Concediile se încheie, iar românii care au petrecut vacanţa în țară pleacă spre țările unde muncesc. Așa că vămile cu Ungaria sunt, sâmbătă, foarte aglomerate. Timpul maxim de așteptare este de 150 de minute pe autostradă. La vama Cenad, din Timiș, și la Turnu, în Arad, șoferii autoturismelor stau 50, respectiv 45 de minute pentru a traversa granița cu Ungaria.
Aglomerație și mai mare este însă la Nădlac și la Nădlac II, unde timpii de așteptare sunt de 120, respectiv 150 de minute. Potrivit Poliției de Frontieră, în ultimele 24 de ore aproape 100.000 de persoane au ieșit din țară prin punctele de frontieră.
„Frontiera cu Ungaria a fost tranzitată de aproximativ 44.000 de persoane şi 16.800 de mijloace de transport (4.400 automarfare), din care pe sensul de ieșire din ţară au fost aproximativ 30.000 de persoane cu 9.500 mijloace de transport și 2.100 automarfare”, a transmis Poliția de Frontieră. Nu uitați să verificați timpii de așteptare atunci când plecați din țară pe care îi găsiți pe aplicația „Trafic online” a Poliției de Frontieră.
Un român susține că, după ce a alimentat mașina în Grecia, a ajuns cu ea in service, iar mecanicii spun că de vină ar fi combustibilul. Bărbatul a povestit întreaga pățanie pe Facebook, iar afirmațiile sale i-au împărțit pe internauți.
„Vreau să vă povestesc şi totodată să trag un semnal de alarmă despre o întâmplare/coincidenţă petrecută anul acesta (luna iulie) în Grecia. Pe scurt: Am plecat cu maşină pe ruta Bulgaria-Kulata- Lefkada, am alimentat cu motorină de la o staţie Shell (VPower) pe autostrada la Kulata, chiar la intrarea în Grecia, în Grecia am alimentat de 2 ori, odată la venire şi odată la plecare, de la aceeaşi staţie mare Shell (VPower), aproape de intrarea în Lefkada.
Când am ajuns în România, am alimentat de la aceeaşi staţie Rompetrol (Alto55 diesel, la care alimentez de 8 ani. La câteva zile de la revenire s-a stricat maşina: pompă de înalte cu şpan, a blocat senzori, rampă şi injectoare, reparaţie care costă 10.000 de lei.
Cei de la service-ul care repară injectoare au zis că ori am nimerit un lot de motorină prost, ori a fost peste măsură de aditivată şi că o coincidenţă că e a 4 a maşină care o repara în decurs de o lună jumate care vine cu aceeaşi problemă şi care a fost în Grecia în ultimele zile. S-a mai confruntat cineva cu această problemă?!”, e mesajul românului, potrivit Adevărul.
Administrația Națională de Meteorologie a transmis sâmbătă un cod portocaliu de ploi abundente pentru 13 județe, dar și un cod galben de vijelii și cantități de apă însemnate în mare parte din țară.
Codul portocaliu este valabild e sâmbătă, ora 15.00, până duminică, ora 18.00. În intervalul menționat, în județele Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Brașov, Sibiu, Covasna și zona de munte a județelor Hunedoara, Alba și Buzău va ploua abundent și îndeosebi prin acumulare cantitățile de apă vor depăși local 50…90 l/mp.
Codul galben a fost emis pentru intervalul sâmbătă, ora 10.00, duminică, ora 23.00. În cea mai mare parte a țării vor fi averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și izolat grindină. Ploile vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor depăși, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, 25…35 l/mp și local 40…50 l/mp.
Astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse în sud-estul teritoriului.
Primăria Timișoara nu pare să reușească să atragă interesul firmelor la licitațiile pe care le lansează. După au anulat procedurile pentru proiectarea benzii rapide dintre zona centrală și Spitalul Județean Timișoara, pentru cumpărarea celor 1.000 de coșuri de gunoi sau a setului tomograf pentru copaci, acum autoritățile mai opresc două licitații.
