Alt flagel, în afară de cel al corupției ! Câte miliarde de euro pierde România anual

124

Daune de sute de milioane de lei sunt achitate anual pentru greșelile angajaților statului, fie că este vorba de contracte anulate abuziv, de oameni condamnați pe nedrept sau de starea proastă a infrastructurii.

Disputele de ordin comercial sunt cele mai costisitoare pentru bugetul public. De pildă, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a pierdut în primele zece luni ale anului trecut 73 de procese legate de contractele de privatizare.

Valoarea daunelor acordate reclamanţilor ajunge la aproape 300 de milioane de lei conform informaţiilor publicate de presa centrală. Suma se va adăuga celor peste 700 de milioane de lei pe care AAAS le-a plătit deja ca daune începând din 2009 ca urmare a unor dispute implicând statul român şi celor aproape 250 de milioane de lei achitate în 2008 drept compensaţii păgubiţilor FNI.

Chiar şi procesele în care Guvernul de la Bucureşti este reclamant şi nu pârât pot duce, în cele din urmă, la pagube financiare pentru buget. Astfel, statul a început la curtea internaţională de la Paris un proces împotriva germanilor de la E.On, pe care i-a acuzat că nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de privatizare a Electrica Moldova. În cele din urmă, procesul a fost câştigat de E.On, aşa că, în loc să primească cele 33 de milioane de euro solicitate drept daune, statul a fost nevoit să achite cheltuielile de judecată ale adversarului, respectiv circa două milioane de euro.

Abuzaţi de lege

O bună parte din despăgubirile pe care statul este obligat să le plătească au ca origine sistemul judiciar. În 2013, de exemplu, Curtea de Apel Bucureşti a decis să-i acorde daune de 300.000 de euro unui ofiţer de poliţie care a petrecut peste doi ani în spatele gratiilor, deşi era nevinovat. O sumă mai mică (300.000 de lei) a primit un gălăţean arestat şi condamnat pe nedrept pentru jaf armat. Asta în timp ce în 2016 o instanţă din Capitală a decis ca un fost poliţist, arestat în 2003 pentru şantaj şi dovedit nevinovat, să fie despăgubit cu 100.000 de euro.

Dar şi mai numeroase sunt cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea unor cetăţeni români care au reclamat fie cazuri ca cele de mai sus, fie rele tratamente în timpul investigaţiilor penale, a arestului preventiv ori a detenţiei. Încălcarea dreptului la un proces echitabil, purtarea abuzivă a poliţiştilor, procurorilor ori gardienilor şi condiţiile proaste din penitenciare au dus la sute de hotărâri prin care CEDO a condamnat statul român la plata unor daune. Din fericire pentru buget, aceste despăgubiri sunt, de cele mai multe ori, de ordinul miilor de euro. Cu toate acestea, în perioada 1994-2014, conform unui studiu realizat de judecătorul Dragoş Călin, cuantumul despăgubirilor ce a trebui să fie achitate ca urmare a deciziilor CEDO a fost de peste 55 de milioane de euro.

 Citește continuarea pe capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