Răzbunarea penalilor! Procurorul Constanța Cârstea a fost urmărită de un asasin plătit, după ce a devoalat complicitățile mafiei imobiliare din justiția locală

2882

Fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Constanța Cârstea, este primul magistrat bănățean care a avut curajul să deschidă Cutia Pandorei a mafiei imobiliare din Timișoara, să declanșeze o mega anchetă, la mai mulți ani după ce speculanții începuseră să vândă Timișoara la bucată. Încă de prin anii 2000, a tras un semnal de alarmă public asupra faptului că oameni din justiția locală sprijină mafia imobiliară prin sentințe strâmbe, cum a fost și cazul unui imobil cu două etaje, din zona Bălcescu, retrocedat unor moștenitori falși încă de la primul termen de judecată. A chemat la audieri notari, judecători, avocați și alte „mărimi” ale vremii, iar aceste acte procedurale curajoase i-au atras ura complicilor mafiei imobiliare. A vorbit despre afaceri de miliarde de euro în care erau implicatre personaje dubioase, moment în care au început să curgă amenințările cu moartea.

constanta carstea 2„Am fost sunată și mi s-a spus să-l dau la telefon pe dl Crivăț. Sunt procuror și știu ce înseamnă asta, a fost o amenințare directă”, a afirmat Constanța Cârstea, zilele trecute, la Antena 3. Sorin Crivăț a fost ofițer acoperit SRI, care s-a deconspirat după ce a ajuns în arest preventiv și a murit în condiții suspecte în penitenciar, considerându-se că a fost otrăvit, deși cauza oficială a fost stop cardiorespirator.

Constanța Cârstea a afirmat, în direct, la Antena 3, că mafia retrocedărilor din Timișoara are legătură cu oameni grei din procuratură. Fosta șefă a parchetelor bănățene a spus că este hărțuită de mulți ani și procurorul general Augustin Lazăr nu o bagă în seamă. Inculpații din dosarele anchetate de ea, din mafia retrocedărilor, au dat-o în judecată și umblă prin instanțe de opt ani. Ei îi cer despăgubiri.

„Sunt hărțuită de inculpații trimiși de mine în judecată”, a mai afirmat aceasta. „Eu nu încerc să mă victimizez. Dar vreau să vă aduc la cunoștință că fenomenul criminalității gulerelor albe care acționează pe teritoriul României, în complicitate cu filierele transnaționale, trebuie să fie investigate, cu foarte multă obiectivitate și profesionalism, de DIICOT și DNA. Se vorbește de DNA constant și se uită de un fenomen foarte grav – criminalitatea organizată. Dacă aceste structuri vor lucra împreună, vor reuși să facă ordine în țara asta. Revenind la dosarul meu – eu m-am ocupat mai mulți ani de criminalitatea imobiliară din Timișoara. Au fost investigați notari, avocați, consuli, atenție, consuli, ofițeri ai serviciilor de informații externe, care acum au activități subterane împotriva mea și împotriva familiei mele. Rechizitoriul meu a fost trimis la Timișoara, dar la ÎCCJ dosarul a fost luat și trimis la Târgu Mureș. Toate dosarele mele au fost trimise la Târgu Mureș. Acolo, dosarele mele nu au avut parte de o judecată dreaptă, au fost date soluții contradictorii, au rămas definitive decizii nelegale. Acum cinci ani, eu vă spuneam dvs, în emisiune, am cerut public DNA să se sesizeze. Acum cinci ani”, a declarat Constanța Cârstea.

„Am primit amenințări cu moartea, a fost trimis peste mine un bolnav psihic, a fost trimis Faur Isaia, la domiciliul meu, pe scara blocului în care locuiesc. Au fost cazați la ultimul etaj cetățeni arabi și israelieni care monitorizau zilnic intrările și ieșirile din bloc. Am primit amenințări cu moartea și cea mai recentă amenințare a fost prin telefon și vă spun numele Crivăț. Am fost sunată de la Vodafone, de o doamnă, pe telefonul de acasă, nu pe mobil și m-a rugat să i-l dau pe domnul Crivăț. Dumnezeu să îl odihnească. Inculpații cercetați de mine m-au acționat cu plângere, prin care solicită să le dau despăgubiri civile. De cât timp credeți că se judecă aceste cauze? De opt ani. Eu, Constanța Cârstea, sunt hărțuită de inculpații trimiși de mine în judecată, sprijiniți de forțe oculte, de opt ani de zile, în condițiile în care legea și deciziile CCR nu prevăd o măsură directă împotriva magistratului”, a declarat  Constanța Cârstea.

