii oferite la alegere pentru finala concursului, Boston, Sidney şi Torino, elevii finalişti au ales cu entuziasm primul oraș. „Până la urmă, acolo se desfăşoară şi o mare parte din cercetări, în general. Cred că vorbesc în numele tuturor când spun că a fost şi este visul nostru să ajungem în America, iar acest concurs ne-a oferit posibilitatea de care aveam nevoie. Dar noi avem în plan nu numai să mergem la Boston, ci şi să reprezentăm România în acest concurs internaţional şi să nu ne întoarcem cu mâna goală”, povesteşte puştiul de doar 16 ani. Semifinala este transformată în meciuri şi trebuie să faci… puncte. Există un sistem pe baza căruia se face un clasament, iar aceste meciuri generează un raiting. Este un lucru exact, care nu ţine de jurizare.

În continuu te gândeşti: „Ok, ce mai facem acum?”

„Meciurile cu celelalte echipe — cum putem să le îmbunătăţim?. Se pune foarte mult accent pe perseverenţă, pentru că altfel nu ai cum să reuşeşti. Mereu trebuie să cauţi, să îmbunătăţeşti. Au fost întâlniri săptămânale cu colegii şi este multă muncă în spate. Noi suntem aliaţi cu încă două persoane din America şi stăteam până târziu în noapte, din cauza diferenţelor de fus orar, ca să muncim”, îşi aminteşte Sebastian Maleş.

4 ani de participare la concurs, 3 ani de calificare în finală. Ce a însemnat pentru ei lucrul în echipă?

Puştiul povesteşte că echipa, în forma ei veche, nu mai există, pentru că majoritatea componenților ei sunt acum plecaţi la facultate: „Anul acesta toţi membrii, cu excepţia liderului, care a participat şi anul trecut, sunt nou-veniţi în echipă și au trebuit să înveţe tehnologii noi şi cum să se descurce în situaţii dificile. Cel mai important este că am învăţat ce presupune lucrul în echipă. În finală au ajuns 24 de alianţe din toată lumea, fiecare alianţă fiind formată din câte trei echipe rămase în competiţie în urma celor două probe de selecţie online, care au avut loc între septembrie şi decembrie. Noi am avut la dispoziţie o platformă online, unde am scris codul pentru controlarea sferelor într-un spaţiu virtual. Majoritatea echipelor au ales să se folosească de unele portiţe neprevăzute de creatori, iar noi a trebuit să venim cu o strategie proprie pentru a-i combate. Pe parcursul semifinalei am ţinut constant legătura cu celelalte două echipe din alianţă, pentru a lucra la cod împreună și a veni cu strategii noi, dar şi pentru a face cunoştinţă unii cu alţii”.

Dacă primul an a fost unul nenorocos, în al doilea an au avut fonduri insuficiente, atunci, a treia oară, cu siguranţă, speră ei să fie cu noroc.

Alt sprijin pentru echipa Casiopeea

Adolescentul recunoaşte că finanţarea a venit din surse neaşteptate: „firme locale, dar şi cetăţeni au donat bani pentru a ne ajuta, lucru care ne-a bucurat nespus de mult. Suma de care avem nevoie pentru a a junge în Boston, pentru a ne acoperi drumul şi şederea acolo, este în jur de 8.000 de euro, bani pe care, cu ajutorul firmei BanatIT, dar şi al familiilor noastre şi al comunităţii, am început să-i adunăm puţin câte puţin”.

Ministerul Educaţiei Naţionale oferă (pe site-ul instituţiei) listele fără finanţare MEN în perioada 2016–2017, la Timişoara, cu activități educative regionale şi interjudețene; concursuri interjudețene şi regionale școlare; activități educative naționale (CAEN); concursuri naționale școlare. Mai precis:

Cupa „Tymbark Junior” la fotbal, pentru băieţi şi fete (cls. P–VIII); Festivalul Național de Dans Modern și Muzică Ușoară „Flori în orașul florilor” (Palatul Copiilor Timișoara), Concursul „Destinul Scriitorului Arc Peste Timp”, Concursul de fizică „C. Sălceanu”, Concursul de geografie „Ecologica” (cls. V–VIII), Concursul de Informatică „Pe Table Interactive Smart Kids” (cls. I–XII), Concursul Regional de Artă Fotografică „România văzută altfel” (Inspectoratul Școlar Județean Timiș), Concursul Interjudețean de Artă Plastică „Arlechinul” (Palatul Copiilor Timișoara), Proiectul Educațional Regional „În ochii mamei mele” (Liceul Teoretic Dositei Obradovici), Proiectul Regional de Creație Plastică „Clipe de toamnă”, Proiectul Regional de Creație Plastică „Sărbătoarea de Paști — bucuria copiilor, bucuria credinței” (Școala Gimnazială Nr. 7 „Sfânta Maria”), Proiectul Interjudețean „Sentimente muzicale” (Grădinița cu Program Prelungit Nr. 22), Festivalul Interjudețean de Folclor „La izvor, la izvorele…” (Palatul Copiilor Timișoara), Concursul Regional de Creație Literară și Plastică „Bucuria lecturii” (Școala Gimnazială Nr. 12), Concursul Regional de Limba Engleză pentru Colegiile și Liceele Tehnice, Tehnologice și Vocaționale „Hi! Tech English” (Colegiul Tehnic „Henri Coandă”), Proiectul Regional „À la une, presse des élèves!” (Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon”), Concursul Interjudețean de Creație Literară „Basmul — între tradiție și modernitate” (Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon”), Concursul Interjudețean de Reviste Școlare „Gânduri de adolescent” (Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon”), Concursul Regional de Interpretare Instrumentală „Alma Cornea Ionescu” (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”), Proiectulul Interjudețean „Teatru versus medii online” (Colegiul Național „Ana Aslan”), Proiectul Regional de Teatru „Cu mască, fără mască” (Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”), Proiectul Interjudețean „Împreună creștem sănătoși într-un mediu curat” (Palatul Copiilor Timișoara), Proiectul Interjudețean „Formula sănătății” (Palatul Copiilor Timișoara), Proiectul Interjudețean „Ambasadorii sănătății — pentru o viață fără droguri” (Palatul Copiilor Timișoara), Concursul Interjudețean „Calculatorul și proiectele interdisciplinare” (Palatul Copiilor Timișoara), Concursul Interjudețean „Aritmetica pentru năzdrăvani” (Palatul Copiilor Timișoara), Concursul Interjudețean „Știința pentru toți copiii — matematică, fizică, educație pentru sănătate, chimie” (Palatul Copiilor Timișoara), Proiectul Interjudețean „Cel mai bun chimist” (Palatul Copiilor Timișoara), Proiectul Educațional Regional „Carte frumoasă, cinste cui te citește!” (Școala Gimnazială Nr. 7 „Sfânta Maria”).

Andreea Luigia Borcilă 

 

LĂSAȚI UN MESAJ