Nimeni nu este interest să proiecteze pistele de biciclete de pe malul Begăi de sub poduri sau să construiască Centrul Multicultural Ronaț. În ceea ce privește pistele de biciclete, se căuta o firmă care să facă un traseu în partea de est a Municipiului Timişoara, de la Podul Dacilor situat între strada Dacilor respectiv Piaţa Badea Cârţan până la Podul Şaguna situat între Calea Dorobanţilor și strada Andrei Şaguna, destinat circulaţiei ciclistice şi pietonale. Au fost puși la bătaie 83.500 de lei.
În privința Centrului Multicultiral Ronaț, Primăria Timișoara a estimat investiția la 3,7 milioane de lei. Se propunea realizarea unei clădiri pe două nivele supraterane cu o suprafață utilă de aproximativ 752 de metri pătrați. Trebuiau construite și o sală de sport, una pentru activități multimedia, o bibliotecă și multe altele pentru activitățile de consiliere sau instruire a tinerilor din zonă.
Casa de Cultură a Municipiului Timișoara organizează, în perioada 10-12 septembrie, evenimentul „Banatica”, care cuprinde Ruga Timișoarei și o zi dedicată minorităților, promovată sub numele de „Rubik cub multicultural”.
Autoritățile caută agenți economici și persoane fizice autorizate să prepare și să comercializeze produse alimentare, băuturi răcoritoare, ceai, cafea. Cei interesați se pot înscrie până în 1 septembrie. Cererea va fi însoțită de următoarele documente: CUI, certificat constatator, avize DSV, certificate de garanție/buletine de analize a produselor, lista produselor comercializate. Lista agenților economici acceptați va fi comunicată în data de 3 septembrie.
Informații suplimentare despre condițiile de participare și selecție se pot obține la telefon 0256-498214 sau la sediul Casei de Cultură (Str. Miron Costin nr.2), zilnic, între orele 12:00-14:00.
Dacă șugubățul nea Iancu se întreba plin de umor dar și cu întemeiată curiozitate cu un secol și jumătate în urmă „Domle, dar ce caută neamțu în Bulgaria” putem și noi acum să-i urmăm exemplul și să ne întrebăm cu datele pe care le avem la îndemână „ce caută un bănățean get-beget de la munte în Afganistan?”.
Întrebarea nu este simplă și nici măcar nu este o glumă. Iar răspunsul este și mai complex.
Toți cei ce ascultă postul Radio Reșița cunosc vocea inconfundabilă a jurnalistului cu pix și microfon Mario Balint. Prăbușirea în câteva zile a unei construcții statale în munții afgani ce a durat cu eforturi mari și cu pierderi umane importante timp de două decenii ne-a pus în situația de a afla răspunsuri la ce se întâmplă în Asia. Cine poate fi mai potrivit să ne ridice un colț de pe misterele Orientului decât publicistul Mario Balint, corespondent de război al RRA? Timp de douăzeci de ani a făcut naveta între Reșița și Kandahar sau Kabul de nenumărate ori. Nu mai ține minte numărul misiunilor. Câteva zeci. A urcat în uriașele Hercules-uri militare cu dezinvoltura cu care unii folosesc un tren de navetiști. A scris reportaje, interviuri, cărți.
A realizat documentare despre țara îndepărtată și sfâșiată de războaie unde pacea este un miracol și războiul o constantă. A vorbit cu oameni simpli sau luptători, cu militari de rang înalt sau cu șeici. cu diplomați și politicieni dar și cu militari ce doreau să-și facă datoria și să se întoarcă sănătoși. Lui Mario i se poate pune cu siguranță supranumele de „reporter frenetic”, inventat cu mult timp în urmă pentru altcineva, dar pe care-l merită și el. Cunoaște zonele fierbinți din Irak și din Afganistan ca pe dealurile natale din jurul Reșiței. Am început un dialog despre ce se întâmplă în mijlocul Asiei.