Avocatul Ioan Lazăr, principalul vizat de ancheta Constanței Cârstea

Ioan LazarParchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a finalizat cercetările în primul dosar al mafiei imobiliare încă din 2006, moment în care au fost puși pe jar mai mulţi notari, avocaţi, executori judecătoreşti şi magistraţi din capitala Banatului. Aceştia au fost acuzaţi, direct sau indirect, de implicare în filierele prin care imobile în valoare de zeci de milioane de euro au fost revendicate şi obţinute în mod ilegal, apoi vândute la prețuri uriașe țiganilor care voiau să cucerească centrul Timișoarei, cum, de altfel, s-a și întâmplat.

Ancheta procurorului Constanţa Cârstea s-a întins pe parcursul a trei ani, perioadă în care s-a colaborat cu autorităţile judiciare din Germania şi Brazilia pentru probarea infracţiunilor reţinute în seama juriştilor timişoreni acuzaţi de falsuri în acte publice şi înşelăciuni, ilegalităţi specifice mafiei imobiliare. În ciuda recuzărilor repetate şi a plângerilor penale făcute împotriva sa, procurorul a finalizat ancheta şi i-a trimis în judecată pe avocatul Ioan Lazăr, 45 de ani, acuzat de înşelăciune, uz de fals, instigare la fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, tatăl acestuia, Gligorie Ioan Lazăr, 78 de ani, acuzat, de asemenea, de instigare la fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune, Gheorghe Pop, 74 de ani, fost notar public, acuzat de fals intelectual, Fara Leahu Virgil, 50 de ani, cu antecedente penale, acuzat de instigare la fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune, Ema Iezdimir, 48 de ani, trimisă în judecată pentru fals în declaraţii şi Nicolae Remus Cinca, 65 de ani, notar public, care a trebuit să răspundă penal pentru fals intelectual.

Paradoxal, în 2004, Parchetul Naţional Anticorupţie, sesizat pentru cercetarea unor pretinse infracţiuni de corupţie, a dispus „cu operativitate”, după cum a specificat Constanţa Cârstea în rechizitoriu, neînceperea urmăririi penale faţă de inculpaţii trimişi acum în judecată. Ancheta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara s-a concentrat, în special, pe detalierea manevrelor juridice prin care au fost obţinute două dintre cele mai impunătoare clădiri ultracentrale, care pe piaţa imobiliară erau cotate la peste 5 milioane de euro. Prima dintre acestea, aflată în Piaţa Doiceşti, nr. 1, chiar vizavi de Palatul de Justiţie, are o suprafaţă de 1487 de metri pătraţi, şi este cunoscută în opinia publică din Timişoara ca fiind clădirea ce  găzduieşte „cooperativa” din justiţia locală. De altfel, mai mulţi notari, executori şi avocaţi care şi-au dat concursul, într- fel sau altul, la obţinerea acestui imobil de către avocatul Ioan Lazăr, îşi au birourile în incintă.

million-euro-cash

În anul 1999, moştenitoarele fostului proprietar, Kuszmann Gabriela Maria şi Procopetz Ganter Zeline Maria, ambele domiciliate în Germania, au făcut o cerere către Statul Român pentru a fi despăgubite pentru două imobile avute din Timişoara, respectiv cel din Piaţa Doiceşti, şi altul, de 472 mp, aflat pe strada Suceava. Cererea, depusă în baza Legii 112, a fost aprobată şi moştenitoarele au fost despăgubite, întrucât restituirea în natură nu se putea lua în considerare din cauza vânzării apartamentelor către chiriaşi, cu suma de 477.619.200 lei. Ulterior, în urma colaborării cu Ministerul Bavarez de Stat şi Justiţie, s-a aflat că cele două moştenitoare fuseseră despăgubite şi de statul german cu suma de 60.000 de mărci.

Într-o declaraţie de martor dată în faţa autorităţilor germane de către Kuszmann Gabriela Maria şi trimisă la Curtea de Apel Timişoara în data de 04.03.2005, aceasta recunoaşte că a vândut dreptul de moştenitor cu suma de 49.000 de euro unor persoane din Timişoara, care s-au deplasat special în acest scop  în Germania, printre care l-a nominalizat pe avocatul Ioan Lazăr.

