Pericolele care amenință sănătatea timișenilor vin din aer! Cine împiedică autoritățile din domeniu să intervină

265

Este sau nu judeţul Timiş unul poluat? Ei bine, dacă ne uităm la activitatea Gărzii de Mediu Timiş în primele 8 luni ale anului, atunci cu siguranţă județul mai are cale lungă până va putea să se numere printre primele care au reuşit să combată poluarea.

Pe lângă sute de controale şi amenzi aplicate, Garda de Mediu întâmpină şi multe dificultăţi în activitatea de zi cu zi. Cel mai grav este că inspectorii nu pot interveni şi în cazul poluării olfactive, care a devenit deja o corvoadă pentru multe localităţi din judeţul Timiş, precum şi pentru Timişoara. Aflați acum câte nereguli au descoperit inspectorii de mediu, ce firme au fost sancţionate pentru că nu au respectat natura, precum şi despre un caz grav, care afectează viaţa de zi cu zi a timişenilor şi despre care Garda de Mediu nu poate interveni, neexistând legislaţie corespunzătoare.

Cifre – controale, nereguli şi amenzi

Deşi cu personal extrem de puţin, Garda de Mediu Timiş reuşeşte să îi prindă de multe ori pe cei care poluează mediul înconjurător, dar şi să organizeze sute de controale. Întreaga instituţie timişeană este formată din 9 comisari şi un comisar şef. Doar aceşti 10 oameni au dreptul de a face inspecţii şi de a amenda persoanele fizice sau juridice care încalcă legea. Iar munca este excesivă, dacă ne gândim că la un control poate merge o echipă formată din minimum 2 comisari.

Poate nu pare atât de grav, dar dacă luăm în calcul că cei 10 inspectori au reuşit ca, în primele 8 luni ale anului, să realizeze 581 de controale, atunci activitatea devine una intensă. Dintre aceste controale, peste 400 au inopinate.

În cazurile de verificare inopinată, inspectorii acţionează de obicei la pont. Fie constată singuri, în viaţa lor de zi, că o zonă este poluată sau că cineva poluează mediul, fie urmează sesizările de la timişeni.

Sancţiunile aplicate de inspectorii Gărzii de Mediu pot fi colosale. Se poate ajunge chiar şi la amenzi de zeci sau sute de mii de lei. Din ianuarie şi până în august, au fost aplicate 80 de sancţiuni principale, din care 56 de amenzi şi 24 de avertismente. Însă nu toţi îşi achită amenzile. Doar 42 dintre sancţiuni au fost plătite, unele au fost contestate în instanţă şi unele mai sunt în termen de achitare.

În prezent, pe rolul instanţelor din Timiş se află deschise 15 acţiuni deschise împotriva Gărzii de Mediu Timiş. Anul acesta instituţia a reuşit să câştige deja 3 procese.

Printre cele mai dese nereguli constate de inspectorii Gărzii de Mediu Timiş sunt: dejecţiile animaliere deversate în locuri nepermise cum sunt albiile de râu sau câmpiile din judeţ, depozitarea ilegală a deşeurilor de orice tip, deversarea de substanţe nocive provenite de la activităţi industriale, abandonarea resturilor materialelor de construcții… şi lista poate continua. Aşadar, banăţenii nu par cei mai ecologişti români.

Dificultăți întâmpinate şi în 2017

Una dintre cele mai mari probleme întâmpinate de inspectori este combaterea pouării olfactive. “Mirosul”, fie el plăcut sau nu, nu este reglementat de legislaţia românească şi, în consecinţă, nu poate fi amendat sau închis operatorul care strică aerul respirat de timişeni.

Deşi mirosul este asimilat de cele mai multe ori de cetăţeni cu fenomenul de poluare, acest aspect nu are susţinere din punct de vedere tehnico-juridic în condiţiile în care limitele de emisie şi imisie la indicatorii stabiliţi a fi monitorizaţi prin autorizaţia de mediu nu sunt depăşite, iar în legislaţia naţională în vigoare nu sunt stabilite limite sau condiţii concrete de determinare şi gestionare a mirosului emanat în procesele de producţie”, explică Anca Căluşeru, comisar şef al Gărzii de Mediu Timiş.

O mare problenă cu care se confruntă inspectorii şi timişenii este mirosul greu emis de deponeul de la Ghizela. Acesta este unul ecologic, însă mirosul de gunoi pluteşte în toată zona şi deranjează localnicii din perimetrul: comuna Ghizela – comuna – Belinţ – comuna Coşteiu.