– Recent, cu o săptămână în urmă, s-au întâmplat niște evenimente care au bulversat politica asiatică și chiar mondială… În Afganistan s-a întors vechiul regim de sorginte teocratică. Dar cine să fie cel mai îndreptățit în zona noastră a Banatului să ofere câteva explicații, decât cine cunoaște acea parte de lume. Colegul nostru de breaslă, Mario Balint, ar putea să povestească câte ceva din acea zonă.
– Mulțumesc că ați venit pe la mine. Data de 15 august nu reprezintă doar Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului pentru noi (mulți a-și spune) bănățeni. Reprezintă mult mai mult din acest an pentru că, iată, 15 august înseamnă căderea capitalei Kabul, fuga președintelui Ghani din țară și revenirea la putere după douăzeci de ani a regimului taliban, instauraea, practic, a Emiratului Islamic Afganistan așa cum a fost el cunoscut în ultima perioadă înainte de anul 2001. Spun pentru foarte mulți dintre noi, pentru că Scorpionii galbeni, batalionul Brigăzii 18, de la Timișoara, a fost prezent în Afganistan. A fost prezent chiar în provincia Zabul, acolo unde a controlat (să spunem așa), a asigurat securitatea într-o provincie mai mare decât Dobrogea noastră. A fost o perioadă de maximă participare a Armatei Române în teatrul de operații Afganistan, atunci când aveam două batalione și un pic dizlocate în sudul Afganistanului, mai precis în provinciile Kandahar și Zabul.
Practic (noi, românii) reușeam să controlăm partea de sud-est a Afganistanului pe frontiera cu Balucistanul și pe frontiera directă cu Pakistanul, cu provinciile tribale tăind, într-un fel, comunicațiile și rutele de provizionare talibane spre partea de nord, spre lanțul muntos Hindukush și spre Kabul. Practic, controlam autostrada A1. Este autostrada circulară care formează un cerc. Este singura stradă, practic impropriu numită autostradă. Foarte mulți bănățeni, așadar au fost acolo. Începând cu comandantul de astăzi al Brigăzii, generalul de acum Dan Ionescu, care nu e bănățean dar dacă bei apă din Banat, te faci bănățean, vrei nu vrei. Și cu alți colegi cu care am împărțit o bucată de pâine la un moment dat în Zabul. Foarte multă lume se miră de un fapt. (Păi am intrat într-o epocă a mirării). De faptul că talibanii s-au întors la putere în Afganistan după douăzeci de ani.
Ei bine… nu știu dacă este sinceră această mirare sau este doar de fațadă. Ne prefacem că ne mirăm, ne prefacem că nu știm, ne prefacem că „vai am fost luați prin surprindere” de fiecare dată. Așa cum suntem luați prin surprindere noi românii când vine iarna. Dar… era previzibilă această întoarcere a regimului taliban din mai multe motive. Am să punctez foarte pe scurt câteva. În 2001, forțele speciale americane au desantat în Afganistan pentru a pedepsi regimul taliban pentru faptul că a găzduit Al-Qaida și pe Osama Bin Laden (așa cum spunea președintele George Bush Jr. la momentul respectiv). Ia pedepsit în așa fel încât talibanii și-au luat frumos jucăriile și au plecat, nesperat, de nimeni, de repede.
– Deci nu a fost o înfrângere a lor și doar o dizlocare voluntară peste frontieră?
– S-au mutat peste frontieră într-un „No man’s land” care este o regiune paștună în Pakistan care nu este controlată nici de guvernul de la Islamabad, nu este controlată de absolut nimeni. Chiar este o zonă a nimănui. este o rămășită, un accident al liniei Durand care a împărțit practic Afganistanul de Pakistan și a creat frontierele în secolul al XIX-lea, împărțind populația paștună în două. Practic zece milioane de oameni de etnie paștună locuiesc Afganistan și zece milioane în Pakistan în acea fâșie. Nu s-a ținut cont atunci de componența etnică a regiunilor și iată, după o sută de ani acest lucru se răzbună.
