De ce Timișul nu are niciun produs tradițional recunoscut de standardele de calitate ale UE?

122

Gândirea provincială cu stupidul slogan comunist „Tăt Banatu-i fruncea!” a dovedit încă o dată că dăunează foarte grav activității și progresului agriculturii în Timiș. În acest caz, ne referim la domeniul produselor tradiționale. Iată că, după 10  ani de la aderarea la Uniunea Europeană, județul Timiș nu are niciun produs autentic creat pe plan local recunoscut de standardele de calitate ale Uniunii Europene. De ce? Cauzele ar fi multe, dar peste toate, în primul rând fermierul trebuie să privească peste gardul fermei sale și să dorească să arate Europei ceea ce el a reușit creeze. „Producătorii agricoli în primul rând trebuie să vrea să îşi certifice produsele la nivel european, fiindcă au avantaje foarte mari, prin recunoaşterea calităţii, a denumirii lui, cât şi a regiunii de unde provine, înseamnă oportunitatea deschiderii de noi pieţe în Europa sau în ţări terţe”, a explicat Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, marți 27 iunie, cu prilejul dezbaterii publice organizate de Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Timiș, pentru promovarea sistemelor Uniunii Europene de calitate.

Patru produse românești recunoscute de UE. Atât!

De fapt, nici la nivel național nu stăm prea bine, dar totuși există patru localități, tot de provincie, care au reușit să inventeze fiecare câte un produs natural și specific zonei, să îl alinieze standardelor de calitate ale UE și să îl vândă cu mare succes pe piața comunitară și chiar pe piața din SUA. Cele patru produse de mare calitate și autenticitate românească sunt: Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul afumat din Ţara Bârsei. Atât… are România?? !!

Trebuie să amintim că, în Timiș, există mai mulți producători agricoli care au reușit să creeze produse tradiționale de calitate, dar sunt înregistrate numai la Ministerul Agriculturii. Din păcate, tot din cauza gândirii provinciale, aceste produse nici în județul Timiș nu sunt cunoscute, decât foarte puțin sau chiar deloc, iar pe piața națională sunt aproape inexistente. Prof. dr. Doru Petanec, directorul DAJ Timiș, a atras atenţia că în judeţ există produse tradiţionale pe panificaţie, dar şi brânzeturi din lapte de oaie sau apicole, dar nu sunt înregistrate la nivelul standardelor de calitate ale Uniunii Europene.

De aceea fermierii sunt rugaţi să vină la direcţie, Piața Libertății nr. 1 Timișoara, pentru a afla ce au de făcut. De aceea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a lansat la Timișoara o amplă campanie ce se desfăşoară la nivel naţional pentru promovarea sistemelor europene de calitate. Este vorba de denumire de origine protejată (DOP), indicaţie geografică protejată (IGP) şi specialiate tradiţională grarantată (STG). În judeţul Timiş există produse cu potenţial, dar niciunul nu este înregistrat la nivel european, până în prezent. Este vorba de unele produse de panificaţie şi din lapte. De aceea, acum, împreună cu grupul de producători, cu grupurile de acţiune locală şi cu asociaţiile de profil se încearcă identificarea noilor produse pentru a fi puse pe circuitul gastronomic al UE prin certificarea lor în sistemul de calitate.

Ce trebuie făcut?

de ce timisul -marti 27 iunie la directia agricola timis

„Avem exemple din România care au accesat inclusiv piaţa din SUA după ce s-au certificat la nivel european. Este o procedură care nu e complicată, ci mai degrabă complexă. Trebuie să colaboreze cu reprezentanţii ministerului de la Direcţia Agricolă Timiş şi cu Serviciul de Industrie Alimentară de la MADR. Apoi, după o perioadă de câteva luni, intră în circuitul european de atestare. Produsul se supune unui organism de inspecţie şi control, iar dacă e nevoie, pe parcurs, Comisia Europeană cere clarificări şi în final produsul va fi înregistrat în baza de date a Comisiei Europene”, a declarat Ionuţ Diaconeasa.

GAL -Asociația Timiș Torontal Bârzava este un sprijin real pentru femieri, în acest sens. „Noi a trebuit să construim o strategie zonală în care am avut foarte multe întâlniri, cu sute de oameni. Aşa a rezultat strategia de dezvoltare. Încercăm să îi aducem împreună pe producătorii agricoli, să acţioneze pe domeniul panificaţie, carne, lapte, miere etc, să facem acel lanţ, să putem valorifica produsele proaspete care să fie găsite în magazine”, a spus Gheorghe Duţă, şeful GAL -Asociația Timiș Torontal Bârzava. La dezbatere a participat şi o echipă de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, formată din Dana Popa şi Ionuţ Diaconeasa. Ei au încercat să îi convingă pe fermieri că vor avea foarte mult de câştigat dacă îşi vor înregistra produsele în sistemul de calitate al Uniunii Europene.

Ce spune legea?

Conform Ordinului nr. 724 din 2013, privind atestarea produselor tradiționale al Ministerului Agriculturii și Ministerului Sănătății, una dintre condițiile absolute pentru a fi recunoscut un produs tradițional la nivel european este ca un fermier să aibă o capacitate de producție  pentru un an care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg sau litri pe zi și nu mai mult de 400 kg-litri pe zi. Excepție face producerea pâinii și produselor de panificație tradiționale – care și acestea nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi. Ce înseamnă produs tradițional? Acesta este un produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii. Ce înseamnă tradiționalitate? Acesta este elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii. Tradiționalitatea nu poate să se limiteze la o compoziție calitativă sau cantitativă ori la un mod de producție stabilit printr-o reglementare comunitară sau națională ori prin standarde voluntare, totuși această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiționalității unui produs. De asemenea, înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se datorează provenienței sau originii sale geografice și aplicării unei inovații tehnologice.  Ordinul MADR și MS mai spune că, pentru a fi înregistrat în Registrul Național al Produselor Tradiționale,  produsul trebuie să fie tradițional în sine și să exprime tradiționalitatea.  Utilizarea termenului geografic este autorizată sub un nume care nu intră sub incidența reglementărilor privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și produselor alimentare. Mai mult, pentru a fi atestat ca tradițional numele produsului trebuie să fie unic. Trebuie să aibă descrierea caracteristicilor, prin indicarea principalelor însușiri organoleptice, fizico-chimice și microbiologice, care să definească tradiționalitatea acestuia. Este vorba de aspect, consistență, culoare, gust, aromă, miros, conținut în apă, substanțe grase, sare, proteine, aciditate, densitate și floră bacteriană specifică, unde este cazul. De asemenea, trebuie să aibă descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conțină în compoziția acestora adaosuri de aditivi alimentari, coloranți, arome, vitamine, minerale, îndulcitori.

1 COMENTARIU

  1. „De aceea fermierii sunt rugaţi să vină la direcţie, Piața Libertății nr. 1 Timișoara, pentru a afla ce au de făcut.”

    Cum ar fi sa publice informatia pe internet ? Sa faca campanii de informare in sate ? Bugetarul asta prefera sa stea pe fund si sa se planga in loc sa munceasca .

LĂSAȚI UN MESAJ