Problema persistă de cel puţin 2 ani. Se întâmplă din cauza staţiei de levigat – substanţa produsă de deşeurile aflate în degradare. Aceasta are rolul de a prelua levigatul scurs din celula ecologică şi de a-l purifica. Mai exact îl trece prin mai multe filtre ca apoi doar o soluţie inodoră şi netoxică este eliminată şi stocată în recipiente speciale.

Problema este că deși autorităţile cunoşteau capacitatea celulei de depozitare a deşeurilor, au cumpărat o staţie de tratare a levigatului care nu face faţă. Este mult prea mică pentru cantitatea mare de gunoaie.

Mai exact, în vară, după măsurători exacte, operatorul deponeului, Retim Ecologic Service, a realizat că ar avea nevoie de o staţie de capacitate dublă. Aceasta costă cel puţin 400.000 de lei şi va fi achiziţionată de Retim.

Deşi în iulie reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş susţineau că, în maximum 2 luni, oamenii vor scăpa de mirosul greu de deşeuri, nici până acum situaţia nu s-a îmbunătăţit.

Ce spun localnicii? Fiecare se plânge de viaţa de calitate redusă şi de faptul că, atunci când plouă, vaporii de apă îmbibaţi cu particulele de miros călătoresc de la groapa de gunoi, aproximativ 2 kilometri, până la cea mai apropiată localitate, ca mai apoi să ajungă în toată zona.

Mai bine nu îl făceau aici. Am locuit aici toată viaţa, dar ultimii ani au fost un coșmar. Nu pot să stau cu geamul deschis uneori, nu poţi să ieşi afară să stai în grădină. Să nu mai spun că nici nu poţi să vinzi şi să te muţi. A venit un neamţ să cumpere un teren pe care îl scosesem la vânzare. L-a văzut şi a fost de acord cu prețul cerut. Terenul avea de toate: canalizare, apă, toate utilităţile. Se putea construi o casă fără probleme. Apoi a bătut vântul şi a venit mirosul. Neamţul m-a întrebat de unde vine mirosul acesta. Eu am răspuns că de la deponeu, că e la 2 kilometri. Şi atunci neamţul s-a răzgândit şi a plecat”, a povestit o localnică.

Furtuna din 17 septembrie, alte probleme pentru deponeoul ecologic de la Ghizela

Furtuna care s-a abătut peste judeţul Timiş în 17 septembrie a adus noi probleme deponeului ecologic de la Ghizela. Cantitatea mare de apă care a căzut aici a făcut ca lichidele nocive mediului să ajungă în ecosistemele din zonă.

Au fost precipitații de 47 l/mp la depozitul ecologic de deșeuri de la Ghizela. Administrația Bazinală a Apelor Banat (ABAB) a analizat calitatea apelor pluviale și au rezultat depășiri ale valorilor-limită admise, astfel că s-a dispus vidanjarea apei acumulate în canale și evacuarea în stația de epurare din Timișoara.

Doar norocul a făcut că apa uzată nu a ajuns în râul Timiș, asta pentru că a fost blocat canalul care ducea spre un afluent al acestuia. Consiliul Județean Timiș a demarat procedura de mărire a capacității stației de tratare a levigatului (lichidul care se scurge din deșeuri, în general, dăunător pentru mediu), iar comisarii monitorizează periodic evoluția situației în teren. Cum spuneam, investiția nu a fost realizată până acum.

Exploatările de lemn din Timiş, o problemă ecologică

În anul 2017, la nivelul judeţului Timiş, comisarii Gărzii Naţionale de MediuTimiş au efectuat 9 controale privind verificarea modului în care agenţii economici ce desfăşoară activităţi de exploatare forestieră respectă prevederile legale în domeniul protecţiei mediului, regimului ariilor naturale protejate, conservării habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, precum şi gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.

Urmare a acestor controale, comisarii Gărzii Naţionale de MediuTimiş au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale, (2 avertismente şi 2 amenzi în valoare totală de 38.000 lei). Neconformităţile constatate au fost de funcţionare fără deţinerea autorizaţiei de mediu şi de tragere a materialului lemnos prin albia minoră a pâraielor de munte.

Garda Naţională de Mediu avertizează, pe această cale, operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare forestieră, ca aceste acțiuni vor continua, iar în caz de nerespectare a legislaţiei protecţiei mediului, amenzile vor fi usturătoare” subliniază într-un comunicat, comisarul-șef Marian Eperieș.

LĂSAȚI UN MESAJ