Noutăţi în 2017: intră în vigoare taxa pe paragină, scad unele impozite şi cresc salariile

1372

Anul 2017 aduce, ca orice alt început, mai multe schimbări. Cele mai importante vizează Codul Fiscal, care afectează şi taxele şi impozitele pe care le plătesc timişorenii. De asemenea, salariile românilor cresc cu 15%, potrivit autorităţilor centrale, iar unele impozite se diminuează.

Taxa pe paragină, mult aşteptată la Timişoara

Una dintre cele mai importante modificări în privinţa taxelor şi impozitelor locale este introducerea „taxei pe paragină”. După ani de lupte cu un sistem învechit, autorităţile din Timişoara au reuşit să convingă factorii de decizie din Bucureşti să modifice legea şi să permită autorităţilor locale să evalueze imobilele şi terenurile din oraşe, iar dacă acestea nu sunt îngrijite să aplice proprietarilor majorări de impozite care pot fi şi de 5 ori mai mari decât ce plăteau până acum.

Taxa pe paragină vizează, alături de terenuri, atât clădirile noi, fără valoare istorică, dar şi monumentele. Iar aici, proprietarii din Timişoara sunt vizaţi direct. Cu un patrimoniu de 14.000 de case monument sau amplasate în zone de protecţie istorică, cele mai multe neîngrijite, autorităţile locale nu au putut decât să îi amendeze până acum pe proprietari, iar sancţiunile de câteva mii de lei nu i-au convins să înceapă lucrări de reabilitare.

noutati-2017-2

Ei bine, din ianuarie 2017, deţinătorii care nu îşi îngrijesc cum trebuie imobilele sau terenurile riscă supraimpozitare de 300, 400 şi 500%.  Chiar în decembrie 2016 Consiliul Local Timişoara a aprobat normele prin care se aplică supraimpozitarea, precum şi criteriile după care se face expertiza de degradare a caselor. Potrivit hotărârii adoptate de Consiliul Local, sunt 3 categorii de degradări: minore, medii şi majore.

Degradări minore: există degradări la care nu trebuie intervenit imediat, sunt suficiente reparaţiile la diferite elemente sau locuri. Degradările sunt în cea mai mare parte doar de suprafaţă. În spatele degradărilor minore nu se ascund degradări majore sau probleme constructive. Caracterul arhitectural al clădirii se păstrează.

Degradări medii: degradările trebuiesc îndepărtate cât mai curând. Volumul degradărilor cuprinde până la 50% din suprafaţă sau corp de construcţie. În spatele degradărilor medii nu se ascund degradări majore sau probleme constructive. Caracterul arhitectural al clădirii este afectat parţial.

Degradări majore: aceste degradări sunt grave şi trebuie remediat imediat, pentru a se evita degradarea continuă. Volumul degradărilor cuprinde mai mult de 50%, respectiv aproape întregul corp de construcţie; presupune fisuri mari care influenţează structura imobilului. Corpurile de construcţie trebuie reabilitate sau refăcute.

Caracterul arhitectural al clădirii este în pericol de a se pierde şi/sau este distrus în mod intenţionat”, se arată în proiectul Primăriei Timişoara.

Specialiştii din Primăria Timişoara vor Face evaluări după fişele aprobate de aleşii locali şi vor verifica faţada, elementele decorative, împrejmuirea, tâmplăria, jgheaburile şi acoperişul. În funcţie de rezultat, proprietatea primeşte un punctaj total şi unul de referinţă.

„În cazul în care imobilul evaluat nu are anumite elemente supuse evaluării (de exemplu: construcţiile cu acoperiş tip terasă nu vor putea fi evaluate din punct de vedere al învelitorii şi a şarpantei sau construcţiile care nu sunt împrejmuite nu vor putea fi evaluate din punct de vedere al împrejmuirii), punctajul maxim al respectivelor categorii neevaluate se va scădea din punctajul maxim de 100 puncte al fişei de evaluare. Rezultatul obţinut astfel reprezintă punctajul de referinţă”, se stipulează în prevedere.

Urmează apoi aplicarea impozitului, astfel:

Impozitul pe clădiri pentru clădirile neîngrijite, situate în intravilan, se majorează:

– cu 300%, pentru punctajul procentual intre 30,00% şi 59,99% ;

– cu 400%, pentru punctajul procentual intre 60,00% şi 79,99% ;

– cu 500%, pentru punctajul procentual între 80,00% şi 100,00%,

punctaj stabilit conform Anexei nr.1 la prezenta hotărâre, care conţine şi criteriile de încadrare a clădirii în categoria clădirilor neîngrijite şi procedura de impozitare.

