Ce mai reprezintă azi Eminescu?

133

Ziua Culturii Naţionale – sărbătorită la 15 ianuarie, la aniversarea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu – este marcată începând din anul 2011. Cu acest prilej, sunt organizate atât în ţară, cât şi în străinătate, manifestări culturale şi artistice, iar posturile publice de radio şi televiziune difuzează programe speciale.

Potrivit iniţiatorilor, membrii Academiei Române, alegerea datei de naştere a lui Mihai Eminescu, este legată de faptul că „românii văd în el un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie”.

Paradoxal însă, operele scrise de Mihai Eminescu sunt mai puțin solicitate în prezent comparativ cu anii trecuți. Dacă înainte era solicitată mai ales poezia lui Eminescu, acum se cer operele politice, devenind de actualitate omul ideologic față de poet.

Elevii recunosc că nu prea îl citesc pe Eminescu, decât atunci când sunt obligaţi de şcoală.

În anul 1911, la Galaţi, avea să fie dezvelit primul monument dedicat lui Eminescu. Aveau să urmeze alte câteva zeci de monumente, statui, busturi, în ţară şi în străinătate. În toate cazurile, atât comanditarii, cât şi sculptorii (altfel artişti stimabili) s-au dovedit a fi depăşiţi de temă. La Galaţi, Eminescu iese dintr-o stâncă la poalele căreia se împleticeşte o femeie goală; la Montréal a apărut un Eminescu desculţ, îmbrăcat într-un halat şi cu o mimică de retardat; la Cluj, Eminescu pare a fi scos în cătuşe din sediul DNA; la Iaşi poetul apare înfăşurat într-o draperie groasă; la Paris avem de-a face cu un Eminescu mutant, crescut între crengile unui copac; la Bucureşti, în faţa Ateneului, găsim un Eminescu nud, cu un prosopel înfăşurat în jurul şodurilor.

Toate aceste aspecte, lecturile tot mai puţine, ilustrările artistice ale poetului reprezentativ al poporului român par să exprime deriva în care ne aflăm, la acest moment, şi noi, ca naţiune.

LĂSAȚI UN MESAJ