Dracul nu e atât de negru

Carantina instituită la nivel global acum aproape trei luni (The Great Lockdown) va determina, fără îndoială, o deteriorare dramatică a nivelului de trai și a bonității financiare la nivel guvernamental în marea majoritate a statelor lumii. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate virulența fără precedent a acestui cataclism social-economic.

PIB – produsul intern brut în miliarde dolari internaționali; RCE – rate reale de creștere economică (%); DG – datorii guvernamentale (% din PIB); DF – deficite fiscale (% din PIB); UK – Regatul Unit. 

Într-adevăr, dacă analizăm dinamica pe termen lung a creșterii economice în cele mai importante zece economii ale lumii, vom constata că ratele de creștere sau de contracție economică prognozate pentru acest an de experții Fondului Monetar Internațional în cazul Chinei, al SUA, al Indiei, al Japoniei, al Germaniei, al Indoneziei, al Braziliei, al UK și al Franței sunt cele mai mici, respectiv cele mai mari din ultimile patru decenii! Pe de altă parte, dacă coroborăm nivelurile datoriilor guvernamentale de la sfârșitul anului trecut din Japonia, SUA, Franța, Brazilia, UK, India, Germania și China cu cele ale deficitelor fiscale pe care aceste guverne le vor înregistra foarte probabil în acest an, vom observa că datoriile guvernamentale din aceste țări vor fi la sfârșitul acestui an mai mari sau cu mult mai mari decât pragul de avarie reglementat de Comisia Europeană pentru acest indicator (60% din PIB)!

Din fericire, dracul nu e atât de negru în cazul României! Nota bene, conform ultimei prognoze publicate de Fondul Monetar Internațional, economia României se va contracta în acest an cu 5% comparativ cu anul trecut. Ori, dacă alcătuim un clasament al țărilor din UE 27 în funcție de acest criteriu, atunci România este devansată în acest clasament doar de Malta (2,8%), de Ungaria (3,1%), de Bulgaria (4%), de  Polonia (4,6%) și de Luxemburg (4,9%). [1]. În al doilea rând, bonitatea financiară a guvernului României nu este grevată, cel puțin în următorii doi ani, de un nivel nesustenabil al datoriei publice, deoatrece nivelul acestui indicator era la sfârșitul anului trecut cu mult mai mic comparativ cu nivelul de avarie reglementat de Comisia Europeană (35,2%  vs 60% din PIB).

[2].  Cu toate acestea, soldul datoriei publice poate fi scăpat de sub control datorită, pe de o parte, creșterii explozive a deficitului fiscal la circa 9% din PIB în acest an, și, pe de altă parte, a majorării deficitului de cont curent de la 4,7% din PIB în anul trecut la 5,5% din PIB în acest an. (1). În sfârșit, șansele unei contracarări eficiente a actualei recesiuni sunt în acest moment cu mult mai mari în cazul țărilor din UE 27 comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în perioada 2008 – 2009. Pentru că în următorii 7 ani resursele financiare pe care Comisia Europeană le va pune la dispoziția celor 27 de state membre pentru contracararea actualei recesiuni totalizează peste 2.400 de miliade de euro! [3].

Rămâne de văzut, însă, dacă liderii politici și managerii companiilor publice și private din țara noastră vor fi reuși să acceseze aceste fonduri imense, în marea lor majoritate nerambursabile. Sper ca ei să înțeleagă că rolul lor în ceea ce privește accesarea acestor resurse indispensabile este unul decisiv. Pentru că, în caz contrar, România poate deveni, în foarte scurt timp, un stat eșuat, un stat grevat ireversibil de șomaj, de sărăcie și de proiecte costisitoare, dar inutile.