Au plecat talibanii foarte repede. Sigur, că da, americanii au fost ajutați și de niște valize cu bani cash pe care le-au dat șefilor de trib în așa fel încât aceștia să-i lase din brațe pe talibani. Unii au trecut frontiera și au trecut în Pakistan ceilalți s-au întors la muncile câmpului, pentru că erau locuitori de prin parte locului. Oameni simpli de la țară, cum le pălace unora să spună. Ne-am mirat atunci și noi cât de repede a căzut regimul taliban în 2001, după atacul forțelor speciale americane. Și apoi, această forță de ocupație a început să fie consolidată. Au intrat în țară brigada 82 aeropurtată, celebră din timpul războiului din Vietnam, Airborne Division și 101 aeropurtat, două brigăzi de renume în armata terestră a Statelor Unite. Și împreună cu bridaga 82 aeropurtată, sau în cadrul acesteia, batalionul 32 „Mircea” cunoscută acum sub acronimul de „Scorpionii Roșii”. Batalionul condus la vremea respectivă de maiorul Nicolae Ionel Ciucă. Actualul ministru al Apărării din țara noastră.
– Dar și politician de o vreme…
– Da. politician de un timp dar aș prefera să nu vorbesc despre politicianul Ciucă și să îl respect doar pentru cariera militară. Am fost prezenți încă de la început. Această prezență românească în cadrul Diviziei 82 aeropurtată a Statelor Unite ne-a deschis practic ușa către alianța nord-atlantică. Deci ușa NATO a fost deschisă atunci în momentul în care solicitarea fiind făcută din partea forțelor americane. Acea solicitare a ajuns pe masa regretsatului general Mihail Popescu, șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române. S-a dus la ministrul Apărării de atunci, Ioan Mircea Pascu care l-a întrebat , putem face lucrul ăsta?”. Popescu, care a fost cel mai tânăr șef de stat major din NATO la un moment dat a spus
„Da! cu siguranță!” Genialitatea lui Ion Iliescu a constat în faptul că a semnat acel ordin de deplasare a trupelor române în Afganistan. Deci noi suntem parte a istorie din ultimii 20 de ani din acest Afganistan atât de frământat de secole. Dar spuneam că am trei exemple de ce anume nu ne-am mirat că talibanii s-au întors. Primul a fost faptul ăsta că au căzut foarte repede. Ei nu au fost înfrânți, ci s-au retras în marea masă a populației afgane. Sunt 38 de milioane de locuitori din peste 60 la sută foarte tineri. Dar asta este altă discuție.
La un moment dat în 2002 când am închiriat un șofer pe nume Farid, l-am pomenit de câteva ori în articolele mele. Și l-am pomenit chiar și în albumul apărut la editura Mirton „Kandahar” și lansat tot în 2002 la Universitatea Augusta. Tibiscus. Acest Farid nu avea decât 21 de ani dar îmi spunea foarte înțelept câte ceva.
Mă întreba în mașină, când mergeam prin oraș, prin Kandahar „Voi cât veți putea sta aici?” „Au venit englezii, au stat apoi au plecat. Noi am rămas. Au venit rușii. Au stat zece ani și au plecat. Voi cât o să stați? 15 ani, 20 ? O să plecați și voi. Noi tot aici vom rămâne.” Deci era un mod de a spune că pentru afgani timpul curge altfel. Și iată talibanii rostesc acum o frază, după douăzeci de ani în aceste conferințe de presă cu un nivel de PR extrem de ridicat, cum nu s-a mai întâlnit încă până în acest moment. Acesta este șocul, dacă vreți să-l numim așa. Avem un șoc vis a vis de nivel de profesionalism al PR-ului pe care talibanii îl au.
