”Mica Elveție” din vestul țării. Locul de poveste cu 340 de peșteri, chei amețitoare și trasee unice

725

Situați între două râuri, Crişul Repede la nord şi Crişul Negru la sud, şi între depresiunile Vad-Borod şi cea a Beiuşului, Munţii Pădurea Craiului sunt ca o insulă ruptă din trupul Apusenilor.

Zonei i se mai spune şi „Mica Elveţie“, dar nu pentru că ar avea vârfuri semeţe, căci cel mai înalt e Hodrâncuşa cu 1.027 de metri, ci pentru că printre culmile domoale stau pitite chei ameţitoare dar şi cele mai numeroase peşteri şi avene din România, peste 340 ca număr. Sunt de o frumuseţe rară, iar una dintre ele e faimoasă în întreaga lume căci, după cum spun cercetătorii americani, ascunde unele dintre cele mai vechi urme de paşi ale omenirii, adulţi şi copii, care au trăit aici în urmă cu aproximativ 36.500 de ani.

Zona se află într-o arie protejată şi are cel mai mare număr de operatori turistici şi organizatori de activităţi de aventură din judeţul Bihor, deci e o destinaţie turistică perfectă atât pentru împătimiţii de adrenalină cât şi pentru iubitorii de munte, de plimbări pe bicicletă sau cei care vor să se odihnească la aer curat.

În Munţii Pădurea Craiului se află prima reţea de peşteri speoturistice din ţară. A fost realizată de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor şi cuprinde zece peşteri care pot fi vizitate nu doar de speologi, ci şi de turiştii dornici să facă o călătorie spre centrul pământului, cu condiţia să fie echipaţi corespunzător. Între acestea se numără Peştera Vântului, cea mai lungă din ţară, Gălăşeni cu cea mai mare colonie de lilieci din România, Peştera Bătrânului, Oşoi, Moanei.

Specială este peştera Ciur-Izbuc din satul bihorean Roşia unde s-au descoperit 51 de urme de paşi din urmă cu aproximativ 36.500 de ani,  „cele mai vechi urme de paşi ale omului modern descoperite până acum în Europa“, după cum a concluzionat şi paleontologul american David Webb, de la Universitatea Kutztown, Pennsylvania, într-un articol publicat în „American Journal of Physical Anthropolgy“ („Jurnalul american de antropologie fizică“).

În toată zona, turiştii au la dispoziţie trasee de drumeţie bine marcate prin chei şi defilee, precum Defileul Crişului Repede, Cheile Lazurilor, Valea Boiului, dar şi traseele de culme care merg pe platourile carstice.

Citeste articolul complet pe adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.