Dunărea, de la izvoare la cel mai frumos defileu din Europa-VIDEO

1141

Recunosc, de fiecare dată simt o emoție cu totul aparte când trec cu mașina pe lângă Dunăre, de la Orșova la Drobeta Turnu Severin, sau pe Clisură, de la Moldova Nouă până la Orșova. Cred că e o reminiscență din copilărie, atunci când treceam cu trenul spre Litoralul Mării Negre, deși afară era mai mereu noapte. O fi măreția marelui fluviu atât de cântat în folclorul nostrum, dar nu numai. Să nu uităm că un bănățean a compus poate cel mai frumos vals din lume: Valurile Dunării. Cu riscul de a fi catalogat subiectiv cred că e peste Strauss la acest capitol, austriacul fiind și el fascinat de măreția marelui fluviu. Oricum am privi lucrurile, Dunărea este un fluviu impresionant care străbate cea mai mare parte din țara noastră. Statistic vorbind, o treime din cursul ei scaldă pâmantul românesc.

Aceeași emoție puternică despre care făceam referire la început m-a încercat de Ziua Națională a României când, în loc să stau acasă, la fasole cu cârnați, paradă militară și aprinderea luminilor festive de la Târgul de Crăciun din centrul Timișoarei, am optat pentru o vizită la izvoarele îndrăgitului nostru fluviu. Spun „nostru” așa cum îi spun și cetățenii din țările pe care le străbate Dunărea.

Dacă am ajuns la acest punct este interesant, din nou, să vedem ce spune statistica, lucru oglindit și la izvoarele Dunării, din Germania, chiar în limba română. Mai precis, Dunărea, cu o lungime de 2888 km, este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga. Dunărea străbate 10 țări și 4 capitale. Mai mult, are afluenți care curg prin alte 7 țări. Este singurul fluviu din lume care udă pământul a 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Ucraina și Moldova. În plus, Dunărea este singurul fluviu din lume care străbate 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Dunărea își începe aventura izvorând din Munții Pădurea Neagră, de sub vârful Kandel (1241 m). Nu am avut răbdare să merg până acolo, mai ales că oficial, toți românii care caută izvoarele bătrânului fluviu sunt îndrumați spre localitatea germană Donaueschingen din districtul Schwartzwald-Baar. Ajuns acolo am pășit cu emoție vie pe scările de lângă biserica din centrul localității care coborau spre izvorul Dunării. Interesant este că, din toate discuțiile avute cu prieteni și cunoscuți care locuiesc în zonă, nu este recunoscut de toata lumea izvorul exact al Dunării.

 

Izvorul Dunarii din incinta Castelului Furstenberg

 

Există mai multe ipoteze, mai ales ca în zonă sunt mai multe izvoare care se unesc în două râuri: Breg și Brigach. Cu toate acestea izvorul Breg-ului este considerat izvorul Dunării de către unii specialiști în domeniu, pentru că are un curs mai lung decat Brigach.

În general, izvorul Dunării este considerat a fi confluența dintre râurile Breg și Brigach din localitatea Donaueschingen din districtul Schwartzwald-Baar. Confluența celor două râuri are loc în curtea castelului Furstenberg, amenajată ca o matcă de unde marele fluviu, care acolo este un simplu râu, își pornește traseul până la vărsarea în Marea Neagră.

Marile fluvii de obicei au mai multe izvoare care sunt recunoscute de către cercetătorii din domeniu. Există o dispută referitoare la izvoarele Dunării, de peste 500 ani.

Unii consideră izvorul râului Breg ca fiind izvorul Dunării, alții izvorul râului Brigach, alții confluența celor două din curtea castelului Furstenberg. Au fost teorii care susțin că izvoarele Dunării sunt în Elveția, la Graubunden, ca să nu mai vorbim de landurile din apropiere care consideră ca la ei izvorăște Dunărea.

Indiferent de toate aceste dispute, important este că bătrânul fluviu curge nestingherit din Munții Pădurea Neagră spre vărsare în Marea Neagră și că, o parte a Dunării scaldă malurile bănățene de la intrarea în țară, la Baziaș, până la Porțile de Fier I.

Clisura Dunării, cel mai frumos defileu din Europa!

Născută în Munții Pădurea Neagră, Dunărea, numită şi „Amazonul Europei” a fost, din cele mai vechi timpuri, o cale navală de transport, legând statele riverane. Dar oricât ar fi de frumos traseul celor aproape 3.000 de km prin Europa, nimic nu se compară cu imaginea de vis făurită de natură între Baziaș – punctul de intrare în țară și lacul de acumulare de la Porțile de Fier: Clisura Dunării, considerată de către specialiști cel mai frumos defileu din Europa.

Asta, pentru că aici sunt frumuseți pe care nu le găsești niciunde în Europa, cu oameni primitori, gata oricând să-ți spună legenda stâncii Babacaia, ori povestea țesută în timp despre Gaura cu Muscă, o peșteră care a furat, în istorie, oameni și animale. Aici găsești tradiția nealterată a bunilor și străbunilor noștri. Aici poți gusta un caș făcut proaspăt la stâna din vârful muntelui sau smântâna pemilor din satele cehești, te poți răcori cu un vin sârbesc de Belobreșca, ori te poți bucura de o dulceață de smochine.

Sunt atât de multe motive de a vedea pe viu Clisura Dunării, de la Baziaş şi până la barajul de la Porţile de Fier, să vezi locul în care fluviul a trecut în adâncuri un alt loc mirific din zonă,  insula Ada – Kaleh, o mică Atlantidă a Banatului Montan, un amestec al farmecului parfumat al Orientului cu încruntarea zidurilor în formă de stea a fortăreţei, ori ultimele sate ale etnicilor cehi din România.

Niciunde în lume nu se găsesc atât de multe locuri ce merită vizitate, concentrate într-un areal de vis. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Clisura Dunării. Să mai precizăm, pentru cei care vor să ajungă în cel mai frumos Defileu din Europa, Clisura Dunării, că aici se poate ajunge din două direcţii, fie pe ruta Reşiţa – Oraviţa – Moldova Nouă, fie din Orşova. Varianta a doua oferă la rândul ei două posibilităţi de deplasare: autoturismul sau vaporul. Călătorie plăcută și bucurați-vă de tot ce întâlniți aici!

LĂSAȚI UN MESAJ