Comuna Ghiroda a ieșit de mult din panorama satului românesc arhaic, care suferă de înapoiere și urâțenie, în raport cu infrastructura urbană.
Aflată la doi pași de municipiul Timișoara, și având chiar unele străzi comune cu marele oraș, localitatea a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimele decenii.
Apropierea orașului, linia de troleibuz ce merge până la Gara Mare, proximitatea aeroportului sunt doar câteva din atuurile comunei ce se luptă pentru întâietate cu cele mai avansate și dezvoltate comune nu doar din județul nostru ci și din țară.
Artera de ocolire a orașului dar și autostrada se află de asemenea într-o apropiere convenabilă. Dar totuși o parte însemnată din locuitori sunt total nemulțumiți de unele situații revoltătoare.
Dânșii consideră că nu este normal ca, în secolul XXI și cu tehnologiile actuale, o lucrare de modernizare a unui drum să dureze de cinci ori mai mult decât este normal.
Ba chiar s-a depășit cu un și jumătate chiar termenul de finalizare avansat de constructor. Iar, după cum se mișcă lucrurile, nu se întrevede o ieșire din situația deranjantă pentru locuitori, prea grabnică.
Mai exact în anul 2019 primăria comunei a bătut palma cu o firmă de construcții pentru modernizarea străzii Dunărea din Ghiroda.
Lucrarea presupunea și reparațiile sau înlocuirea întregii gospodării subterane formată din țevi de apă, canalizare sau trasee de cabluri. Toată treaba nu implica zeci de kilometri ca se se justifice întârzierile exagerate la care s-a ajuns.
Tot traseul în lucru ar fi avut o lungime de circa un kilometru și jumătate. După cum spun locuitorii afectați de șantier, nu este vorba de o stradă lăturalnică din localitate, ci de una din cele mai importante străzi ce face legătura direct cu orașul.
Este chiar continuarea pe teritoriul Timișoarei a Aleii Ghirodei, care, doar formal, de la un punct, se numește strada Dunării dar este vorba de aceeași stradă. Mai mult decât atât, este chiar artera pe unde mergea troleibuzul, ce se întorcea din sat. Deci, nici transport în comun nu mai există decât cu niște improvizații care folosesc pentru ocolire străzi adiacente, destul de întortocheate.
Elevii au mari probleme cu deplasarea la școlile unde studiază. Aceștia sunt nevoiți să plece de acasă cu mult timp înainte și încălțati cu cizme de cauciuc în picioare.
După ce depășesc zona „calamitată” și ajung la asfalt se schimbă și se încalță cu pantofi de stradă. Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns! Puțin mai norocoși sunt cei pe care părinții pot să-i ducă cu mașina la școală. Dar și aici este o problemă.
Proprietarii autovehiculelor nu mai pot intra în propriile curți și sunt nevoiți să le lase la mari distanțe de casă, adesea blocând alte străzi, și pe alți vecini. Din lungul șir de nemulțumiri de care se plâng cetățenii regăsim și faptul că nu pot apela la o ambulanță în caz de nevoie.
Un bolnav ar trebui adus pe brațe de la zeci sau sute de metri. În cel mai nefericit caz, în care ar izbucni un incendiu, mașina de pompieri nu ar avea pe unde să pătrundă. Autospecialele de salubritate, de asemenea, nu pot să intre pentru a ridica pubelele de gunoi. Șantierul a început în luna mai a anului 2019 cu promisiunea fermă că totul va dura un an. Ne aflăm la jumătatea lunii octombrie 2021 și lucrare este finalizată doar pe jumătate din lungime.
Cealaltă jumătate este încă în stadiu de tranșee adânci. Așa se face că orice om din Ghiroda, care locuiește în apropierea străzii cu bucluc are pregătite cizmele de cauciuc de parcă ar locui într-un cătun uitat în vârf de munte și nu la doi pași de un aeroport internațional și la câteva stații de troleibuz de centrul Timișoarei.
Din lunga lista cu necazurile cetățenilor, mai putem enumera disfuncționalitățile bucății de stradă, ce este, oarecum, finalizată. Spunem oarecum deoarece încă nu s-a așternut ultimul strat de asfalt pe sosea. Trotuarele sunt discontinue.
Bucățile terminate nu sunt legate între ele. Există și o tentativă de a oferi localnicilor o pistă de bicicletă. Dar este la fel de deficitar executată, ca restul străzii. Astfel, la fiecare colț de stradă biciclistul trebuie să facă sărituri ca la circ, ca să depășească bordurile foarte înalte, care nu se aliniază cu nivelul străzii.
Un alt aspect ce denotă proiectul făcut după ureche sau poate o execuție ce nu a respectat proiectul inițial, este nivelul străzii, care a coborât mult față de vechea cotă. Acum unii cetățenii beneficiază de rampe de acces în curte foarte abrupte ce nu ar putea fi escaladate decât cu mașini de teren.
Deși este îndeobște acceptată o înclinație de maxim 15 grade, cam cât ar permite construcția unei mașini normale, sunt porțiuni ce au o înclinație de circa 25 sau chiar 30 de grade. Onor constructorul a catalogat cetățenii, după starea lor materială, în cei mai înstăriți și cei mai nevoiași.
Celor din casele arătoase le-a făcut pante de acces, în timp ce la unele case mai mici și vechi probabil s-au gândit că oamenii sunt prea săraci să intre în curte cu un vehicul, încât nu le-a mai construit calea de acces în interior. La un colț, un cetățean ne arată o altă anomalie.
O țeavă de plastic destul de groasă ce este de culoare neagră (și deci greu de văzut noaptea) iese din mijlocul asfaltului și se ridică la o înălțime de doi metri chiar la o întretăiere de străzi. Este un real pericol pentru cine nu este din zonă.