– Se pare că în aceste două decenii ei s-au cizelat și specializat?
– Evident că da! Nu au stat degeaba. Şi nu au rămas doar la nivelul de luptători din cotețul de găini ieșit cu Kalașnikovul și atacând convoaiele forțelor de „ocupație”. Iar acum acest PR le spune americanilor „Voi aveți ceasurile! Noi avem timpul! Acest lucru a fost permanent de parte noastră!” „Timpul a lucrat de partea noastră!” Celălalt moment important care mi-a dat oarecum de gândit s-a petrecut la marcarea a zece ani de prezență românească în Afganistan. Practic în 2012, când însoțeam o delegație a ministrului Dobrițoiu în Zabul și mă întâlneam pentru prima dată în Afganistan cu vânătorii de munte români. Cu un batalion românesc de vânători de munte care acționa în FOB-urile din Afganistan. Era perioda sezonului rece la o altitudine de vreo 3.000 de metri, deci cam friguț bine! Noi nu prea știm cum e să fie frig la altitudinile alea.
Îmi spuneau băieții români: „Domnle, îi vedeam că ne monitorizează. Și erau agățați pe stânci asemenea caprelor negre. Noi eram cu bocanci de munte solizi, cu ciorapi de lână specifici, cu pufoaica și arma. Ei erau în piciarele goale și săreau din piatră în piatră și ne monitorizau!” Asta spune ceva despre determinarea pe care au avut-o timp de douăzeci de ani. (zece ani atunci la momentul respectiv). Îți dai seama? Luptau nu foarte diferit de 2001. Cu picioarele goale, pe stânci împotriva „invadatorului”, practic. Adică noi eram forțele NATO, și forțele americane. Eram o forță de invazie în Afganistan. Lucru intolerabil pentru o parte din afgani. Deci aceste două elemente spun ceva important din punctul meu de vedere despre această revenire și filosofie de luptă a talibanilor. Timpul a fost întotfeauna de parte lor. Și determinarea a fost exraordinar de mare pentru ca la un moemnt dat să aibe loc această revenire la putere a Emiratului Islamic. Să nu ne închipuim că doar aceste lucruri au contribui la succesul, șocant, al talibanilor. În opt zile au cucerit toate capitalele de district, inclusiv capitala Kabul. Președintele Ghani a fugit după bunul obicei al liderilor asiatici (și nu numai) cu niște valize…
– Dar el acum, de departe, motivează că fuga lui ar fi avut o componentă umanitară ca să nu se întâmple ciocniri și mai grave…
– Da. Ca să nu fie o baie de sânge… Există și această presupunere. Singura baie de sânge, dacă e să ne amintim de invazia sovietică în Afganistan ar fi execuția lui dacă ar fi fost capturat de talibani. Au avut o victorie foarte rapidă. Spunem că în opt zile au cucerit toate capitalele de district și au revenit la putere, au pus mâna pe o cantitate impresionantă de armament și muniție lăsată de forțele americane în baze în retragerea asta precipitată pe care armata americană a executat-o. Dar au umplut un vid de putere foarte repede și surprinzător, pentru momentul acela și acesta la care discutăm acum. Nu a existat o baie de sânge așa cum cum se prefigura. Nu înseamnă că această baie de sânge nu va avea loc.
– Poate doar s-a amânat un timp…
– S-a amânat, exact. Avem doar o amânare. Aici discuția ar putea merge pe mai multe laturi. Prima ar fi dacă participarea militară a meritat sau nu a meritat? Aceasta este discuția. Douăzeci de ani de participare militară, inclusiv românească în Afganistan. Eu sunt unul dintre cei care spun că da. A meritat această participare militară pentru că Afganistanul a avut de câștigat nu doar ca stat, ca țară. Pentyru că este mult să spui Afganistanului o țară. Țara lui Afgan practic nu există. Este un commonwealth de unități. Din cauza reliefului…
– Pentru că ai adus vorba de o chestiune care nu ar trebui să ne scape trebuie spus că aceste triburi pashtune grupate în jurul formațiunilor talibane nu sunt singurii locuitori. Să nu uităm că în nord sunt uzbeci, kirchizi, turkmeni și multe alte etnii carfe nici măcar nu îi simpatizează. A mai existat și o armată organizată legală a țării. Cum se face că nici armata nu a intervenit, nici celelalte triburi ce nu văd bine pe pashtunii talibani? Cam repede au cedat cu toții.
