Inimă de țigan, rinichi de român, „televizor” de femeie

480

Aproape toți românii se inflamează ori de câte ori presa străină descrie drept români persoane de etnie romă din România ce fac diverse blestemății prin Europa.

„Noi nu suntem țigani”, strigă unanim corul indignaților români, uitând că este vorba despre cetățenie, nu de etnie.

Sigur, e frustrant să te ia lumea drept hoț, criminal, escroc numai fiindcă, statistic, anumite grupuri sunt nominalizate în fiecare lună la Oscarurile Fărădelegii. Dar poate că și mai frustrantă a fost maniera prin care noi, românii, am ales să rămânem în istoria Europei prin mineriade sau războiul civil de la Târgu Mureș. După cum e frustrant să observi că, atunci când vine vorba de România, presa nu scrie decât despre lucrurile neplăcute.

Mă gândeam la aceste lucruri, acum ceva timp, privind modul iresponsabil în care B1 TV a ilustrat demisia unei femei de etnie romă din postul de consilier pentru problemele romilor: imagini sordide cu etnici romi de la marginea societății.

Aș scrie că este tendențios și jalnic. Dar mă rezum să observ că B1 trata știrea exact așa cum tratează presa europeană o știre despre România. Cu deosebirea că, în România, atunci când e de făcut audiență, maneliștii, vrăjitoarele, ghicitoarele, Izaurele sau Omida-ele devin nestemateale  coroanei. Ale Coroanei Regale Minoritare sau ale coroanei dentare. Cum ne-o fi norocul.

Da, fiindcă dincolo de un rasism funciar, românii sunt, practic, dependenți de romi. Un paradox e descris de următoare situaţie: în timp ce telenovela Inimă de ţigan a fost cea mai de succes telenovelă aborigenă, cu o audienţă record, peste 80 la sută dintre cetăţenii români au reacţie viscerală faţă de romi.

Ce să înţelegi din asta? Că ţiganii din filme sunt, de fapt, nişte eroi fascinanţi, adevărate modele? Mai mult ca sigur. Mi se pare evident faptul că haiducia de jeep a personajelor fascinează. E plăcut să vezi cum baştanii amestecă dezacordul gramatical cu acordul tacit al autorităţilor statului. E mişto să vezi cum exotismul conflictelor de familie bagă legea sub fuste. Să fim serioşi: cine oare nu ar vrea să fie deasupra legii?! Adicălea, de neatins. (Aici, etimologia cuvântului țigan ne-ar ajuta parcă puţin: „atsingaros”, în neogreacă, înseamnă „de neatins”.)

Ca o concluzie morală şi succintă, aş spune că, deocamdată, în gustul prea multora și în goana după audiență cu orice preț „ni se vede televizorul”.

Adică acea parte anatomică pe care junele ţigănci din jurul Complexului studenţesc al anilor 70 ne-o arătau, de departe: şi pe bani, şi la enervare.

LĂSAȚI UN MESAJ