Locuitorii ne spun că nu este de câteva zile în acel loc, ci de circa un an și jumătate. La capătul străzii Dunărea, dinspre sensul giratoriu către strada Victoriei, unde strada este mult mai jos decât cea veche s-a turnat asfalt.
Ar putea fi un semn bun. Dar nu e. Acum se sparge din nou și se descarcă piatră peste asfaltul prospăt pentru a ridica nivelul carosabilului. Este încă un exemplu, după cum spun cetățenii comunei, de proiect prost făcut, dar și mai prost executat.
Contactat pentru a da detalii despre acest șantier ce nu se mai termină primarul Ionuț Stănușoiu recunoaște cea mai mare parte a problemelor. Ne asigură că a avut mai multe discuții cu constructorul, și că acesta promite remedierea deficiențelor.
De asemenea ne asigură că pe porțiunea care este încă spartă și plină de noroi, unde nu se poate circula deloc, se va termina parțial lucrarea.
După spusele dânsului, acolo, până la finalul lunii, se va putea circula măcar pe un strat de caldarâm provizoriu, imediat ce se termină partea de infrastructură subterană. Vor rămâne de terminat trotuarele și alte părți anexă ale drumului.
Deși timpul rămas până la acest termen provizoriu este extrem de scurt, sperăm și noi, laolaltă cu localnicii, ca măcar o parte din lucrare să fie finalizată. Iar redacția ziarului nostru va contina să urmărească drumul ce nu se mai finalizează, de parcă ar lucra pe el ortacii meșterului Manole.
– Domnule primar, cetățenii din comună sunt foarte nemulțumiți de șantierele de drumuri. Poate ne puteți spune de ce se întârzie lucrările, și ce se întâmplă în general?
– Despre șantierul de pe strada Dunării? Da. Per total pe lucrarea de acolo, de pe Dunării, este o oarecare întârziere peste termenul de execuție al proiectului. Pe sectorul de drum unde este spart astăzi și se lucrează sunt aproximativ două luni de când au săpat toată strada, lucrurile sunt foarte complexe, în sensul în care se înlocuiește conducta de gaz, de unde și anumite întârzieri. Pentru că trebuie întâi înlocuită și abia ulterior se pot continua lucrările pe fundațiile de la drumul nou. Și mai e săpătura deschisă pentru ape pluviale de 1,4 metri diametru. Conductă care nu exista în proiectul inițial.
Zona Dunărea nu este doar un proiect de reabilitare de stradă, care să presupună doar să reparăm asfaltul și atâta tot. Toate utilitățile sunt înlocuite integral cu materiale noi. Sunt lucrări multiple. Au apărut probleme care nu se cunoșteau la începutul proiectului. Și mă refer la conducta de ape pluviale care este pozată subteran. Au fost zone în care, în loc să o monteze în două săptămâni, a durat o lună. Pentru că apele freatice de jos nu au permis să înainteze mai repede. În rest până la finalul lunii se va finaliza și lotul acela care este spart. Asta a fost discuția cu constructorul, la nivel de primul strat de beton plus primul strat de asfalt. Și vom intra în iarnă cu strada, cumva, circulabilă.
– Mai avem o altă problemă. Dar de fapt este legată de același șantier. Cetățenii se plâng de zona în care bucata de drum este parțial asfaltată că s-a coborât cu cota străzii mai mult decât era strada veche, și acum sunt probleme cu intrările în curți, care au devenit abrupte și nicidecum nu respectă acele norme de înclinare. Oamenii fie nu pot intra în curte, fie își lovesc mașina în partea de jos.
– Aceeași discuție am avut-o și eu cu constructorul… La final toate casele, curțile vor avea acces, înclusiv, auto.
– Iar la pista de biciclete, care este finalizată în oarecare măsură, în aproape nicio porțiune nu are racordat nivelul bordurii cu nivelul pistei. Există o diferență mare. Sunt multe chestiuni punctuale iar oamenii sunt nemulțumiți de ele.
– Toate problemele pe care ni le-au semnalat cetățenii, le-am transmis către constructor. Urmează să fie rezolvate de constructor. În caz contrar, aplicăm prevederile legale.
– O ultimă întrebare. Puteți avansa un termen măcar pentru terminarea provizorie a lucrării pentru a ieși din iarnă? Probabil vor urma remedierile din primăvară.
– Zona asta, care acum este spartă, așa cum am spus, la sfârșit de octombrie va avea beton și asfalt. Lucrările vor continua. În concluzie, la final de octombrie locuitorii vor scăpa de mult întrebuințatele cizme de cauciuc.
Rămâne de văzut cât de realiste sunt estimările primarului sau dacă este doar vorba de un optimism exagerat din partea dumnealui.
Mai citiți aici! https://www.banatulazi.ro/la-ghiroda-se-intampla-minuni-cred-unii-localnici-foto-video/
La finalul reportajului nostru, o notă despre ciudățeniile întâlnite pe șantier, care merită un zâmbet pentru ilaritatea descoperită! De data asta, nu este nici vina primăriei, nici a constructorului, ci doar un semn al stării generale de anormalitate în care zburdăm, ca pe maidanul copilăriei.
Pe șantier am găsit paleți de dale ce vor forma trotuarele are au chiar și etichete de la fabricant. Conform acestora (scrie negru pe alb) sunt fabricate undeva în viitor, cam cu două săptămâni mai târziu decât data la care le-am filmat! Vom reveni cu opiniile cetățenilor în paginile ziarului nostru.
Ele pot fi auzite și în imaginile filmate de echipa redacției, la fața locului.