– Spuneam că eu sunt din grupul restrâns al celor care spun că participarea militară a meritat. Şi efortul acesta militar de 20 de ani. Am scris pe parcursul acestui interval. Am spus-o în ultimele luni și o spun și acum. Nu cred că a fost o idee bună nici din punctul de vedere umanitar această retragere totală a trupelor din Afganistan și lăsarea Afganistanului doar pe mâna armatei afgane, (Armata Națională Afgană /ANA).
În episoadele următoare vom cuntinua dialogul despre evenimentele din Kabul și țara afganilor, mai cu seamă că evenimentele de acolo se precipită și se schimbă din oră în oră.
Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă că personalul din sistemul public trebuie să fie vaccinat sau testat, menţionând că în zonele unde angajaţii statului intră în contact cu cetăţenii trebuie dată dovadă de responsabilitate.
Florin Cîţu a fost întrebat la Botoşani ce se întâmplă cu personalul medical care nu a fost vaccinat.
“Cred că nu doar personalul medical, dar şi personalul din învăţământ şi personalul din MAI, MApN, angajaţii care lucrează pentru Guvern ar trebui ca toţi să fie vaccinaţi sau să fie testaţi. Este varianta pe care eu o voi propune, voi vedea în funcţie de discuţiile cu specialiştii care o să fie varianta aprobată, vom discuta şi în coaliţie. Dar eu cred că acolo unde intrăm în contact cu cetăţenii, trebuie să fim responsabili”, a declarat Florin Cîţu.
Două noi creșe vor fi construite în Timișoara, cu bani de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a anunțat Primăria Timișoara. Este vorba despre două unități de învățământ, una de mari dimensiuni, pe un teren de 1.810 metri părați și alta mai mică, pe un teren de 1.024 de metri pătrați.
Administraţia locală lucrează acum la documentația solicitată de CNI și trebuie să stabilească amplasamentele. Apoi trebuie să construiască căile de acces și să facă racordarea la utilități. „Cunoaștem bine nevoia uriașă de creștere a numărului de locuri la creșă, de aceea anunțul ministrului Cseke ne bucură, venind în întâmpinarea nevoii atât de multor familii din Timișoara. E un câștig important pentru comunitate și face parte din strategia administrației locale de a crește numărul de locuri în creșele timișorene. Chiar în cursul acestei luni am semnat contractul de execuție a lucrărilor de construcție a unei alte noi creșe, care se va ridica pe un teren al primăriei de pe strada Ion Ionescu de la Brad, prima construită în orașul nostru în ultimii opt ani. Tot anul acesta vom da drumul lucrărilor de construcție a încă două noi creșe – pe Bogdăneștilor și în Ciarda Roșie,” a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
Numai anul trecut s-au depus 600 de cereri de înscriere pentru cele 450 de locuri existente în creșele din oraș. „Fiecare copil al Timișoarei trebuie să aibă asigurat un loc în care să învețe prin joacă și să fie îngrijit cu căldură. Construcția de noi creșe este parte a programului de guvernare și reprezintă baza contractului prin care se creează oportunități și prosperitate pentru copiii Timișoarei,” a completat Dominic Fritz.
Contractele cu firmele de construcții ar putea fi semnate la începutul anului viitor.
Căruțele se adaugă pericolelor de pe șoselele României și sunt, în multe situații, cauza unor accidente mortale, deși circulația lor e interzisă pe drumurile naționale. Peste 50 de oameni și-au pierdut viața, în aproape 250 de accidente implicând căruțe, de la începutul anului trecut și până acum.
