„Domnul Godard a recurs la asistență legală în Elveția pentru plecarea sa voluntară în urma „multiple patologii invalidante” conform” raportului medical, a explicat Patrick Jeanneret, confirmând informațiile publicate de ziarul Liberation.

Există diferite forme de moarte asistată în Elveția, cum ar fi eutanasia pasivă și sinuciderea asistată.

Cea mai cunoscută rămâne sinuciderea asistată, practică care nu este reglementată în mod specific, dar este autorizată în anumite condiții.

În principiu, oricine care, „condus de un motiv egoist”, ajută la sinuciderea cuiva – de exemplu, furnizându-i o substanță mortală – se pedepsește cu o pedeapsă privativă de libertate de până la cinci ani sau pedeapsă pecuniară.

Godard s-a numărat printre cei mai apreciați regizori din lume, cunoscuți pentru clasice precum „Cu sufletul la gură” și „Disprețul”, care au rupt convențiile și au ajutat la lansarea unui nou mod de a face film.

„Jean-Luc Godard a murit liniștit acasă, înconjurat de cei dragi”, au declarat soția sa Anne-Marie Mieville și producătorii într-un comunicat publicat de mai multe mass-media franceze. Godard va fi incinerat și nu va avea loc nicio ceremonie oficială, au spus ei, potrivit Reuters.

Pentru mulți pasionații de cinema, nicio laudă nu este suficient de mare: Godard, cu părul lui negru ciufulit și ochelarii cu rame groase, a fost un adevărat revoluționar care a făcut din cineaști artiști, punându-i la egalitate cu maeștrii pictori și marile nume ale literaturii.

„Un film ar trebui să aibă un început, un mijloc și un sfârșit, dar nu neapărat în această ordine”, a spus Godard odată.

Godard nu a fost singurul care a dus la crearea Noul Val al Franței (Nouvelle Vague), creditul pentru acesta îl împarte cu Francois Truffaut și Eric Rohmer, cei mai mulți dintre ei prieteni din zona boemă din stânga Parisului la sfârșitul anilor 1950.

Născut pe 3 decembrie 1930, al Paris, Jean-Luc Godard este cunoscut drept pionier al Noului Val francez. Între filmele sale s-au remarcat „À bout de souffle”, (1960), „Une femme est un femme” (1961), „Pierrot le Fou” (1965), „Alphaville” (1965) şi „Je vous salue, Marie” (1985).

În 1983, a fost recompensat cu Leul de Aur la Veneţia pentru „Prénom Carmen” (1983). A primit trofee onorifice din partea unor festivaluri precum Veneţia şi Locarno, dar şi două César, iar în 2011, un Oscar. Trei ani mai târziu, la Cannes, a fost recompensat cu premiul juriului pentru „Adieu au langage”, potrivit News.ro.

Sursa. https://www.hotnews.ro