1.1 C
Timișoara
marți 19 martie 2024

Greta nu îmbracă veste galbene

Cu siguranță ați văzut-o sau ați auzit de ea, la fel cum cu siguranță ați văzut protestele violente ce au zguduit Franța la finele anului trecut. Dincolo de motivații și de amploarea mișcărilor care au sau au avut loc, trebuie analizată simbolistica acestor evenimente în ansamblu.

Furtunile tot mai violente, fenomenele meteorologice extreme, precum apariția tornadelor, inclusiv pe teritoriul României, sau încălzirea globală (temperaturi medii anuale tot mai ridicate), toate sunt indicii că schimbările climatice nu sunt scenarii dintr-un film SF, ci realitatea noastră de astăzi. Iar datele ne arată că, dacă nu acționăm consistent — punând accentul pe sustenabilitate —, viitorul copiilor și nepoților noștri nu arată tocmai verde.

Tânăra față angelică din Suedia, întruchiparea simbolică a salvării planetare de la dezastrul ecologic, Greta Thunberg, a reușit să mobilizeze tineretul la nivel mondial. „Vinerile pentru viitor” au devenit o adevărată mișcare a elevilor pentru combaterea activă a schimbărilor climatice. Din Helsinki până în San Francisco, din Noua Zeelandă până în Chile, sute de mii de tineri au protestat pașnic pentru impunerea unor măsuri ecologice imediate.

Semnalul dat este clar, multe industrii înțelegând deja mesajul și investind deja miliarde în restructurări masive, în introducerea tehnologiilor noi, începând deja adaptarea la cererile atât ale pieței, cât și ale legiuitorilor. De exemplu, marea majoritate a producătorilor de automobile au anunțat că se reorientează total și că în perioada 2020–2030 vor produce aproape numai mașini electrice sau cu motor cu hidrogen, cu zero emisii de noxe și dioxid de carbon. Schimbări majore sunt anunțate și în domeniile aviației, agriculturii sau navigației maritime.

Totuși, ca orice schimbare, decarbonizarea industriei va avea inevitabil efecte negative asupra locurilor de muncă. La fel cum automatizarea începută în anii ’60, luând amploare tot mai mare, ajungând la ceea ce avem astăzi — adică posibilitatea de a plăti facturi de pe telefon sau de a cumpăra bilete de avion, făcând multe meserii redundante —, așa și decarbonizarea și adaptarea pieței la legile aferente vor avea cu siguranță un impact major asupra locurilor de muncă, în special în domeniul industriilor grele.

Protestele violente ce au avut loc la finele anului trecut în Franța au venit pe fondul anunțului făcut de Emmanuel Macron. Acesta intenționa introducerea unei accize ecologiste pe carburanți, afectând transportatorii, agricultorii și, în general, tot ce ținea de mobilitate în mediul rural, unde rețelele de transport în comun sunt fie inexistente, fie slab dezvoltate. Deznodământul a fost unul clar: decarbonizarea trebuie gândită în așa fel încât să nu fie un lux și un lucru permis doar celor din centrele urbane hiperdezvoltate, iar adaptarea trebuie făcută treptat. Cert este că aceasta va fi dezbaterea deceniului următor: cum vom reuși să respirăm un aer mai curat și să combatem schimbările climatice fără a afecta prea mult piața muncii.

Care este șansa României?

Terenul este virgin. Pare un paradox, dar faptul că încă nu avem infrastructura dezvoltată poate reprezenta o oportunitate. La fel cum rețeaua noastră de internet este una dintre cele mai bune, stabile și rapide din lume, așa am putea clădi o infrastructură și rețea modernă de transport urban, care să decongestioneze orașele mari. Autobuze și biciclete electrice, car- și ride-sharing, dezvoltarea sustenabilă a rețelei de transport în comun și legarea centrelor urbane de zonele periurbane și rurale (pe lângă autostrăzi) ar trebui să fie prioritatea oricărei administrații locale, județene, regionale și naționale. Putem, așadar, dezvolta o infrastructură care să ne ajute să ajungem la destinație mai rapid, decongestionând traficul din orașe, respirând un aer mai curat și fără să afectăm locurile de muncă din mediul rural. Depinde, ca de obicei, numai de noi.

Dragi guvernanți, sper că se aude.

Alte subiecte :

Istoria ne privește — Starea Uniunii

La distanță de numai o lună am avut ocazia de a urmări discursurile despre Starea Uniunii atât în Federația Rusă (6 februarie), cât și...

Cum a cumpărat Putin Europa la bucată și a făcut din Viena a doua Moscovă

Viena nu mai e de mult o capitală imperială. A rămas doar un oraș superb, construit impecabil la finele secolului al nouăsprezecelea și începutul...

Vedeta: lege din alegeri

Citește și :