Fundația „Timișoara 89”, la aniversare VIDEO

64

Cu peste treizeci de ani în urmă, mai exact chiar în ultimele zile din anul ce a adus schimbarea, 1989, un inimos al lucrurilor imposibile pe care le transformă în realități palpabile a visat ceva deosebit. Scriitorul și omul cu suflet mare știa să viseze din cariera sa de poet. Dar tot ce a gândit atunci a reușit.

Toată lumea visa să se chivernisească, să ajungă oameni de afaceri sau măcar proprietarii unui butic în scara blocului. Petre Ilieși a visat să ajute oamenii ce nu se putreau descurca în viață. Fundația Umanitară Timișoara 89 este un proiect pornit într-o seară, alături de câțiva prieteni din Finlanda, ce și-au arătat disponibilitatea de a sprijini o fundație ce ar avea grijă de cei ce nu s-au bucurat de un start bun în viață sau cei ce din diverse motive și-au pierdut un acoperiș deasupra capului. Și finlandezii continuă să fie cei mai fideli colaboratori și acum după trei decenii.

Pentru a marca istoria, deloc simplă, a celei mai vechi fundații din oraș și probabil din toată regiunea noastră seara de joi a fost dedicată întâlnirii cu prietenii cei mai apropiați ai ideii de ajutorare. S-au spus vorbe frumoase, au fost felicitări a fost lansat unul din cele mai noi volume semnate de Puiu Ilieșu, a fost vernisată o expoziție de lucrări de artă virtuală. Chiar și un moment de teatru în aer liber a însoțit seara Fundației Timișoara 89. Dar să le luăm pe rând.

Cartea lui Petru Ilieșu „Oameni care nu există” a bebeficiat de o prezentare de suflet a unuia don cei mai cunoscuți editori timișoreni, scriitorul Viorel Marineasa. Nu au fost aduse laude inutile și nemeritate, totul a fost punctat cu mare acribie. Însuși autorul a citit câteva fragmente ce arată lupta pentru a salva pe cei ce nu aveau identitate și trăiau în canale. Mulți nu mai sunt. Alții au reușit. Dar fiecare caz în parte a fost o investiție de suflet.

Artistul vizual Camil Mihăiescu a adus o serie de lucrări de artă de cea mai inedită factură. A îmbinat fotografia și grafica într-un mod interesant în care era greu de decelat granița dintre abstract și concretul luat din natură, din simboluri, simple doar în aparență, ca spirala melcului sau simpla scoică a reușit să ofere momente de adâncă meditație. Și pentru că de față era și maestrul imaginilor Gheorghe Sfaițer acesta a preluat cu mult aplomb morga criticului de artă pentru a tălmăci publicului imaginile din monitoare.

O altă expoziție, de data aceasta cu imagini alb-negru expuse în curte au arătat, celor ce nu știu, cum a arătat locul cu ani în urmă. Iar ce s-a realizat este vizibil acum. Un complex de cinci case complet funcționale și un centru social de înaltă clasă. totul făcut cu eforturi proprii și finanțări preponderent aduse de prietenii de peste hotare.

O trupă de teatru independent, ARTE FACTUM, ce nu mai trebuie prezentată în mod deosebit a prezentat o propunere scenică a lui Kocsardi Levente. Dar pentru că munca întregii echipe a fundației Timișoara 89 vom mai reveni în aceste pagini cu momente frumoase sau mai grele din activitatea lor.

LĂSAȚI UN MESAJ