Cel mai greu de evitat sunt noaptea, când circulă fără niciun fel de semnalizare. O familie care și-a pierdut doi copii într-un accident cu o căruță, în Teleorman, a organizat un protest ca să atragă atenția asupra fenomenului.
4 august 2021 va rămâne mereu o zi neagră în memoria unei familii din Teleorman după ce și-a pierdut băieții, de 19 și 22 de ani, într-un accident rutier. Mașina în care erau s-a izbit de o căruță nesemnalizată, în care se aflau 6 persoane. Părinții au organizat un protest pentru a atrage atenția asupra atelajelor pericol în trafic. „Jos nepăsarea!” au strigat protestatarii afișând pancarte pe care scria „Vrem dreptate pentru Radu și Ștefan!”.
„Aici căruța a circulat noaptea cu gabarit depășit, care depășea axul drumului, două căruțe pline, noaptea, nesemnalizate, iar căruțașii erau în stare de ebritate. Eu copiii nu pot să îi mai aduc înapoi. Nimeni nu mișcă un deget, de ce, de cine sunt protejați, nu știm”, a declarat pentru Digi24 Flori Dinu, mama celor doi băieți.
De la începutul anului 2020 și până acum, 53 de oameni au murit în aproximativ 250 de accidente în care au fost implicate căruțe. În paralel polițiștii au dat aproape 20 de mii de amenzi căruțașilor prinși că mergeau pe drumurile pe care nu au voie să circule.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului de Interne Raed Arafat afirmă că se vorbeşte despre două metode prin care se fac vaccinări fictive împotriva COVID-19 şi că există un dosar in rem pentru cazul vaccinării la chiuvetă. Arafat atrage atenţia că aceste practici duc la dosare penale şi chiar condamnări, relatează News.ro.
„Se vorbeşte despre două metode: metoda în care unii au încercat să umble la baza de date şi aici au fost prinşi medici sau pesonal sanitar care a făcut aşa ceva şi există dosare. Tehnica care e mai greu de prins este când cineva aruncă doza şi, de regulă, se face cu vaccinul care este într-o singură doză (Johnson & Johnson). Arunci doza şi are un certificat adevărat verde, dar de fapt nu s-a vaccinat şi tu ştii că nu te-ai vaccinat. Ajungi la Terapie Intensivă, toată lumea ştie că eşti vaccinat, dacă nu spui adevărul şi nu spui că nu eşti vaccinat, s-ar putea medicul să considere că dacă eşti vaccinat, nu are de ce să intre cu medicaţia într-un mod agresiv. Deci îl induci în eroare şi pe medicul respectiv, îţi pui viaţa în pericol mai mult şi după care nu auzim decât că vaccinaţii s-au îmbolnăvit şi poate unii dintre ei, de fapt, sunt nevaccinaţi, au doar certificat”, a declarat Raed Arafat, la B1 TV, vineri seara.
Arafat a explicat că acest fenomen este combătut în primul rând prin propria conştiinţă şi a atras atenţia că aceste practici duc la dosare penale.
„În primul rând prin conştiinţă personală şi să înţelegem că asta e o chestiune penală foarte, foarte gravă. Acum există un dosar penal in rem pe această temă şi cu siguranţă, dacă se va prinde cineva care a făcut acest lucru… s-ar putea ca un pacient aflat în stare gravă să recunoască şi e suficient ca Poliţia să ştie că pacientul a recunoscut, să spună unde, la ce oră a făcut-o şi persoana care a făcut acest lucru deja este identificată şi asta însemană dosar penal şi chiar risc de a intra în puşcărie. Nu ştiu dacă merită”, a afirmat Arafat.