Impozitul pe teren pentru terenurile neîngrijite, situate în intravilan, se majorează:

– cu 250%, pentru punctajul procentual de 50% ;

– cu 500%, pentru punctajul procentual de 100,00%.

Aşadar, timişorenii care ştiu că au case degradate, mai ales cu elemente de decor care stau să cadă, şi cei care deţin terenuri neîngrijite, pline de buruieni şi gunoaie, trebuie să înceapă lucrările de îngrijire. Poliţiştii locali vor începe controale în cel mai scurt timp.

Guvernul scade dările pe venituri

Modificări importante au loc şi în privinţa taxelor datorate de persoanele fizice sau juridice pentru unele activităţi, dar şi contribuţia la Sănătate datorată de angajatori sau de PFA-uri.

salariul-minim

Iată modificările operate de Executiv:

– Persoanele care realizează venituri din investiţii (depozite bancare, fonduri mutuale etc.) sau din alte surse nu datorează CASS pentru aceste venituri dacă în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor sau venituri din pensii ori din venituri din activităţi independente etc.;

– S-a eliminat plafonarea contribuţiei la pensie (CAS) şi a celei de la sănătate (CASS). Aceasta a fost introdusă de vechiul guvern şi stabilea că baza lunară de calcul asupra căreia sunt aplicate contribuţiile nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut;

– Persoanele care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării unor activităţi cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată, vor fi scutite de impozitul pe venit;

– Banii obţinuţi din vânzarea locuinţelor şi a terenurilor de orice fel vor fi scutiţi de impozit pe venit în limita unui plafon de 450.000 lei, circa 100.000 de euro. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 lei;

– Serviciile medicale furnizate sub formă de abonament şi servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor, şi nu prin intermediul asigurătorilor, vor fi deduse de la calculul impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în limita echivalentului în lei al sumei de 400 de euro anual;

– Este majorată limita veniturilor anuale de la care o firmă poate fi considerată microîntreprindere de la 100.000 euro la 500.000 euro. Microîntreprinderile vor plăti o cotă unică de impozitare pe venituri de 1%, indiferent de numărul lor de salariaţi;

– Societăţile care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare se scutesc de impozitul pe profit, pe o perioadă de 10 ani. Măsura este destinată să stimuleze creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare şi menţinerea în ţară a forţei de muncă specializate în aceste domenii.

Salariile cresc, din februarie 2017

Poate cea mai bună veste a anului 2017 este creşterea salariului minim pe economie în România. Potrivit Guvernului Grindeanu, Ministerul de Finanţe are obligaţia de a întomi bugetul pe 2017 ţinând cont de modificarea pe care vrea să o aducă salariului brut, care ar trebui să crească până la 1450 de lei. Odată operată schimbarea, un angajat va primi 1.065 de lei în mână în loc de 925. Pentru această leafă, angajatorul va cheltui 1.783 lei, cu aproape 250 mai mult decât acum.

noutati-2017-1

Şi pensionarii primesc veşti bune. Veniturile lor ar putea creşte, de la 400 de lei, cât este acum pensia minimă, la 520 de lei lunar. Funcţionarii publici ar trebui să beneficieze de lefuri mai mari cu 20%, iar actorilor li se vor majora salariile cu 50%.

Măsuri aplicate de la 1 februarie

  • creşterea salariului minim la 1.450 lei
  • creşterea pensiei minime la 520 lei
  • creşterea cu 20% a salariilor din administraţia publică
  • creşterea cu 50% a salariilor actorilor.

Cei micuţi, mai mulţi bănuţi

O schimbare pe care o aşteaptă toţi părinţii din ţară este majorarea alocaţiei copiilor. Aceasta ar trebui să ajungă la 450 de lei lunar, adică aproximativ 100 de euro. Încă departe de alte ţări din UE, unde cei mici primesc de la stat câteva sute şi chiar peste 1.000 de euro, măsura ar putea să vină totuşi în ajutorul părinţilor care cu greu reuşesc să cumpere toate cele necesare celor mici pentru şcoală.

Vor exista şi reguli pentru cheltuirea banilor.

„Alocaţia de stat pentru copii în cuantumul stabilit va fi cheltuită defalcat: 30% pentru îmbrăcăminte, 30% pentru alimente, 25% pentru bunuri care contribuie la educaţie (cărţi, reviste, internet, computer, echipament sportiv), 15% tabere sau excursii educaţionale”, se stipulează în actul normativ propus de Guvern.

Modificările vor intra în vigoare începând cu luna martie 2017.

LĂSAȚI UN MESAJ