„Aceşti oameni doreau de la noi o semnătură prin care noi să renunţăm la toate drepturile asupra caselor”, spune femeia în declaraţie, dezvăluind o parte din demersurile făcute de juriştii timişoreni pentru acapararea casei. Ulterior, prin plăsmuirea unor documente, casa este revendicată în justiţia din Timişoara şi, în cele din urmă, obţinut dreptul de proprietate.

Cealălalt imobil, aflat pe strada Palanca nr. 1, a fost revendicat şi obţinut tot pe calea justiţiei, după ce avocatul Ioan Lazăr, împreună cu tatăl său şi cu fratele geamăn, s-a deplasat tocmai în Brazilia pentru a începe operaţiune „împroprietăririi”. Acolo a luat legătura cu moştenitorii numitei Iracema Moreira de Castro, pentru a fi mandatat să revendice clădirea în instanţă. Astfel, prin „manevre iscusite” şi „fraudarea legii”, după cum se menţionează în rechizitoriu, au obţinut mai multe înscrisuri în scopul declanşării în România a procedurii succesorale. Acest lucru s-a şi întâmplat, la biroul notarului public Remus Cinca. în data de 13.05.2002, tatăl avocatului Lazăr a cerut Tribunalului Timiş restituirea imobilului în natură, în cotă de 1/1. Complexitatea anchetei a fost conturată de faptul că în dosar apăreau nu mai puţin 36 de martori, printre care executorii judecătoreşti Cristian Jurchescu şi Matei Sorin Romeo, notarii publici Elena Topală şi Ioana Sichim, dar şi directorul de atunci al Direcţiei Patrimoniu de la Primăria Timişoara, Nicuşor Miuţ, aflat în închisoare în momentul de față. De asemenea, Direcţia Finanţelor Publice Timiş s-a constituit parte civilă cu suma de 477.619.200 lei, adică suma cu care moştenitoarele clădirii din Piaţa Doiceşti au fost despăgubite în mod nelegal.

„În faza de urmărire penală, învinuiţii au avut o conduită necorespunzătoare, încercând obstrucţionarea adevărului. Învinuitul Lazăr Ioan a acţionat premeditat pentru a împiedica aflarea adevărului şi finalizarea urmăririi penale, formulând plângeri penale nefondate, cereri de recuzare, inclusiv plângeri penale împotriva procurorului”, se menţiona în rechizitoriu, procurorul Constanţa Cârstea dezvăluind şi că învinuiţii nu au dat nici un fel de declaraţii decât în prezenţa avocatului Lazăr. Faţă de alţi învinuţi, printre care şi cetăţenii germani, ancheta a fost disjunsă în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Asasini plătiți pe urmele Constanței Cârstea

asasin platitPericolele mortale care au început să planeze asupra vieţii fostului magistrat, după lovitura dată mafiei imobiliare, au fost devoalate la puțin timp după trimiterea rechizitoriului în instanța, când un bărbat din Timişoara s-a autodenunţat că a primit misiunea de a o lichida fizic pe Constanţa Cârstea. Individul, pe numele său Dumitru Alexa, a povestit că un avocat care l-a reprezentat într-un proces civil i-a cerut să o omoare pe Constanţa Cârstea, spunându-i că, în caz contrar, va pierde casa în care locuieşte şi care făcea obiectul procesului pe care-l avea. Avocatul i-ar fi spus clientului său că relaţiile sale cu procuroarea sunt tensionate şi că aceasta ar putea influenţa completul de judecată într-un dosar penal în care este acuzat de implicare în mafia imobiliară.

Iniţial, Alexa a acceptat să pună planul în aplicare, dar, mai apoi, s-a răzgândit şi i-a lăsat procuroarei mai multe bileţele în cutia poştală prin care o avertiza că este în pericol. În cele din urmă, s-a dus la poliţie şi s-a autodenunţat. De asemenea, Constanţa Cârstea a identificat un pericol şi în faptul că, în activitatea sa, a identificat o grupare de criminalitate organizată din care făcea parte şi Zaher Iskandarani, aceasta plătind bani şi sejururi în străinatate unor persoane publice, printre care şi procurorului Mircea Zărie, fostul adjunct al DNA.

„Am dorit să ies la pensie pentru că nu poţi face nimic într-o justiţie coruptă ca şi cea din România. Vechile structuri securiste au acaparat instituţiile statului şi, dacă esţi un magistrat onest, nu-ţi rămâne decât varianta ieşirii din sistem”, ne-a declarat Constanţa Cârstea în momentul ieșirii la pensie.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.