Grupul Avantpost propune vizionarea unei agende ascunse

206

Călin Petcana, în calitate de reprezentant al Galeriei de artă Calpe, și artistul Cosmin Halaș, în postura de curator, propun un demers artistic ce se transformă într-un manifest. Timișoara a deținut cu câteva decenii în urmă primatul în artele de mare impact. Aici a fost unul din punctele de propagare a avangardei din anii 70. Tot ce era mai nou și percutant a plecat din ideile câtorva tineri de atunci, ce nu mai voiau să se supună curentului de tristă amintire a realist socialismului și căutau noi drumuri. După o destul de lungă perioadă de declin, artiștii cer și vor să se exprime altfel decât majoritatea obișnuită. Au început să se exprime în public cu acte de noutate puțin acceptate de majorități.

Sub numele de „Hidden Agenda” se încercă exploatarea creației de sorginte video-instalație si a artei de la joncțiunea palpabilului cu imaginarul indus pe cale electronică. Totul se vrea un mare semn de aducere aminte în memoria unui prieten al grupului plecat în mod tragic.

„Hidden Agenda este un proiect al grupului Avantpost, un proiect al cărui titlu s-a impus într-o manieră la fel de abruptă și de neașteptată ca evenimentul nefericit care a cauzat alegerea acestuia și anume dispariția imprevizibilă și tragică a prietenului nostru Sorin Oncu, într-un arc de timp atât de scurt încât ne-a fost refuzat până și sentimentul de acceptare a inevitabilului prin acordarea unei minime perioade de resemnare. În mod firesc, un astfel de eveniment dramatic a generat inițial sentimente de neputință, de furie și de refuz al evidențelor urmate în timp de necesitatea înțelegerii unor regului și pârghii proprii. unor instanțe inaccesibile sferei umanității”, își introduce Cosmin Halaș vizitatorii în atmosfera expoziției.

Vin în fața publicului avid de a descifra noimele acestei cutii a memoriei de factură atât de dură artiști deja consacrați ce încearcă și reușesc să mânuiască materiale atât de diferite de pânza și uleiurile obișnuite. De data asta apelează la computer, proiector, pete de lumină, ochelari polarizați, sunet indus magnetic de o „mănușă” de plexiglass sau imagine stocată pe medii electronice. Aproape nimic nu este convențional. Vizionarea expoziției presupune un efort de adaptare și de aplecare asumată asupra unui ireal greu de înțeles. Nu este deloc facil de a interacționa cu exponatele. Dar este unul din pașii obligatorii pentru a intra în ludicul inclus în manifestare.

Artiștii ce așteaptă să le fie văzute lucrările sunt: Aura Bălănescu, Ciprian Chirileanu, Marius Jurca, Livia Mateiaș, Liliana Mercioiu Popa, Sorin Oncu & Cosmin Halaș, Maria Orosan Telea, Renée Renard, Petrică Ștefan, Daniel Tellman, Bogdan Tomșa și Nicolae Velciov.

Întreaga galerie se transformă într-un loc al conflictului, unde se încercă demontarea proceselor afective. Marele câștig va fi dacă publicul nu plecă încântat, ci îngândurat și nedumerit. Cine își propune să revină este un vizitator atras spre interogare.

„Retorica comemorativă a construcției vizuale propusă de lucrări oferă un spațiu de convergență a memoriei, a interogării și a uitării. Apelul la memorie, interogarea existenței unei entități de tip „deus ex-machina”, a agendei intruzive concepută de acesta și uitarea ca rezolvare viabilă a continuității, toate încercă să se grupeze în acest proiect, nu ca o soluție, fixă, ci ca un spațiu de reflecție și, mai mult, un spațiu dual al interogării, pe de o parte asupra unui „aleator” de neocolit, iar pe de altă parte, asupra unui „dat” ca un performance inevitabil”, concluzioneză grupul Avantpost.

LĂSAȚI UN MESAJ