Județele care țin România pe linia de plutire! Care este contribuția Regiunii de Vest la dezvoltarea țării

543

Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai puternică din ţară, cu o cifră de afaceri totală a com­paniilor înregistrate în aceste judeţe de 575 mld. lei anul trecut, o pondere de 44% în cifra de afaceri totală a companiilor din România. Faţă de 2008, când Capitala genera singură peste 65% din business, dependenţa economiei de firmele înregistrate în Bucureşti se reduce, mai ales că investiţiile realizate în special în vestul şi centrul ţării se văd în business.

Dacă cifra de afaceri a companiilor din Capitală a scăzut cu 29% anul trecut faţă de 2008, în alte 11 judeţe, beneficiare ale unor investiţii de sute de milioane de euro, businessul a înregistrat cel puţin o dublare în acelaşi interval. În perioada 2008-2016 cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu 19% în lei, la 1.300 mld. lei (285 mld. euro).

În Argeş, judeţ „tractat“ de locomo­tiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns anul trecut la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

Doar Argeşul şi Ilfovul se pot „lăuda“ cu o creştere de peste 200% a cifrei de afa­ceri a companiilor înregistrate în jude­ţe, avans care se datorează atât dezvoltării fir­me­­lor vechi, cu tradiţie din judeţ, dar şi in­ves­­ti­ţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câşti­gat şi din mutarea sediilor unor companii din Bu­cu­reşti odată cu explozia reziden­ţia­lă care a cu­­prins şi multe din zonele de lângă Capitală.

Podiumul este completat de Arad, ju­de­ţul de la graniţa de vest a ţării care a atras in­vestiţii de sute de milioane de euro în sec­torul componentelor auto şi unde şo­majul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine „un im­por­tator“ de forţă de muncă din zonele ve­cine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe inves­titori să caute locaţii de producţie în Arad.

Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lân­gă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creş­tere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în de­taliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste ju­deţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţi­ilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creş­te gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

sursa: zf.ro

LĂSAȚI UN MESAJ