Raed Arafat despre „vaccinarea la chiuvetă”: Există două metode / Se lasă cu dosar penal și chiar risc mare de a intra la pușcărie. Nu știu dacă merită
Secretarul de stat în cadrul Ministerului de Interne Raed Arafat afirmă că se vorbeşte despre două metode prin care se fac vaccinări fictive împotriva COVID-19 şi că există un dosar in rem pentru cazul vaccinării la chiuvetă. Arafat atrage atenţia că aceste practici duc la dosare penale şi chiar condamnări, relatează News.ro.
„Se vorbeşte despre două metode: metoda în care unii au încercat să umble la baza de date şi aici au fost prinşi medici sau pesonal sanitar care a făcut aşa ceva şi există dosare. Tehnica care e mai greu de prins este când cineva aruncă doza şi, de regulă, se face cu vaccinul care este într-o singură doză (Johnson & Johnson). Arunci doza şi are un certificat adevărat verde, dar de fapt nu s-a vaccinat şi tu ştii că nu te-ai vaccinat. Ajungi la Terapie Intensivă, toată lumea ştie că eşti vaccinat, dacă nu spui adevărul şi nu spui că nu eşti vaccinat, s-ar putea medicul să considere că dacă eşti vaccinat, nu are de ce să intre cu medicaţia într-un mod agresiv. Deci îl induci în eroare şi pe medicul respectiv, îţi pui viaţa în pericol mai mult şi după care nu auzim decât că vaccinaţii s-au îmbolnăvit şi poate unii dintre ei, de fapt, sunt nevaccinaţi, au doar certificat”, a declarat Raed Arafat, la B1 TV, vineri seara.
Arafat a explicat că acest fenomen este combătut în primul rând prin propria conştiinţă şi a atras atenţia că aceste practici duc la dosare penale.
„În primul rând prin conştiinţă personală şi să înţelegem că asta e o chestiune penală foarte, foarte gravă. Acum există un dosar penal in rem pe această temă şi cu siguranţă, dacă se va prinde cineva care a făcut acest lucru… s-ar putea ca un pacient aflat în stare gravă să recunoască şi e suficient ca Poliţia să ştie că pacientul a recunoscut, să spună unde, la ce oră a făcut-o şi persoana care a făcut acest lucru deja este identificată şi asta însemană dosar penal şi chiar risc de a intra în puşcărie. Nu ştiu dacă merită”, a afirmat Arafat.IPJ Timiș a deschis o anchetă
Secretarul de stat a mai declarat că în aceste practici de vaccinare fictivă sunt implicaţi şi cel care face această „vaccinare” şi cel care o primeşte, dar că în final poliţiştii vor depista vinovaţii.
„Controlul se face, bineînţeles prin depistarea celor care fac aşa ceva pe bani, pe orice şi face acest lucru. Şi aici sunt doi, şi cel care dă şi cel care face. Eu sper ca acest fenomen să nu fie semnificativ. Există, se aude, în final, colegii de la Poliţie vor depista şi vor identifica cine a făcut aşa ceva, dacă a fost implicat, şi se vor lua măsurile”, a arătat Raed Arafat.
Poliţiştii din Timiş au deschis o anchetă, dar şi dosar penal, după ce mai mulţi pacienţi cu forme severe de COVID-19 au fost internaţi la Spitaul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, deşi deţineau certificate de vaccinare.
Poliţiştii vorbesc de metoda „vaccinului la chiuvetă” folosită de unii medici de familie înscrişi în programul de imunizare.
Potrivit anchetatorilor, există suspiciuni că unii medici de familie înscrişi în programul de imunizare a populaţiei aruncă serul vaccinului la chiuvetă, în loc să îl administreze pacienţilor, în timp ce pacientul este înscris în sistemul de vaccinare ca fiind imunizat, deşi inocularea nu a avut loc. Poliţiştii numesc această metodă „vaccinul la chiuvetă”.
La Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara au fost internate mai multe persoane cu forme severe de COVID-19 care nu apar în cazul celor vaccinaţi, deşi figurează în sistemul de vaccinare ca fiind imunizate.
